duminică, mai 19, 2024

Examen de maturitate

Horia, protagonistul filmului omonim ce prilejuiește debutul pe marile ecrane al regizoarei și scenaristei Ana Maria Comănescu, e un băiat aflat pe final de adolescență. Peste  numai câteva zile va împlini 18 ani. Trăiește undeva într-o comună din Dobrogea, este orfan de mamă și a fost crescut de un tată despre care e evident că nu are cea mai bună părere. Nu-i place că acesta e miștocar, poate nici că e rocker, că e mereu dornic de o nouă aventură amoroasă ocazională, nu-i place nici atitudinea lui căutat neconformistă cu care respectivul speră că ar putea înșela trecerea anilor, nu-i împărtășește pasiunea pentru “motoarele” de altădată. Așa că nu e din calea afară de încântat de motoreta Mobra recondiționată parțial pe care tatăl în chestiune, cu autenticitatea aferentă interpretat de Liviu Cheloiu, i-o face cadou cu ocazia promovării cu notă mare a Bacalaureatului. Și în perspectiva apropiată a zilei sale de naștere. Horia se pierde cu tatăl său  în n discuții referitoare la ce va urma după Bacalaureat.

Numai că planurile lui Horia depind de ceea ce va face Ana. Fata pe care a cunoscut-o în urmă cu un an, de care s-a îndrăgostit mai curând copilărește, care trăiește la Cluj și căreia îi telefonează zilnic. E evident că inocentul Horia trăiește în plină iluzie. E evident că îi este complet străină zicerea cu ochii care, atunci când nu se văd, se uită. Și nici versurile lui Minulescu cu iubirea adevărată și scurta nebunie.

Stimulat cumva atât de reproșurile tatălui cât și de răspunsurile tot mai eliptice ale fetei care numai băiatului nostru nu îi e clar că vrea să se derobeze, Horia decide să plece în căutarea iubitei. Intenționează să facă lungul drum de la Constanța la Cluj pe motoretă. Atâta doar că, drumul Clujului fiind lung, pe parcurs se vor întâmpla multe. Așa că filmul Horia ne poveștește cu lux de amănunte cam tot ceea ce se întâmplă. Iar ceea ce se întâmplă e tot mai aventuros, (regizoarea stăpânește bine arta crescendo-ului) îl pune la grele încercări pe Horia care însă e decis să nu capituleze, Deși rămâne la un moment dat fără telefon, ceva mai încolo fără bani și rucsac, ba chiar și fără Mobră. Cu toate că întâlnește și doi bătrânei cum nu se poate mai ciudați (savuroși Petronela Grigorescu și Constantin Pușcașu) și e pe punctul de a începe o aventură cu o artistă de circ (Mihaela Velicu) care se termină cu o chelfăneală administrată de amantul en titre.

În cele din urmă, Horia nu ajunge la Cluj (văzând filmul veți afla motivul), nu ajunge însă nici în arestul Poliției, fiind salvat de tată și de una dintre iubitele de odinioară ale acestuia (Daniela Nane)

Ana Maria Comănescu a scris și realizat un film despre meandrele ieșirii din adolescență. Film al cărui protagonist este însă un adolescent pas comme les autres. În mod cert, din acest motiv, în coloana sonoră a filmului de care s-a ocupat Janja Loncar (Horia este o coproducție româno-bulgaro-sârbă) se amestecă muzică originală și hit-uri ale anilor 80. Auzim sau reauzim formații precum Semnal M sau Timpuri noi. O auzim și pe Stela Enache. Nu, nu cu Ani de liceu! Horia e construit pe schema clasică a călătoriei. E ceea ce se cheamă un road movie. Făcut după modelul acelor filme ce aveau succes în anii 60-70.

În drumul lui spre Cluj, Horia se oprește la un han, trece Dunărea cu bacul și e uimit de cât de pestriță și de nesimțitoarea este lumea, ajunge și la o casă cu pitici, mai încolo într-un Circ și, în fine, în fața unei secții de Poliție. Topoi ușor de recunoscut.

De la un moment dat încolo, Horia nu mai este singur. Se însoțește, mai de voie, mai de nevoie, cu Stela. Țigăncușa de 13 ani, care înainte îi furase telefonul. Aici, în această însoțire, se concentrează,cred, cea mai bună idee a filmului. Romanticul, cinstitul, foarte puțin versatul Horia este o ființă complet la antipozii versatilei Stela. Și fiindcă această idee bună trebuia să se concretizeze tot la fel, Ana Maria Comănescu i-a găsit pe cei ce reușesc admirabil să facă asta, Pe Vladimir Țeca, student în anul al II lea al UNATC, băiat prezentabil, înalt și, mai presus de toate, talentat și clar reflexiv, sensibil și inteligent. Și pe Angela Pavel. Care nu are decât 16 ani, este încă elevă la Colegiul de Arte Dinu Lipatti din București și pe care e clar că a plăcut-o camera lui Tudor Mircea. Fata e super-talentată. Și are farmec. Care e mai mult decât acela dat de ani.        

microFILM, Klas Film, Biberche Productions

HORIA
Scenariul și regia: Ana Maria Comănescu

Producători: Carla Fotea, Ada Solomon

Co-producători: Rossitsa Valkanova, Nikolina Vucetic

Imaginea: Tudor Mircea

Costume: Adeline Andreea Bădescu

Montaj: Tudor D. Popescu

Coloana sonoră: Janja Loncar

Sunet: Alin Zăbrăuțeanu

Cu: Vladimir Țeca (Horia), Angela Pavel (Stela), Liviu Cheloiu (Petrică), Mihaela Velicu (Nina), Robert Onofrei (Sorin), Relu Balkan (Relu), Constantin Pușcașu, Petronela Grigorescu (Bătrânii)

Distribuie acest articol

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Mircea Morariu
Mircea Morariu
Critic de teatru. Doctor în filologie din 1994 cu teza „L’effet de spectacle de Diderot à Ionesco” şi, în prezent, profesor universitar de Literatură franceză la Facultatea de Litere a Universităţii din Oradea. Dublu laureat al Premiului UNITER pentru critică de teatru (2009 şi 2013)

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro