În ultimul timp, a devenit din ce în ce mai ușor să lăsăm inteligența artificială să scrie pentru noi, de la emailuri și rapoarte, până la postări sau chiar idei brute. Popularitatea unor instrumente precum ChatGPT a explodat, iar astăzi peste 70% din interacțiunile cu ChatGPT sunt pentru scopuri personale (nu au legătură neapărat cu munca), cele mai frecvente fiind cereri legate de scriere, căutarea de informații și îndrumare (practicpw.hks.harvard.edu). Cu alte cuvinte, mulți dintre noi ne obișnuim să “externalizăm” scrisul nostru, cel de zi cu zi, către AI. Este, fără îndoială, foarte tentant: textele generate automat apar rapid, bine formulate și fără efort din partea noastră.
Totuși, trebuie să ne întrebăm: Ce riscăm atunci când lăsăm AI-ul să preia această sarcină profund umană? Scrisul nu înseamnă doar așezarea corectă a cuvintelor pe ecran. Scrisul este o activitate care ne antrenează mintea, ne clarifică ideile și stă la baza comunicării autentice între oameni. În continuare vom vedea cum utilizarea excesivă a AI pentru generarea textelor, poate duce la degradarea abilităților noastre cognitive (logica, coerența exprimării, vocabularul activ) și la diminuarea capacității de comunicare directă și autentică cu ceilalți. Să le luăm pe rând.
Scrisul – o activitate profund umană
Scrisul este strâns legat de gândire. Există o vorbă: “scrisul cristalizează gândirea”. Cu alte cuvinte, actul de a scrie ne forțează să ne punem ordine în idei și să le dăm claritate (hiig.de). De multe ori, abia când începem să așternem cuvintele, realizăm ce gândim sau ce simțim cu adevărat. Prin formularea în scris ne clarificăm gândurile și ne auto-disciplinăm raționamentul. Acest proces de a transforma idei haotice în fraze coerente reprezintă un antrenament mental valoros. Ne solicită să gândim logic, să alegem termenii potriviți, să structurăm informația și să ne rafinăm mesajul.
Mai mult, scrisul presupune și conectare umană. Când scriem un mesaj sau un email personal, nu transmitem doar informație brută, ci și o parte din noi înșine – tonul, intențiile, stilul nostru unic. Comunicarea autentică dintre oameni se bazează pe această exprimare personală: citind un text scris de tine, celălalt îți simte personalitatea, empatia și sinceritatea. Scrisul este, așadar, atât un exercițiu intelectual, cât și unul de autenticitate în relațiile interumane.
Riscuri cognitive ale scrisului asistat de AI
Atunci când delegăm constant efortul de a scrie către un agent AI, ne lipsim creierul de un antrenament esențial. În lipsa exercițiului, mușchii minții, la fel ca și mușchii corpului, slăbesc treptat. Studiile recente aduc dovezi îngrijorătoare: de pildă, un experiment realizat la MIT a arătat că participanții care au folosit ChatGPT pentru a compune eseuri, au avut cea mai scăzută implicare a creierului și au obținut performanțe cognitive mai slabe, comparativ cu cei care au scris fără ajutor (time.com). Mai mult, deși au scris textele mai repede, 83% dintre utilizatorii asistați de AI nu și-au amintit apoi un pasaj pe care tocmai îl “scriseseră”, semn că informația nu fusese procesată în profunzime de creier (polytechnique-insights.com). Cu alte cuvinte, AI-ul a „gândit” în locul lor, iar creierul lor a rămas în mare parte pasiv.
Pe termen lung, renunțarea la a gândi, la efortul de a formula idei, poate duce la atrofierea unor abilități cognitive de bază. În absența practicii, riscăm degradarea treptată a capacității noastre de a:
- Gândi logic (a structura argumente și raționamente corecte);
- Exprima clar și coerent ceea ce gândim;
- Folosi un vocabular bogat și nuanțat în comunicare.
Un creier care nu mai este provocat să caute cuvinte și să lege idei poate deveni un creier leneș. Experții în neuroștiințe avertizează deja asupra pericolului de “atrofie cognitivă”: utilizarea pe scară largă a generative AI riscă să ducă la slăbirea generală a capacităților noastre mentale și chiar la reducerea plasticității creierului (polytechnique-insights.com). Cu cât lăsăm algoritmii să lucreze mai mult în locul nostru, cu atât exersăm mai puțin gândirea critică și creativă necesară în viața de zi cu zi. Practic, ne împovărăm cu o “datorie cognitivă”, ce se tot adună, iar recuperarea acestor abilități pierdute poate fi foarte dificilă.
Comunicarea directă și autentică, sub amenințare
Un alt risc al dependenței de AI în scriere este alienarea comunicării umane autentice. Dacă ne obișnuim ca fiecare mesaj să fie formulat de modelele LLM, ce se întâmplă când trebuie să comunicăm direct, fără intermediar? Mulți oameni constată deja că, bazându-se prea mult pe sugestiile automate, le scade capacitatea de a găsi singuri cuvintele potrivite și tonul adecvat atunci când situația nu le mai permite să folosească AI, de exemplu, în discuții față în față sau în emailuri delicate, unde răspunsurile standard generate de mașină nu se potrivesc (hiig.de). În loc să ne îmbunătățim abilitățile de comunicare, riscăm să le pierdem.
În plus, mesajele redactate integral de o mașină pot părea corecte, însă adesea sună impersonal. Lipsa „vocii” noastre devine sesizabilă. Colegii, clienții sau prietenii pot detecta tonul generic, standardizat al unui text generat și îl pot percepe ca fiind mai puțin autentic. Studiile asupra comunicării mediate de AI avertizează că aceasta poate compromite autenticitatea mesajului și poate genera neîncredere între interlocutori (pubmed.ncbi.nlm.nih.gov). Cu alte cuvinte, dacă cineva află (sau simte), că un email personal de la tine a fost scris de un robot, legătura de încredere se șubrezește. Comunicarea riscă să devină o simplă tranzacție de informație lipsită de căldură și sinceritate umană.
Să nu uităm că o comunicare reușită implică empatie și atenție față de celălalt. Când scriem noi înșine un mesaj, ne gândim la perspectiva destinatarului: cum va înțelege tonul, ce efect vor avea cuvintele noastre asupra lui, ce emoție transmitem. Acest efort de a te pune în locul celuilalt face parte din esența comunicării autentice. Un text poate fi perfect din punct de vedere tehnic, dar valoarea lui reală stă în munca intelectuală și emoțională investită pentru a-l crea. Dacă predăm toată această muncă unui agent AI, ne distanțăm și mai mult de cei cu care comunicăm. Vom fi mai puțin implicați, vom evita să ne formulăm gândurile proprii și vom rata oportunitatea de a ne conecta cu adevărat prin cuvinte (hiig.de). În timp, ne-am putea trezi că ne este greu să purtăm o conversație elevată sau să chiar să exprimăm spontan ceea ce gândim și simțim.
Concluzie
Echilibrul este cheia. Tehnologia AI ne poate fi de ajutor în multe privințe, ne poate sugera idei, corecta greșeli sau economisi timp în redactare. Însă nu trebuie să uităm că mintea noastră are nevoie de exercițiu, la fel ca un mușchi. Scrisul cu propriile cuvinte, chiar și imperfect, ne menține mintea ascuțită și ne păstrează autenticitatea în comunicare. În loc să renunțăm complet la efortul de a scrie, putem folosi AI ca pe un asistent, nu ca un înlocuitor al gândirii noastre.
Până la urmă, identitatea și abilitățile noastre se formează prin ceea ce facem noi înșine, iar scrisul este o parte importantă din aceasta. Așadar, data viitoare, când ai de compus un email sau o prezentare, încearcă să îți formulezi tu ideile, înainte de a cere “magia” AI-ului. S-ar putea să descoperi că procesul în sine te ajută să gândești mai clar și să comunici mai autentic.
Bibliografie:
- Deming, D. et al. (2025). How People Use ChatGPT. Harvard Project on Workforce, Research Brief. pw.hks.harvard.edu.
- Von Richthofen, G. (2025). Polished yet impersonal: The unintended consequences of writing your emails with AI. HIIG Digital Society Blog. hiig.dehiig.dehiig.de.
- Chow, A. R. (2023). ChatGPT May Be Eroding Critical Thinking Skills, According to a New MIT Study. TIME Magazine (22 sept. 2023) time.com.
- Roxin, I. (2025). Generative AI: the risk of cognitive atrophy. Polytechnique Insights – Institut Polytechnique de Paris. polytechnique-insights.compolytechnique-insights.com.
- Purcell, Z. et al. (2024). People have different expectations for their own versus others’ use of AI-mediated communication tools. British Journal of Psychology (online ahead of print) pubmed.ncbi.nlm.nih.gov.
Pare ca noua lume o sa fie mult mai greu de decodat iar AI-ul (care deocamdata inseamna LLM, nu mai mult) nu o sa ajute.
O analiza buna citita de mine arata cum nu doar scrisul dar si cititul are de suferit.
https://jmarriott.substack.com/p/the-dawn-of-the-post-literate-society-aa1
O regulă de aur ar putea fi să verifici, cât de bine poți, tot ceea ce îți livrează inteligența artificială.
La sintetizarea de informație existentă în online, IA e imbatabila, economisește multe ore de cercetare și documentare, crește clar productivitatea. Dacă ai capacitatea de a verifica în ce măsură ceea ce îți livrează e halucinație sau nu, IA este un instrument util.
În ceea ce privește scrisul, consider că face treabă bună în a sugera, de exemplu, structura unui articol pe o temă dată, dar nu m-aș baza pe IA să scrie întreg articolul.
Că ne poate tâmpi, e clar, însă n-ar fi singura unealtă inventată de om care ne ajută dar ne și tâmpește, în același timp.
Lenea intelectuală este cea care ne poate da, cu totul, pe mâna IA.
Nu numai Scrisul, dar și Muzica, ba generalizând întreaga Cultură clasică. Sub loviturile năprasnice ale Noii Revoluții Tehnologice TOATE valorile clasice ale Culturii omenești devin relative, iar „progresiștii” cer în mod agresiv renunțarea la ele. Vom avea o societate cu valori impuse de algoritmi și IA?
Apare imediat întrebarea: CINE ne va apăra Libertatea?
Noi
Păi NOI am creat statele care să ne apere Libertatea ca grup/popor/națiune și mecanismele democratice ale „statului de drept” pentru a ne apăra drepturile și libertățile cetățenești. Azi unii vor desființarea statelor naționale, ceea ce este posibil, chiar probabil, văzând că unele multinaționale sunt mai puternice ca Statele naționale, ba chiar le controlează prin rețelele sociale și fluxurile financiare de tip criptomonede…
Care „Noi” ?
Cine sunt „noi”?
Noi, poporul. Nu am luptat 1500 de ani ca să ne creăm un Stat și pe care azi unii îl vor desființat?
Tehnologia pare că devine mijlocul prin care ne auto-excludem din propria noastră viață. Deci nu tehnologia ne exclude pe noi, noi ne excludem cu ajutorului ei. „Know how” – a ști să faci, a ști cum. Din ce în ce mai mult nu mai e nevoie să știm cum se face. Excludere din a ști. Un copil de patru ani poate accesa un site de desene animate. Ni se pare extraordinar, dar de fapt necesarul de inteligență pentru performanța lui este egal cu necesarul de inteligență al unei maimuțe care alege furnici din propriul păr. Să comparăm asta cu încercarea aceluiași copil de a-l desena pe Mickey Mouse. Cele două provocări sunt incomparabile. Butoanele, ecranele tuch (atinge), softurile, toate ne întorc la condiția de vânător-culegător. Posibil să ne dorim asta.
o analiza foarte bine structurata, speram sa nu aveti dreptatate domnule Antohi intr-un final! respect!
Te grăbești, dar ți-e foame? Slobozi un cub de supă Knorr (cu aromă de rechin, de balenă, de banană, etc.) în apă clocotită, te ospătezi și îți vezi mai departe de treburi.
Seara, istovit, amesteci, grijuliu, după sfaturile Chat GPT, prafurile din cămară și vinu-i gata: te face praf înainte de-a apuca să te dezmeticești.
Care gândire și comunicare umană? Lăsându-le în urmă, oamenii au pornit, în șir indian, pe calea bătută de dinozauri.
Amuzant titlu!
Situația reală este: „Externalizarea creierului propriu” – creierelor celor ce concep algoritmii „gândirii” AI care mulți nu au pus măcar mâna pe Sfintele Scripturi.
Cui va adresati ? Categoria „cocalari” nu prea frecventeaza platforma Contributors.
In cazul in care nu se intelege sensul mesajului meu de mai sus, precizez ca, din umilul meu punct de vedere, toti cei care apeleaza la instrumente de tip AI pentru ca acestea sa scrie pentru ei mesaje, postari, rapoarte, etc nu sunt nimic altceva decat niste COCALARI, personaje cu educatie precara, lipsite de bun simt elementar … complexati care facand asta cred ca dovedesc inteligenta, profesionalism, etc, in fapt dovedind in mod clar ca nu poseda astfel de calitati.
Ceea ce e periculos pentru societate este faptul ca personajele cu pricina produc PUI: odraslele proprii, diversi admiratori ai cocalarilor respectivi care preiau modelul, precum si fel si fel de alti idioti care se cred interesanti facand asta.
Sunteți prea orgolios. Nu vreți să acceptați că un Robot dotat cu IA poate fi mai inteligent și deci mai puternic ca Dvs.
Prea multa digitalizare duce la atrofierea amalizei in detaliu si a gandirii critice. Este noua adictie care trebuie folosita cu masura.
Eu ma opun categoric utilizarii AI in functiile umaniste.
Dezvoltatorii AI operează ca rechinii, în afara legii si a eticii. Activitatea AI trebuie reglementată prin lege pt apărarea intereselor, a libertății și a demnității umane.
Iar ce care folosesc AI in textele lor, trebui obligati prin lege sa declare in bibliografie. Altminteti este plagiat, furt si inselaciune. Nu poti sa semnezi ca-ti apartine un text pe care l-ai luat din alta parte.
Gabriel
Altminteri
Si AI trebuie sa ceara consimtamant de utilizare de date personale, sa declare surse si sa plateasca autori. Cand face comentarii pe cartile lui Ganriel Liiceanu, de unde le-a citit?
AI este utilă, însă nu ar trebui să devenim dependenți de ea până în punctul în care renunțăm să mai gândim și să scriem singuri. Folosită cu măsură, ca sprijin și nu ca înlocuitor, tehnologia ne permite să ne menținem atât capacitățile cognitive, cât și vocea personală. Felicitări pentru analiză!