Curtea Constituțională este așteptată astăzi să se pronunțe asupra sesizării privind numirile în funcția de vicepreședinte ANCOM, numiri făcute printr-o hotărâre a Parlamentului rectificată direct în Monitorul Oficial, astfel încât să fie eliminată chiar una dintre obiecțiile de constituționalitate ridicate de autorii sesizării.
O eventuală decizie a CCR de respingere a sesizării ar echivala, practic, cu validarea mecanismului prin care actele normative pot fi modificate sărind peste votul în Parlament și procesul legislativ prevăzut de Constituție.
În ultima lună, în România, a devenit evident fenomenul de „legiferare prin rectificări”. Conceptul se referă la modificările aduse actelor normative prin intermediul rectificărilor, sărind peste procedurile legislative prevăzute de Constituție.
Subiectul a intrat în atenția opiniei publice în urma a două rectificări recente publicate în Monitorul Oficial. Prin intermediul acestor rectificări, s-au adus schimbări semnificative la nivelul unor acte normative importante, precum:
- Rectificarea referitoare la Hotărârea Parlamentului privind numirea vicepreședinților ANCOM[1] prin care s-a schimbat data de la care vicepreședinții își vor începe mandatele, cu privire la care este așteptată astăzi decizia Curții;
- Rectificarea referitoare la Legea privind CSM[2] în care sintagma „media aritmetică a notelor” devine „suma punctajelor”.
Importanța deosebită a deciziei Curții Constituționale
Curtea Constituțională a fost sesizată cu privire la Hotărârea Parlamentului privind numirile vicepreședinților ANCOM. În forma inițială a hotărârii Parlamentului lipsea termenul de la care cei doi vicepreședinți își începeau mandatele. Or, în lipsa acestui termen, data publicării în Monitorul Oficial era data de la care începeau mandatele (10 octombrie).
După depunerea sesizării și invocarea, printre alte obiecții de neconstituționalitate, chiar a suprapunerii mandatelor vechilor vicepreședinți cu cele ale noilor vicepreședinți, Hotărârea Parlamentului a fost rectificată în 25 octombrie (după ce mandatele s-au suprapus deja), introducându-se precizarea că mandatele noilor vicepreședinți încep în data de 11 octombrie.
Decizia pe care judecătorii Curții Constituționale sunt așteptați să o adopte este cu atât mai importantă cu cât poate deschide precedente periculoase. Curtea trebuie să stabilească (dacă mai era nevoie) până unde se întinde noțiunea de eroare materială.
Dacă rectificarea efectuată va fi validată de CCR atunci se va putea recurge în continuare la acest mecanism de modificare a actelor normative sărind peste procesul legislativ prevăzut de Constituție, mecanism folosit deja pentru modificarea Legii privind Consiliul Superior al Magistraturii.
Cu privire la aceasta, înlocuirea sintagmei „media aritmetică a notelor” cu „suma punctajelor”, pune în evidență mai bine modificarea textului legii asupra soluției normative și lipsa prezenței unei erori materiale, fiind evident pentru toată lumea că media aritmetică nu echivalează cu suma punctajelor.
Eroare materială sau dorința de a evita votul în Parlament?
În acest context, este important să facem distincția clară între erorile materiale și cele de raționament sau de apreciere greșită a efectelor pe care legea le va avea.
Erorile materiale sunt simple greșeli apărute în redactare, precum greșeli gramaticale, numerotări greșite, nume de instituții scrise greșit ș.a. Astfel, există o procedură legală prin care ele pot fi îndreptate fără să mai fie necesar un alt vot în Parlament.
Spre deosebire de erorile materiale, erorile privind fondul actului normativ, indiferent de cât de evidente ar fi ele, privesc soluția normativă găsită și pot face numai obiectul modificărilor prin alt act normativ. Raportându-ne la rectificarea făcută la Legea CSM, „media aritmetică” putea să devină „suma punctajelor” în urma adoptării unui alt proiect de lege sau a unei ordonanțe de urgență, în niciun caz printr-o rectificare.
Așadar, este esențială diferențierea erorilor materiale de erorile privind efectele pe care le va avea actul normativ, respectiv erorile de raționament, pentru a se stabili regimul juridic aplicabil acestora. Nu sunt asimilate erorii materiale raționamentele diferite, reconsiderarea unor soluții luate în calcul la redactarea actului normativ.
Trebuie precizat faptul că legislația în vigoare[3] permite rectificarea doar pentru corectarea unor erori materiale apărute în redactarea actelor normative. Modificările de fond ar trebui să fie subiectul altor acte normative sau proceduri legislative și nu ar trebui să poată fi aduse prin intermediul unei rectificări (sancțiunea prevăzută de lege fiind chiar nulitatea acestor modificări).
În trecut, Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că noţiunea de greşeală materială în cadrul hotărârilor judecătorești are înţelesul de eroare materială vizibilă, avându-se în vedere doar greşelile asupra numelui, calităţilor şi susţinerilor părţilor, cele de socoteli sau orice alte greşeli materiale. Greşelile materiale sunt de ordin formal, strict procedural, astfel că ele nu pot fi folosite pentru modificarea soluţiei pronunţate de instanţă.
Important de menționat este faptul că la mecanismul rectificării se apelează constant, dar rectificările vizau, printre altele, greșeli gramaticale, erori cu privire la coloane din diverse tabele sau anexe. Or, fenomenul privind utilizarea noțiunii de rectificare pentru modificarea actelor normative este unul devenit evident în ultima perioadă.
Note:
[1] Publicată în Monitorul Oficial la data de 25 octombrie 2023
[2] Publicată în Monitorul Oficial la data de 31 octombrie 2023
[3] Articolul 15 din Legea nr. 202/1998
Parlamentul Romaniei legifereaza imoralitati .
Guvernul legifereaza imoral .
Este impresionant faptul ca avem o structura care urmareste integritatea decidentilor politici si din ea face parte si domnul Barbu , autoruĺ articolului , tanar jurist presupus a nu fi harşit in cele rele..
In urma cu o jumatate de ceas, doamna jurnalista Lidia Moise , in interventia sa pe b1tv a incercat vehement sa justifice balastul de milioane de doze de vaccin cumparate fara o analiza ” de piata” corecta ce au pagubit bugetul Romaniei si decredibilizat atat profesionistii Ministerului Sanatatii cat si pe cei ai Directiei de Sanatate Publica.
Doamna Moise, cu tonul corespondentei de presa a unei agentii chinezesti nu a avut niciun dubiu privind integritatea morala a celor responsabili cu achizitionarea unui numar aberant de vaccinuri. Vina o poarta romanii nedisciplinati care nu s-au incolonat docili sa se inoculeze cu produse incert imunizante si in mod deosebit romanii din diaspora ce nu s-au intors in tara pentru a usura povara surplusului de vaccinuri. Pe spanioli i-a vizat in mod special.
In chestiunea excesului de vaccinuri achizitionate si devenite deseuri medicale, cred ca comisia de integritate are legitimitatea de a se exprima si aplica macar sanctiuni morale .
Clement, problema ridicata de catre doamna Lidia Moise trebuie tratata la modul serios, din cel putin urmatoarele motive:
1. La momentul aprilie 2021, cand s-au stabilit ultimele cote de doze de vaccin anti-covid intre Romania si Comisia Europeana, era cert din punct de vedere al comunitatii stiintifice din domeniul medical(singurii capabili sa furnizeze evaluari veridice si corecte privind pandemia de SarsCov-2), ca o imunizare optima necesita trei doze de vaccin, doza initiala, plus doua doze de rapel. Deci o multiplicare cu 3 a numarului de potentiali doritori de vaccinare era absolut normala si naturala, mai ales ca la acel moment rata de vaccinare era foarte mare, se faceau programari cu mare greutate pentru a te vaccina dupa 20-30 de zile de la data programarii(sau chiar mai mult), datorita lipsei de doze si datorita proastei organizari a vaccinarii nasita de tandemul Johannis – Catzu + celebrul colonel(medic) Gheorghita!
Eu personal m-am imunizat in 2021 cu 3 doze Pfizer, si toti cei din familia mea de asemenea! Nu am contractat nicunul dintre noi Covid pana astazi, ba mai mult, am fost protejat si impotriva virozelor obisnuite de toamna-primavara, care in cazul meu reprezentau aproape o obisnuinta.
2. Populatia Romaniei la acel moment, conform datelor Inst National de Statistica era de peste 19.000.000 de locuitori, din care peste 18.000.000 cu varsta de peste 18 ani. Pentru confirmare, de vizitat arhiva Biroului Electoral Central, care la ultimele alegeri(2020) a inscris pe liste electorale peste 18.400.000 de persoane cu varsta de peste 18 ani, care aveau domiciliul in Romania. Acestea sunt date oficiale care, credibile sau nu( mai degraba nu, dar asta e opera grupului infractional organizat numit PSD, care din interese pur electoral-politice manipuleaza aceste date fara rusine – atat BEC cat si INS au fost in permanenta conduse si pline de oameni ai PSD), sunt cele care sunt luate in considerare la nivel de guvern si administratie.
18.400.000 ori 3 = 55.200.000
E cazul sa fiu mai explicit in privinta numarului obtinut mai sus?
La orice vaccinare de asemenea amploare exista riscuri de deteriorare, de distrugere prin manipulare necorespunzatoare sau depozitare necorespunzatoare, de aprovizionare haotica ce poate duce la expirarea unor doze. Probabil acest risc a fost evaluat de expertii din Min Sanatatii si reprezinta un procent din 55.200.000! La cat oare se ajunge? Eu zic ca procentul acesta adauga cel putin inca 10.000.000 de doze!
3. Oficial, nimeni nu stie cati romani nu mai sunt in tara, nu exista date oficiale clare legate de asta nicaieri in Europa si in conditiile pandemiei, era foarte probabil ca cei din afara sa vina sa se vaccineze in tara – unii au facut-o!
4. Nimeni nu putea estima cu claritate la acel moment(aprilie 2021) ce impact asupra ratei de vaccinare va avea campania mincinoasa si criminala privind Covid sustinuta de oficinele comuniste Antena 3, Romania TV si Realitatea, de grupul de derbedei arondati unor interese complet straine Romaniei, numit AUR si de clica de infractori comunistoida numita PSD!
Tinanad cont de toate aceste fapte, eu zic ca e mai benefic sa te gandesti bine in a vedea cine e penal in afacerea asta! Daca nu cumva esti doar un troll comunist pro_PSD-PNL sau pro_AUR si atunci nu avem ce sa discutam!
rog mai scrieti, ca v-am apreciat si articolul anterior; multumesc
Daca sistemul parlamentar, bugetar si guvernamental ar fi populat cu insi mai bine pregatiti si atenti la ce scriu si cum gandesc atunci toate actele normative nu ar mai include tot felul de aberatii. Avem multe legi proaste din start, departe de realitatile de zi cu zi si legi ale caror articole se bat cap in cap cu altele din alte legi. Nu am vazut nici un ministru ori parlamentar, consilier prezidential care sa evalueze de la A la Z o problema din societate si sa ofere norme legislative coerente si corecte. Cu fiecare guvernare mai schimbam ceva ca sa ne arate ca se lucreaza dar uita sa se mai abroge ce este inutil. Numai de cate ori a fost schimbat Codul fiscal, etc.