duminică, mai 19, 2024

Fericiți dar nemulțumiți cu viața?

Introducere

Te poți afla simultan, ca popor, în topul fericirii și al nemulțumirii cu viața pe care o duci?  Nu, din simplul motiv că cele două stări de spirit sunt puternic asociate, pozitiv. Dacă nu ai cu ce îți plăti facturile lunare poți fi foarte mulțumit sau mulțumit cu viața pe care o duci? Iarăși, nu, pentru că bunăstarea subiectivă nu vine din senin ci este o reflectare a celei obiective. Întrebările nu sunt globale, pentru oriunde și oricând. Se referă la românii care trăiesc în spațiul Uniunii Europene (UE), astăzi. Și nu sunt retorice. Pornesc de la dezbaterea pe care o inițiază, la început de decembrie 2023, despre fericire-satisfacție, un jurnal britanic (The Independent), preluat de mai multe medii de comunicare din România, consonant cu abordarea britanică (DG24, Libertatea etc.) sau disonant (Speranța TV, DCNews, LinkedIn etc.).

Nu urmărim, aici, reconstituirea dezbaterii ci încercăm un răspuns sociologic la întrebarea din titlul materialului. Pentru răspuns folosim microdatele dintr-un sondaj european de prestigiu, Eurobarometrul 98.2 (EB98), de la începutul anului 2023. Am optat pentru această variantă, deoarece datele EB98 sunt ușor accesibile, ca microdate. Sondajul sursă pentru dezbaterea anterior menționată este Survey on Income and Living Conditions (SILC 2022) iar datele de la care a ponit discuția sunt agregate pe țări și caracteristici socio-demografice. Cu microdatele de la EB98 analizele pot fi mai rafinate decât cu date agregate.

EB98 măsoară satisfacția cu viața (SV) pe o scala de la 1 (foarte nemulțumit) la 4 (foarte mulțumit), iar SILC, în varianta raportată de canalele media menționate, pe o scală de la 0 (total nemulțumit) la 10 (foarte mulțumit). Desigur, și modul diferit de măsurare a SV induce diferențe în estimare. Oricum, însă, ambele scale se referă tot la SV.

Plata facturilor lunare și mulțumirea cu viața

Un procent foarte mare dintre europenii intervievați (84%) se declară ca fiind mulțumiți sau foarte mulțumiți cu viața lor, în general. Tabelul 1, cu date EB98, indică în mod clar o corelație pozitivă între dezvoltarea economic-administrativă și satisfacția cu viața. Am măsurat dezvoltarea economic-administrativă prin ponderea celor care au declarat că în ultimele 12 luni nu au avut dificultăți în plata facturilor lunare (aproximativ 64%). Care este relația, la nivel individual, între plata facturilor lunare și SV? Așteptarea este ca dificultățile mari să aducă insatisfacție. O inspectare a datelor agregate din Tabelul 1 confirmă, în primă variantă, ipoteza. Cu cât populația țării de referință are dificultăți mai mari în plata facturilor, cu atât gradul de SV este mai redus. Grecia este , din acest punct de vedere, exemplară: la un grad de îngrijorare foarte mare legat de plata facturilor (81%) se înregistrează și o satisfacție relativ redusă cu viața (61%). România face parte din categoria aceasta, cu dificultăți mari în plata facturilor lunare și cu SV relativ redusă, alături de Bulgaria, Grecia, Italia, Croația și Portugalia. La celălalt pol, cu dezvoltare economică accentuată și nivel ridicat de SV sunt țări dezvoltate precum Suedia, Danemarca, Olanda, Finlanda și Germania de Vest.

Și aceste date simple, analizate tabelar, indică faptul că SV este dependentă, la prima vedere, cel puțin, și de dezvoltarea economică a țării. Cum fericirea este asociată pozitiv cu SV (Gundelach&Kreiner 2004), consecința este că și cu aceste date rezultă că este improbabil ca românii să fie în topul fericirii, deși, economic și instituțional (corupție, selecție nemeritocratică în multe cazuri etc.) au probleme din plin. Oricum, o țară nu poate fi, simultan, cu populație în topul fericirii dar, schimbând indicatorul de bunăstare, și în topul nemulțumirii.

Table 1. Life satisfaction and difficulties in paying monthly bills, in European countries. 2023

Este posibil ca dacă introducem în analiză, la nivel individual, variabile de control precum vârsta, genul, educația, clasa socială subiectivă, mediul rezidențial, pentru persoanele intervievate, să ajungem la constatări diferite. În genere, nu este indicat să extrapolezi constatările de la nivel agregat, național, în cazul de față, la nivel individual (eroarea ecologică – ecological fallacy). Ca să evităm o astfel de eroare urmărim, în continuare, variația SV, funcție de mai multe variabile simultan, la nivel individual.

Cine sunt, de fapt, nemulțumiții cu viața?

Se pare că în afara efectului de țară, la nivel european, acționează și variabile sociodemografice. Vârstnicii din urban, cu educație redusă sunt mai înclinați spre nemulțumire față de propria viață, comparativ cu tinerii mai puțin educați din rural (Tabelul 2). Dacă ai mai multe dificultăți economice în a-ți plăti facturile lunare și te consideri din clasa de jos, atunci este mai probabil să fii nemulțumit. Similar, dacă ai o percepție negativă a serviciilor publice.

Table 2.Predictors of life satisfaction in the European Union

Apartenența de gen, controlând pentru celelalte variabile din model, pare să nu conteze semnificativ pentru SV.

Chiar dacă ținem sub control variabilele sociale și demografice menționate, tot mai există un efect de țară asupra SV. România este țara în care efectul de nemulțumire legat de calitatea propriei vieți pare să fie maxim. În aceeași grupare a efectului negativ de țară asupra SV se află, din estul Europei, și Bulgaria, Ungaria, Slovacia și țările baltice. Tot în categoria respectivă intră și țări sudice precum Grecia, Italia și Portugalia. Contextul de țară, în materie de nemulțumire față de viață, pentru România anului 2023, se aseamănă foarte mult cu cel din 2007 (Sandu 2007).  Propensiunea spre SV ridicată este mai ales în țări dezvoltate din Nord, inclusiv în Marea Britanie, Irlanda și Olanda.

Cum este România în context european? Mai săracă în relații semnificative, în determinarea SV. Vârstnicii, cu probleme la plata facturilor și cu slabe cunoștințe în folosirea internetului tind să fie mai nemulțumiți, în România. De ce mediul rezidențial, educația și clasa socială subiectivă nu influențează semnificativ SV, în România? Posibil ca gradul mare de nemulțumire să omogenizeze stările de spirit mai ales pe variabilele menționate. Cam aceleași relații de determinare semnificative se regăsesc statistic și în cazul intervievaților din Bulgaria. (Am realizat analize de regresie similare pentru toate țările europene incluse în sondaj. Rezultatele nu sunt prezentate aici.)

România tinde să se apropie mai mult de modelul Est European de SV, mai puțin specificat prin relații semnificative, comparativ cu modelul vechilor state membre ale Uniunii. Nici apartenența la un anumit mediu rezidențial, nici clasa socială subiectivă nu contează semnificativ în determinarea SV nici pentru România nici pentru noile state membre ale Uniunii (analize de detaliu neprezentate aici).

Concluzii și discuție

Cum era de așteptat, sărăcia obiectivă determină sărăcia subiectivă (Schmidt et al. 2023). România se încadrează, cu datele de sondaj analizate aici, în categoria țărilor sărace, cu mulți oameni nemulțumiți de viața pe care o duc, alături de Bulgaria, Ungaria, Slovacia, țările baltice, dar și de Italia, Portugalia și Grecia din sudul continentului.

Populațiile nemulțumite de viață din țări precum România, Bulgaria, Ungaria, Slovacia și Grecia, nu pot fi, simultan, și foarte fericite cu viața pe care o duc. Cei doi indicatori sunt corelați pozitiv și măsoară aceeași dimensiune latentă a bunăstării subiective chiar dacă au și determinări specifice.

Sub aspect metodologic rezultă argumente de susținere a ipotezei că măsurarea SV prin indicatori de tipul unor variabile ordinale (foarte nemulțumit, nemulțumit, mulțumit, foarte mulțumit), folosiți și în limbajul comun, se poate dovedi mai eficientă decât măsurarea SV prin scale grafice, abstracte de tipul de la 0 (total nemulțumit) la 10 (total mulțumit). Este o întrebare dacă folosirea unor scale abstracte de notare operează adecvat în societățile cu nivel relativ redus de educație. Posibil ca eficiența  măsurării pe scale abstracte, de 10 trepte, să fie susținută dacă se lucrează cu medii de țară pe număr mare de ani (Schmidt et al. 2023). Este o ipoteză metodologică de testat.


 Referințe bibliografice

Gundelach, P., & Kreiner, S. (2004). Happiness and life satisfaction in advanced European countries. Cross-cultural research38(4), 359-386.

Sandu, D. (2007). Avatarurile nemulțumirii sociale în România anilor 1998-‐2007. Badescu, G., Comsa, M., Sandu, D. & Stanculescu, M.(2007): Barometrul de Opinie Publica Octombrie, 30-62.

Schmidt, E., Pacek, A. C., & Radcliff, B. (2023). The Welfare State and Human Well-Being Around the World: A Cross-National Analysis. Applied Research in Quality of Life, 1-16.

Distribuie acest articol

15 COMENTARII

  1. Nu internetul si retelele de socializare dau nota de satisfactie a populatie fata de realitatile cotidiene. Ar trebui sa evaluati de cate ori a crescut preturile la toate utilitatile necesare si de cate ori pensiile si salariile minime in ultimii 3p de ani. Apoi sa vedeti raporturile reale dintre pensia medie si maxima din Ro raportate la toate tarile UE si la fel intre salariul minim si cel maxim. Exista un numar mai mare de cauze care conduc la gradul mare de insatisfactie a populatiei. Polarizarea economica si sociala dintre cei saraci si bogati este cea mai mare in Ro si gradul de saracie de 40% din populatie. Suntem f.aproape de modelul sud american.

  2. Studiul, foarte bun după părerea mea, evidențiază “paradoxul fericirii”, dar nu îl explică.

    Eu cred ca ar fi necesar să ne aplecăm puțin mai mult asupra metodologiei “studiului fericirii” cum, de altfel, cred ca ar fi necesar sa facem și în cazul studiului care concluzionează în mod aberant ca românii sunt nostalgici după Ceaușescu și iubesc regimurile autoritare în care sunt lipsiți de drepturile și libertățile elementare.

  3. Fericire/mulțumire, etc sunt termeni total calitativi, puternic perturbați de mass-media. Nu mi se par relevante aceste analize/clasificări. Există alți parametri, recunoscuți internațional, care măsoară mai bine gradul de prosperitate sau de calitate a vieții: pib la paritatea puterii de cumpărare/loc, consumul individual efectiv(AIC)/loc, HDI(indicele dezvoltării umane), etc. Unde România este clasificată very high human developement. Nu suntem în fruntea Lumii, dar nici săracii Lumii. Iar perspectivele sunt pozitive.
    Găsesc că termenii apocaliptici vehiculați de mass-media și de unii „specialiști” fac un mare rău societății românești.

  4. Putem sa zambim cu gura pana la urechi citind sondajele de acest tip.
    Tocmai am aflat ca cei mai saraci europeni sunt ungurii.
    Sondajul , cf Rador , l-a finantat un organ de presa infiintat de comunisti la sfarsitul secolului al 19-lea.
    Saracia sclavilor lui Orban ar rezulta in fapt din excesiva cumpatare a ungurilor in a achizitiona automibile scumpe, articole vestimentare de lux, ” pachete turistice” in țari exotice, seturi de cratiti si tigai ..
    A fi bogat, in viziunea stangii maghiare, este echivalent cu a fi un zelos consumator de bunuri materiale.
    https://fr.m.wikipedia.org/wiki/N%C3%A9pszava

    • Consumul e purtător de taxe și impozite care imbuiba bugetarii . Unde mai pui că dacă nu se satura astfel bugetarul își poate rotunji burdihanul aplicind amenzi . Un antreprenor nu poate legifera citi clienți să îi intre pe ușă ( sau chiar sa cumpere ) și nu ii poate amenda nici pe cei ce nu intra nici pe cei ce intră și nu cumpără .

  5. Da, plata facturilor ar putea fi un semn al multumirii, in parte chiar al fericirii.

    Dar ce faci daca reusesti sa platesti acele facturi si chiar mai ramine ceva?
    Ajungem la Maslov, cu a lui piramida.

    Eu, in Ge, reusesc sa-mi platesc facturile, dar ma simt incorsetat. Nu, nu pt ca as fi descriminat, nu, ma inleleg bine cu memtii, dar am, totusi, alta mentalitate, nu-mi plac legile care incep cu nu ai voie, nu-mi place rigiditatea, mi-as dori mai multa empatie, mai mult zimbet, si de ce nu, mai mult umor. Si mai mult soare!

    • Neplata facturilor poate crea nefericiri… Pierderea unor bunuri diverse, deconectarea de la servicii, poate pierderea locuinței etc.

      Dar, plata facturii nu aduce întotdeauna mulțumire pe termen lung, nicicum fericire. Asta dintr-un motiv simplu, explicat de Economia comportamentală. Mulțumirea este pe termen foarte scurt.

      Odată cu bunăstarea care îți permite plata facturilor vine și schimbarea obiceiurilor de consum către produse mai bune și mai scumpe. Astfel ca întotdeauna dorințele și nevoile vor fi mai mari decât resursele. Prin urmare…nefericire.

      Mai obiectivi sunt indicatorii sărăciei, care sunt calculați diferit pentru fiecare stat. Iar România este statul cu cei mai săraci cetățeni și UE. Mai săraci decât bulgarii, deși pragul de sărăcie la ei este mai sus. Iar asta este trist de tot!

    • Plata facturii este semn al conformării . Conformare la dictatul legii sau dictatul burții ( a poftei nestăpânite ) .Scopul vieții creștine nu este plata facturilor ci îndumnezeirea . Lucrarea aceasta o să ieșim cu duhul iar trupul trebuie sa fie împreună lucrător . Îndreptarul de viață al creștinului ( Poruncile și Fericirile ) nu pomenesc nimic de facturi și de poftele trupești ( in sensul că acestea trebuie urmărite și savirsite în viața )

  6. ,, Dacă nu ai cu ce îți plăti facturile lunare poți fi foarte mulțumit sau mulțumit cu viața pe care o duci?”
    Din momentul in care nu am reusit sa obtin venituri pentru a plati cheltuielile generate de consum am redus consumul . Am aflat astfel ca aveam dorinte la care puteam renunta . Si continui sa renunt la dorinte care implica plata unor sume de bani catre bugete publice . Nu traiesc pentru a consuma .

  7. Am citit capitolul de metodologie din raport, capitol care da informații f detaliate și tot n-am aflat câți romani au răspuns la întrebările din chestionar. Din tabelul oferit de autor la Total Country Sample România are 58.3 (mii??). Un numar mai mic decât a Croației, care are o populație mult mai mica decât România, și cu vreo 20% mai mic decât al Italiei, care are o populatie de vreo 3 ori mai mare decât România. Poate n-am avut răbdare sa citesc cu atenție capitolul respectiv din raport dar mărturisesc ca am rămas cam confuz.

  8. Preiau cu copy-paste un comentariu pe care l-am făcut pe LinkedIn, porind de la același material:
    ”Da,problema nu este de `top`, ierarhie in abstract, ci de a ordona/clasifica pentru a explica.Orice ierarhie de fericire/nefericire sau mulțumire/nemulțumire de grup poate fi pusă sub semnul întrebării dacă nu este explicată, validată prin criterii externe. Aștept cu tot interesul, producătorii de date sau ziarul XYZ, să ne explice de ce societăți de nemulțumiți, după EB, apar ca societăți de oameni fericiți, dupa SILC. Argumentul „crede și nu cerceta” pentru că spunem noi, nu lucrează, aici.”

  9. Moscova, februarie 1980, ora 3 noaptea, minus 40 de grade, coadă la carne, vreo trei sute de oameni. Pe la 5, apare măcelarul, care le zice :– N-o să vină multă. Am primit indicaţii de la Centrală să nu dau la evrei. Fără să protesteze, vreo patruzeci de oameni se desprind din coadă şi pleacă prin viscol. Pe la 7.30, măcelarul iese şi zice :– M-au sunat de la Comitetul municipal. O să fie puţină rău. Cică să nu dau la ăi a care nu-s membri de partid. Peste o sută de oameni se retrag tăcuţi. La 11, măcelarul iese iar :– Am primit un telefon de la Kremlin. Vine doar un pic de carne. N-o să vând decât la foştii ilegalişti. Pleacă simplii membri de partid, rămân doar vreo duzină de indivizi, îngheţaţi bocnă. Atunci, măcelarul le spune :– Dumneavoastră , ca bătrâni ilegalişti, o să înţelegeţi: nu e carne deloc! Puteţi să plecaţi. Ceea ce aceştia şi fac, abia mişcându-se. Nişte bătrâni ilegalişti n-o să protesteze! Totuşi, unul îi spune altuia, clănţănind :– Nu ştiu de ce, dar am senzaţia că evreii sunt avantajaţi!

    :))

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Dumitru Sandu
Dumitru Sandu
Dumitru Sandu. Profesor la Facultatea de Sociologie și Asistență Sociala, la Universitatea din București, cu studii și cursuri, în perioada actuală, pe teme referitoare la migrație transnațională, construcție identitară europeană și dezvoltare comunitar-regională.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro