joi, mai 19, 2022

Europa, iti ordon, reindustrializeaza-te!

Declaratia comuna de la inceputul acestei saptamani a asociatiilor industriasilor manufacturieri din Uniunea Europeana a trecut neobservata, eclipsata de jongleria de miercuri a birocratilor de la Bruxelles, care se joaca sadic cu nervii cetatenilor europeni.

Dar nu merita s-o lasam neobservata, pentru ca este inca un apel la bosii Comisiei Europene de a se trezi si a face ceva pentru industrializarea comunitara.

Astfel, 125 de asociatii industriale de manufacturiere din domenii diverse, cu sediul in UE, care cuprind peste 25 de milioane de angajati si o cifra de afaceri de circa 1000 miliarde de Euro, fac un apel in ceasul al 12-lea pentru o strategie industriala mult mai ambitioasa decat pana in prezent, cu un orizont de timp pana in 2020.

Se stie ca Europa este leaganul industriei de manufacturiere si a fost intotdeauna in fruntea revolutiilor industriale si a inovatiilor tehnologice. Industria da in mod direct de lucru la peste 35 de milioane de persoane pe tot cuprinsul statelor membre si include pe lanturile de aprovizionare zeci de mii de furnizori IMM-uri si intreprinderi mari. Astfel ca industria de manufacturiere este responsabila pentru inca circa 15 milioane de joburi in sectoare conexe,

Industria europeana de manufacturiere are o capacitate imensa de cercetare si inovatie, incadreaza o resursa umana extrem de bine calificata si are o reputatie excelenta pentru calitate si sustenabilitate.

Astazi insa, noua competitie mondiala a tarilor emergente si planurile economiilor globale de a-si proteja proprii industriasi sunt semne ingrijoratoare pentru aceasta sustenabilitate.

Astfel, se mentioneaza in declaratie ca intre 2000 si 2014, cota de piata a industriei europene a scazut de la 18,8% la 15,3%, iar in perioada crizei si post-criza 2008-2014 s-au pierdut 3,5 milioane de slujbe din industrie, circa 10% din numarul angajatilor din unitatile de manufacturiere. In acelasi timp, politicienii marilor economii mondiale pun industria la varful agendei lor de dezvoltare. Strategia “Make in India” urmareste sa faca din tara urmatoarea destinatie de manufacturiere iar “Made in China 2025” urmareste sa transforme tara intr-o putere industriala preponderenta. Inutil de mentionat ca recenta reprofilare a guvernului american catre “America First” va avea impact si asupra politicilor industriale

Asa ca, intr-o perioada de evidenta debusolare politica a Bruxelles-ului industriasii europeni cer Comisiei Europene reafirmarea angajamentului ambitios a lui Jean-Claude Juncker din 2016 de a creste contributia industriei in PIB-ul European pana la 20% – aceasta solicitare este facuta in preajma pregatirii noului cadru financial multianual, aratandu-se ca este vital pentru Comisia Europeana sa sustina o industrie competitiva in piata mondiala

In acelasi document industriasii cer sa fie adoptat un Plan de Actiune care sa adreseze provocarile pe care diversele sectoare industriale le traverseaza, plan care sa fie insotit de un cadru de comunicare cuprinzand pasi si termene concrete.

Nu in ultimul rand se cere angajamentul scris al Comisiei pentru implementarea Planului de Actiune si pentru raportarea regulata a progreselor facute

Se aminteste in context ca statele membre ale Parlamentului European si-au exprimat deja suportul pentru o strategie industriala europeana prin concluziile Raportului Consiliului European care face apel la intarirea si modernizarea bazei industriale a UE (15 decembrie 2016) si prin Rezolutia Parlamentului European pentru o politica europeana de reindustrializare (5 octombrie 2016).

Documentul industriasilor europeni este in opinia mea un semnal de alarma. La nici 2 luni de la Rezolutie si Raport, industria face deja apel la un Plan de Actiune? Asta pentru ca exista o ingrijorarea tot mai mare ca Bruxelles-ul, izolat in turnul de fildes, nu aude scrasnetul din dinti al oamenilor de afaceri care anticipeaza pierdere de teren in competitia mondiala. Scenariile de functionare a UE vor sfarsi prin a debarca politicile industriale la discretia / protectia tarilor membre care, indiferent cat de puternice ar fi, nu au cum sa faca fata la colosi industriali precum SUA, China si India, care au sprijinul propriilor politicieni. Si care vor face greseli de protectionism, rezultand in izolare.

De vreme ce Comisia Europeana nu este in stare sa traseze politici comunitare armonizate publice sau financiare sau monetare sau de securitate sau de agricultura sau de orice altceva , ar putea macar sa vina cu politici ambitioase de reindustrializare care sa evite o Europa nesustenabila bazata pe consum, si nu pe export (cum este de exemplu, astazi, Romania).

Distribuie acest articol

9 COMENTARII

  1. Eu cred ca Romania are, in context, un viitor luminos: l-am auzit recent pe Liviu Dragnea vorbind despre „reindustrializarea Romaniei”. Cum presedintele PSD a refuzat din capul locului construirea in Romania a unor nave de lupta pe baza de import de tehnologie ma gandesc ca s-a referit la cresterea productiei de ladite pentru rosii de dat la export, asa ca ne-am scos… :)

  2. Mutarea productiei industriale in India si China aduce avantaje financiare – mana de lucru mai ieftina, standarde de mediu mai laxe, probabil avantaje fiscale pentru investitiile mari. Singurul avantaj al mutarii productiei industriale inapoi in Europa ar fi reducerea costului de transport.
    Declaratia comuna a industriasilor nu este decat o forma de presiune asupra Comisiei Europene, pentru subventii de stat. Daca ar fi avantajos pentru ei, ar muta productia industriala in Europa fara atat de mult tam-tam.
    Nu inseamna ca e ceva rau. Dar trebuie inteles ca fiecare incearca sa-si traga spuza pe turta lui.

  3. Sa industrializezi europa nu e sa dai ajutoare sociale. Poti sa dai ordine cate vrei, industria nu se reface de la sine. Trebuie in primul rand sa fie convenabil sa produci in europa. Noi suntem mult mai scumpi fiindca avem taxe mari, birocratie, totul este supra reglementat, energia foarte scumpa. Nu supravietuiesc decat industriile cu valoare adaugata mare, de nisa, care sunt mai greu de relocalizat.

    Europa bazata pe consum nu e rau. Nu e rau ca sunt consumatori. Dar nu taxa excesiv munca si industria. Si nu incerca sa ai consumatori din banii industriei, se primeste ca noi cam gratis lucram. Merge pe termen scurt, dar pe termen lung nu. In loc banii sa mearga pe cercetare si pe infrastructura se duc in taxe. Trebuie un echilibru.

  4. Nu lipsa strategiilor e problema ci socialismul instituțional împletit armonios cu reglementări idioate care vin de hac industriei europene.

    Un singur exemplu: În 2013 (dacă îmi amintesc corect) a fost adoptată o reglementare obscură a UE ce a interzis cromarea pieselor metalice în UE începând cu 2017 și înlocuirea cromului cu un alt material. Implementarea reglementării a fost amânată in extremis până în 2018 pentru ca producătorii europeni să găsească alternative. Prolema ecă alternativele la cromare nu există și sunt 120% șanse că nici nu vor fi descopeite până pe 1 ianuarie 2018 :P . Zincarea, nichelarea, etc. nu sunt alternative ci sunt procedeee cu aplicații diferite.

    Singura alternativă fezabilă este una logistică și nu tehnică: cromarea în afara Europei. Însă nu are sens să prelucrezi un arbore și apoi să-l trimiți un în Turcia sau Belarus pentru cromare după care să-l aduci înapoi. E mult mai simplu să-l faci în India sau China :P Mii de mici furnizori de pe întreg continentul specializați în prelucrări mecanice de precizie și acoperiri galvanice vor fi uciși de această imbecilitate ca să u mai vorbim de creșterea robustă a prețurilor produselor de serie mică ce conțin componente cromate .

    Iar ăsta e doar un exemplu, din nenumărate altelele, precum interzicerea unor procedee de sudură, etc. etc. etc… Se poate discuta subictul: „Cum omorâm mai rapid și mai eficient industria UE” ore în șir. SUA s-au salvat de urgia reglementărilor sinucigașe în ultima clipă prin alegerea lui Trump, care a și trecut la anularea celor mai demențiale dintre ele. Problema mortală a UE e că acolo nu există nici măcar teoretic posibilitatea alegerii unui Trump care să-i pună pe idoții distructivi cu cutille în brațe și să le anuleze prăpăstiile înainte de a fi mult prea târziu…

    P.S. Amânarea interzicerii cromării a provocat deja reacții virulente ale iecologiștilor europeni + o puzderie de alte ONG-uri pe cât de mici și dubios finanțate pe atât de virulente. Nu am nici o îndoială că, în lipsa unui miracol, CE nu va mai avea tupeul să amâne încă odată implemetarea interdicției.

    P.P.S.: Se zice (n-am avut cum verifica) că povestea interzicerii cromării a pornit de la un fost expert în reglementări industriale al companiei indiene Mittal ce a renunțat la veniturile sale grase ca să se angajeze pe o leafă meschină în aparatul CE de la Bruxelles. Chiar dacă Mittal e unul din pricipalii beneficiari ai reglementării, asta nu trebuie șă ne ducă cu gândul la o pactică incorectă și nici să constituie un bias împotriva angajării preferențiale a minorităților vizibile în aparatul bircoratic al UE. E strict vorba doar de grija pentur mediu și pentru sănătatea europenilor :P . Aducerea datinilor și apucăturilor lor faine de prin locurile de baștină lae acetor minoritari vizibili îmbogățesc cultural Europa și-i cresc competitivitatea :D :D :D

    • Vanzare servicii electronice, gen hosting. Fiscul cere plata TVA. Dau exemplu concret, client din Bangladesh, fiscul cere sa trimita el de acolo o hartie oficiala, tradusa, legalizata in care sa spuna ca nu este platitor de TVA. Clientul a cumparat acelasi lucru din SUA, se face rapid, fara hartii, fara TVA. Daca ne uitam atent, majoritatea serviciilor de acest gen sunt in tari gen USA, elvetia.

      Pot aduce exemple la nesfarsit. In 2 zile nu se vor putea rezolva, asa usor cum pare.

    • Ocupatia de baza a functionarilor UE ce reusesc sa devina semi-permanenti este sa ramana in functie. Pentru asta au nevoie de activitate dovedibila prin hartii.
      Exista o clasa speciala de functionari care se implica in activitati conexe, iar subminarea industriei poate fi o activitate banoasa.

      Anecdotic, am auzit de cazul unor functionari din Italia care inchiriau avion charter ca sa se deplaseze de la serviciu (Bruxelles) in Italia – si decontau aceste cheltuieli. Se pare ca au fost descoperiti dupa o perioada lunga de timp. Un alt caz, al unui functionar care cumpara masini de lux, la preturi speciale de Comisie Europeana (discount de 25-30%) si le revinde cu un profit interesant. Adrian Severin inca nu este la parnaie si probabil ca nici nu va intra….

      • Furaciunile functionarilor ue nu sunt asa de mari in comparatie cu ce se fura la nivel national. Ei pur si simplu nu au buget asa mare, se ocupa cu gainarii. Problema e birocratia, iar birocratia deocamdata e la nivel national. Nivelul national cere tot felul de hartii fara sens. Sa nu uitam ca EU executa de fapt ce zic natiunile, este un compromis intre natiuni. Iar natiunile acuma fac totul posibil ca sa nu mearga bine cooperarea, sa poata ei in continuare mulge vaca.

  5. Anul 2017 poate deveni un punct de răscruce în UE27, cu consecinţe greu de anticipat. E abandonat modelul iniţial 1957 -1989 -2003 al UE bazat pe o apropiere și integrare treptată a membrilor? Conceptul WIN- WIN în interiorul UE a fost realizat? Au profitat toţi (în Elveţia prosperă 2 % posedă mai mult decît 98 % din cele 1500 miliarde Franci avere) în UE? Stagnarea salariilor și scăderea salariilor în producţia industrială după 1989 în occident, mai ales în sud-estul-mediteranean- balcani, a dus la nemulţumiri. Agenda 2010 a lui Gerhard Schöder SPD /Grüne e azi atacată de Martin Schulz SPD într-un punct esenţial. Cine are contribuţii de 20 -30 sau mai mulţi ani ca salariat nu poate fi expulsat după un an Arbeitslosengeld (60%) în sărăcie?
    Conflictele de interese se văd în campaniile electorale 2017 în Olanda, Franţa, Germania.

    ……. „…. Scenariile de functionare a UE vor sfarsi prin a debarca politicile industriale la discretia / protectia tarilor membre care, indiferent cat de puternice ar fi, nu au cum sa faca fata la colosi industriali precum SUA, China si India, care au sprijinul propriilor politicieni…. „

    România nu a avut clinţi pentru producţia industrială învechită 1990 (CAER). Moneda naţională 1990 -1996? Cine e răspunzător pentru devalorizarea economiilor celor mulţi la CEC? Se poate repeta …. 2025? De cîte ori?

    Care vor fi consecinţele „egoismului naţional sacru” propagat la Varșovia, Bratislava, Budapesta de „suveraniștii- naţionalisti” la cîrmă azi? Brexit e numai începutul?
    Incotr-o București 2017? Ritmul de inovatie, schimbarea modelelor și livrarea la clienţi crește, reduce timpul la dispoziţie pentru întregul ciclul de la inovaţie- mostre pîna la producţie (legea.. tot la 18 luni se dublează capacitatea chipurilor.. azi gigabiţi… și terrabiţi). Ritmul în sectoarele de vîrf de mult timp e ritmul dictat de Apple, Microsoft, Google, Facebook, Twitter, Amazon, etc……

    … „….Industria europeana de manufacturiere are o capacitate imensa de cercetare si inovatie, incadreaza o resursa umana extrem de bine calificata si are o reputatie excelenta pentru calitate si sustenabilitate…. „…..

    Recomand cartea: Partea și ansamblul de Werner Heisenberg (Der Teil und das Ganze. Gespräche im Umfeld der Atomphysik….. . Sunt mai ales dialoguri 1918- 1958.. ușor de înteles…. reinstalarea capacităţii de cercetare după 1945….Institutele Max Planck etc. ) și Chaos si ordine de Friedrich Cramer ( Chaos und Ordnung. Die komplexe Struktur des Lebendigen. Structura complexă a vieţuitoarelor…. mai dificil de citit, dar destul de ușor de înţeles…. ). Am văzut o prezentare (1998?) a lui F.C, fost director la Max Planck Institut Biologie din Göttingen. Astfel de „academicieni” da. Premiul Nobel pentru Chimie S.H. 2014…..??!

    Cum se pot reface centrele de cercetare în ţară? Cum se pot extinde nucleele industriale existente azi în orașele/regiuni, București, Timișoara, Sibiu, etc.? Orașul Sinnicolaul Mare e un exemplu de reindustrializare 1990- 2017 reușit. Are distanţe de transport pînă la autostradă…..

    Cum se ajunge la excelenţă în învăţămînt (la LMU München sunt 300 studenţi la un profesor de fizică, la Stanford SUA sunt 8 studenţi la un profesor) , cercetare, știinţă, inovaţie? Cît timp mai stă la dispoziţie pentru „ședinţe”, teorii, jocuri politice „naţionale”? Descentralizarea un model, o cale spre prosperitate pentru cei mulţi?

    Tinerii sunt viitorul….

  6. Ma tem ca UE nu are solutie, liderii politici occidentali au pierdut nordul, desi originea raululi vine din universitatile stangiste care de zeci de ani scot idioti in stil industrial. Europa are o superimpozitare, risipeste banul cotizantului in tot felul de subventii sociale, ONG-uri si mentinera aparatelor burocratice si sistemelor publice costisitoare.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Dragos Damianhttp://contributors
Presedinte PRIMER, Patronatul Producatorilor Industriali de Medicamente din Romania

conferinte Humanitas

 

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este banner-contributors-614x1024.jpg

„Despre lumea în care trăim” este o serie anuală de conferințe și dialoguri culturale şi ştiinţifice organizată la Ateneul Român de Fundaţia Humanitas Aqua Forte, în parteneriat cu Editura Humanitas și Asociația ARCCA.  La fel ca în edițiile precedente, își propune să aducă în fața publicului teme actuale, abordate de personalități publice, specialiști și cercetători recunoscuți în domeniile lor și de comunitățile științifice din care fac parte. Vezi amănunte.

 

Carte recomandată

Anexarea, în 1812, a Moldovei cuprinse între Prut și Nistru a fost, argumentează cunoscutul istoric Armand Goșu, specializat în spațiul ex-sovietic, mai curând rezultatul contextului internațional decât al negocierilor dintre delegațiile otomană și rusă la conferințele de pace de la Giurgiu și de la București. Sprijinindu-și concluziile pe documente inedite, cele mai importante dintre acestea provenind din arhivele rusești, autorul ne dezvăluie culisele diplomatice ale unor evenimente cu consecințe majore din istoria diplomației europene, de la formarea celei de-a treia coaliții antinapoleoniene și negocierea alianței ruso-otomane din 1805 până la pacea de la București, cu anexarea Basarabiei și invazia lui Napoleon în Rusia. Agenți secreți francezi călătorind de la Paris la Stambul, Damasc și Teheran; ofițeri ruși purtând mesaje confidențiale la Londra sau la Înalta Poartă; dregători otomani corupți deveniți agenți de influență ai unor puteri străine; familiile fanariote aflate în competiție spre a intra în grațiile Rusiei și a ocupa tronurile de la București și Iași – o relatare captivantă despre vremurile agitate de la începutul secolului al XIX-lea, ce au modelat traiectoria unor state pentru totdeauna și au schimbat configurația frontierelor europene. Vezi pret

 

 

 

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro