marți, februarie 18, 2025

Finanțarea publică a partidelor politice, independența presei și afectarea echilibrului democratic

Autoritatea Electorală Permanentă va verifica anul acesta activitatea a 205 partide politice. Dacă în urmă cu 10 ani erau înregistrate cel mult 30 de partide, după modificarea legii partidelor politice în 2015, numărul acestora a crescut vertiginos. Conform reglementărilor actuale, un partid politic poate fi înființat cu doar 3 semnături din partea unor persoane care sunt membri fondatori. Această politică este mult mai prietenoasă decât în alte țări, unde numărul de semnături este mai mare – cum de altfel era și în România. Dar dacă aceste condiții au fost relaxate, finanțarea partidelor nu a fost și ea adaptată nevoilor unor formațiuni noi, care au poate un caracter regional sau local și care sunt în competiție cu partidele consolidate de pe piață, care au resurse financiare semnificative, donatori mari și care primesc subvenții de la stat.

Deși au existat solicitări din partea mai multor organizații neguvernamentale, inclusiv din partea Expert Forum de a modifica legea, astfel încât și partidele noi să aibă acces mai facil la resurse, partidele parlamentare principale nu au nici cel mai mic interes să liberalizeze piața politică. Accesul la subvenții este legat fie de statutul de partid parlamentar, fie de câștigarea unui număr de 50 de mandate de consilier județean sau consilier general al Municipiului București. Ultima condiție este foarte restrictivă, iar după alegerile locale din septembrie 2020, doar două partide au beneficiat de bani publici: Partidul Mișcarea Populară și Pro România, care au fost de fapt foarte aproape de limita de 5%, necesară pentru a intra în parlament. Nu există resurse alternative, de tipul celor din țările nordice, unde există fonduri dedicate pentru funcționarea partidelor politice sau precum cele din Estonia, unde există limite alternative pentru a primi subvenții, mai joase decât cea parlamentară de 5%.

În România, subvențiile au devenit după 2016 principala sursă de finanțare a partidelor politice. Dar România nu este o excepție, subvențiile au devenit o sursă principală de funcționare a celor mai multe partide cu vocație parlamentară din Europa. Un studiu publicat de Parlamentul European în 2021 arată cu subvențiile reprezintă în multe țări peste 60-70% din sursele de venit ale partidelor. Și trebuie să lămurim de la început faptul că subvențiile nu sunt nocive ca atare pentru democrație, dimpotrivă, pot avea un efect pozitiv cu privire la dezvoltarea pieței politice. Subvențiile pot susține partidele noi, contribuind astfel de la diversificarea pieței politice sau pot contribui la reducerea corupției. Desigur, pot avea și efecte perverse, dacă regulile nu sunt de așa natură încât să asigure diversitate și să întărească mecanismele de competitivitate.

România pare a se situa mai degrabă în cea de-a doua categorie. Dacă acum 10 ani partidele nu primeau mai mult de 2 milioane de euro adunat anual, din 2016 valoarea acestora a început să crească semnificativ. După modificările promovate de fostul trezorier PSD Mircea Drăghici în 2018, adevărata explozie a avut loc după 2018-2019. Atunci, limitele anuale au fost schimbate de la 0,01-0,04% din bugetul național la 0,01%-0,04% din PIB. În 2022 și 2023 partidele au primit mai mult de 250 de milioane, ceea ce înseamnă peste 50 de milioane de euro. Trebuie menționat că și formațiunile minorităților naționale mai primesc și ele vreo 40 de milioane de euro. Revenind la subvenții, cea mai mare parte dintre aceste sume ajung la partidele parlamentare, adică PSD, PNL, AUR și USR. UDMR nu primește bani din subvenții, întrucât a optat pentru fondurile venite prin celălalt mecanism menționat anterior, care sunt mai generoase. PSD a încasat anul trecute 98 milioane de lei, PNL un total de 83 milioane de lei, USR 45 de milioane, iar AUR 20 milioane. Cele două partide neparlamentare au primit 5 milioane (PMP) și 3.7 milioane (Pro România).

Legat de venituri, în 2022, datele disponibile pentru 93 de partide politice (conform informațiilor de pe site-ul Ministerului Finanțelor), arată că au înregistrat venituri de 276 de milioane de lei, dar 27 dintre acestea nu au avut niciun venit. După cum ziceam, sunt mai multe partide înregistrate în România, dar pentru unele nu am putut găsi informații despre declarațiile financiare de câțiva ani în urmă, iar multe dintre partide declară venit zero. Legat de prima cauză, un exemplu este Partidul Ecologist Român (PER), pentru care nu mai există date din 2018, deși a avut candidați la cele mai recente alegeri parlamentare. Majoritatea covârșitoare dintre venituri, adică 99% au fost înregistrate de 10 partide. Pe lângă cele care primesc subvenții se mai numără și Partidul Umanist Social Liberal (fondat de Dan Voiculescu), Alianța pentru Patrie (legat de Liviu Dragnea), Forța Dreptei (condus de Ludovic Orban), PNȚCD, Diaspora unită, Alternativa Dreaptă, Câmpina Curată sau România Mare. Partidele care beneficiază de subvenții au raportat sume semnificative, zeci de milioane de lei, venituri în avans, care pot reprezenta subvenții economisite. Cu alte cuvinte, sunt economii, întrucât partidele nu cheltuie toți banii proveniți din subvenții într-un an calendaristic.

Alte surse de venit sunt reduse în anii în care nu se desfășoară alegeri. După subvenții, cele mai mari venituri provin din cotizații, adică sumele pe care trebuie să le plătească membrii partidelor politice. PSD a colectat 9,4 milioane (mai mult ca în 2021), PNL 8,5 milioane (comparativ cu 10 milioane în 2021), iar USR 3,3 milioane, mai puțin decât în anul anterior. Iese în evidență AUR, care a urcat de la 879 de mii de lei la 2.9 milioane de lei. În cazul AUR și numărul cotizanților a crescut semnificativ, cifrele estimativ fiind de 9300 de persoane unice care au cotizat anul trecut.

Întrebarea cea mai importantă rămâne totuși pe ce se cheltuie banii. Am analizat constant la Expert Forum cheltuielile partidelor politice încă din 2021, de când au devenit disponibile date lunare privind execuția fondurilor publice. Pagina www.banipartide.ro oferă o analiză detaliată a acestor informații. Comparând datele, vedem că partidele au cheltuit mai mult în 2022 decât în 2021, adică 184 de milioane de lei versus 110 de milioane de lei. Proporțional, cea mai mare parte din fondurile publice au mers către presă și propagandă și pentru salariile angajaților. Dar pentru presă partidele au cheltuit 62 de milioane în 2021 și 100 de milioane în 2022, adică 60-70%. Iar statisticile pentru 2023 arată că aceste cheltuieli pot crește și mai mult. Pe lângă aceste sume semnificative, remarcăm faptul că legea actuală nu impune condiții de transparență, partidele nefiind obligate să marcheze aceste campanii sau să raporteze liste detaliate cu cheltuieli sau cu materiale produse. Cu alte cuvinte, partidele cheltuie aceste sume fără a fi obligate să se justifice în fața publicului.

Pentru că PSD și PNL refuză cu obstinație și insolență (cu excepția USR) să publice contractele, o sursă parțială de informații pentru a înțelege mai bine cum circulă banii este raportul anual de venituri și cheltuieli (RVC). Pe 18 mai 2023, AEP primise și publicase aproape integral pe pagina web www.finantarepartide.ro 116 RVC-uri. Dar formatele sunt foarte diferite, legea permițându-le partidelor care nu vor să publice rapoartele detaliate să afișeze o formă redusă, care nu cuprinde datele personale. Nu mai zicem de rapoartele scanate în format .pdf, strâmb și care au o calitate îndoielnică. PSD, de exemplu, înțelege prin forma redusă faptul că nu publică decât sumele totale pe categorii. Deci nu putem vedea unde s-au dus banii pentru presă și propagandă din subvenții. PNL este mai transparent și publică aceste date, inclusiv în formate deschise,  care permit prelucrarea mai facilă. Din raportul liberalilor am aflat că trei firme au primit aproape 40 de milioane (Inventus Strategy Design, All Media Company și V Pr & Comm Agency). Dacă All Media are un site, care ilustrează și experiența sa, despre Inventus Strategy Design nu putea afla prea multe, întrucât nu am identificat o pagină web oficială. Aceste companii sunt de fapt intermediari, pentru că banii merg mai departe la diferite pagini web sau alți prestatori de servicii, care realizează reclamele propriu-zise. Indirect, mesajele ajung și la radio-TV, unde partidele nu pot cumpăra publicitate politică direct în afara campaniei electorale. Dar publicul nu are acces la aceste informații, iar verificările făcute de AEP se concentrează strict pe legalitatea cheltuirii banilor, dar nu și pe partea de eficiență a cheltuirii aceste fonduri. Ce mai trebuie remarcat este că partidele cumpără reclamă și în străinătate, un exemplu fiind cel al PSD care a plătit 16.500 de euro pentru un articol de 300 de cuvinte, în contextul eșecului României de a adera la Schengen.

Problema cumpărării presei a devenit tot mai stringentă și a fost menționată în rapoartele de monitorizare publicate de Comisia Europeană, Consiliul Europei, pe când OSCE a observat că fondurile mari alocate unui număr mic de partide pot afecta echilibrul campaniilor electorale. Având în vedere că urmează un an electoral foarte greu, fără foarte multă competiție oricum, aceste mecanism este periculos pentru democrație. Efectele deja se văd, partidele cumpără reclamă pentru a-și vinde imaginea sau pentru a bloca știri negative, în detrimentul cetățeanului, care nu înțelege care este sursa informației pe care o citește. Un pas important a fost făcut de AEP anul trecut, când a inițiat un proiect de lege, care ar obliga partidele să marcheze reclamele și să publice rapoarte periodice cu privire la contracte. Ce nu este clar este dacă vom vedea intermediarii sau prestatorii finali de servicii. De asemenea, liberalii au dat semne că nu ar susține proiectul, mai ales că guvernul nu l-a preluat după mai bine de patru luni de analiză, iar legea a ajuns în parlament sub semnătura PSD.

Ce este de făcut? În primul rând, să vedem că acest proiect de lege trece. Sunt mai multe prevederi care pot limita fenomenul descris mai sus, inclusiv unele care ar include o limită superioară pentru sumele care pot fi alocate de partide pe categorii de cheltuieli. Dar proiectul aduce și probleme noi. De exemplu, contribuțiile la campanie s-ar publica la 30 după finalizarea alegerilor (comparativ cu o publicare de regulă săptămânală în trecut), ceea ce afectează grav transparența. Nici nu setează limite mai scăzute pentru alocarea anuală a subvențiilor și nici nu crește transparența cu privire la modul în care AEP pregătește proiectul de buget anual pentru subvenții sau cu privire la modul în care solicită fonduri suplimentare, fără nicio justificare. Așadar, mai sunt articole care ar trebuie amendate pentru a servi cu adevărat principiilor transparenței și competiției reale. Să nu uităm nici că România mai are suficiente recomandări făcute de organismele internaționale precum ODIHR care nu au fost implementate, unele vechi de ani buni.

În al doilea rând, trebuie modificate criteriile pe baza cărora se alocă subvențiile, pentru a permite creșterea partidelor care nu intră în parlament, dar au un nivel de reprezentativitate semnificativ. Aceste recomandări ar reprezenta o schimbare de paradigmă și trebuie dublate de unele tehnice, care să consolideze modul în care se finanțează partidele în România. Mai multe recomandări pot fi citite în rapoartele EFOR Finanțarea partidelor politice în 2022 și în comentariile transmise recent Comisiei Juridice a Senatului cu privire la proiectul de modificare a Legii 334/2006.

Vedeți mai jos povestea subvențiilor din România, problemele pe care le aduc și câteva recomandări:

Distribuie acest articol

18 COMENTARII

  1. Partidele politice nu trebuie finantate de la buget!
    Se finanteaza din cotizatiile membrilor si din donatii legale, vizibile pentru ANAF; cine si cat doneaza.
    Ce se face acum e o mare hotie.
    Daca oamenii nu doneaza bani pentru partidul lor, partidul este demagog. Sa piara!

    • Presupun ca ati remarcat in articol ca una din hibe e regasita sub formula „intermediari”. (hiba intalnita in orice domeniu de activitate vreti Dvs.)

      „…si din donatii legale, vizibile pentru ANAF…”
      Ce va face sa credeti ca acest criteriu nu poate fi pervertit cu/de catre „intermediari” de prin paradisuri fiscale, spre exemplu?!
      Nici macar SUA nu au transparenta totala pe acest criteriu sustinut de Dvs. si circul generat de acest lucru e la vedere. Eu nu-mi doresc ca psdnl sa primeasca milioane de euro de la diversi binevoitori din umbra.

      SINGURELE surse de finantare ale partidelor ar trebui sa fie:
      – subventionarea din bugetul incasarilor fiscale anuale, legata direct de incasari, asa cum vrea Dl Ionita pt salariile celor ce lucreaza pt stat (cu toate observatiile din articol; transparenta totala trebuie legiferata complet si fara „portite”)
      – cotizatiile lunare/anuale ale membrilor (care ar trebui, daca nu-s deja, limitate prin lege la un procent legat de salariul minim/luna in vigoare)

      • Donatiile din strainatate sunt interzise. Desigur, asta nu inseamna ca x nu poate da bani lui y, care ii da mai departe la partid, iar x nici nu exista legal in ecuatie. Dar la cum arata cifrele acum, nu pare un fenomen. Se intampla ca anumite persoane sa dea bani la partid prin intermediari – spre exemplu, am identificat persoane care nu puteau justifica donatiile conform declaratiilor de avere si probabil primisera banii de undeva, la randul lor.

        Cotizatiile sunt limitate la echivalentul a 48 de salarii minime. Nu exista limita per partid, ci doar pe membru.

        Legat de SUA, cred ca nu e neaparat un bun exemplu la capitolul transparenta campaniilor electorale, mai bine ne uitam la statele membre UE sau la alte state membre OSCE. Repet, eu cred ca subventiile trebuie sa existe, dar dupa alte reguli.

  2. Foarte bine ca cineva aduce in discuție aceste lucruri, precum finanțarea partidelor politice de la bugetul de stat. Sunt un simplu cetățean, cu toate facturile, impozitele si taxele plătite la zi. Ca ii va plăcea cuiva sau nu opinia mea, eu sustin apăsat: FINANȚAREA DE LA BUGETUL DE STAT A PARTIDELOR POLITICE si ADOPTAREA TACITĂ A LEGILOR reprezintă cel mai mare pericol si atac asupra democrației. Atât am avut de spus.

    • Eu in sustim parerea neapasat, cu rusine, chiar.

      Finantarea partidelor de la buget a fost un lucru extrem de bun. Poate suma totala e prea mare (aproximativ 50 de milioane de euro) si ar trebui redusa, dar principiul e bun.

      Pentru cei care au memoria scurta: inainte de aplicarea acestui sistem, finantarea partidelor se facea aproape in intregime prin bani negri, prin care diversi „investitori” cumparau partidele, asteptand compensatii masive dupa alegeri. Exemplele de oameni politici fie condamnati, fie prinsi la „cersit de bani de campanie”, fie prinsi direct cu o gramada de bani in portbagaj sunt fara numar: Nastase, Tariceanu, Blaga, Orban, Udrea si asa mai departe.

      Finantarea de la buget a ridicat destul de mult din presiunea asta. Un partid poate sa isi acopere cheltuielile de baza fara sa mai fie obligat sa apeleze la „investitor”, „investitor” care trebuie rasplatit cu varf si indesat dupa alegeri. Dar poate ca mai crede cineva pe aici in mos Craciun si in partide finantate strict din cotizatiile membrilor. Eu nu mai cred, ca sunt batran. Sistemul de acum e un rau necesar pentru Romania actuala.

      Iar suma in sine, reprezinta mai putin de 0,1% din bugetul public general consolidat. Si ar putea fiu redusa fara mari probleme la jumatate.

  3. @ Mongolul și Tedycv – Evident, aveți dreptate. Nu cred însă că guvernanții sau parlamentarii vor renunța la privilegiile obținute prin finanțări preferențiale, așa cum nu cred că dl ministru Daea va concedia marea pasionată de agricultură care îi este și noră

  4. Partidele politice sunt structuri de drept privat, deci nu trebuie finanțate de la buget. Chestia aia că dacă nu sunt finanțați fură , este deja un nonsens dpdv al unei societăți democratice.

    • Partidele sunt entitati de drept public. Ne-o zice Legea 14/2003. Avem si decizii ale CCR, cum ar fi: ”Dispoziţiile art. 1 teza a II-a din Legea partidelor politice nr. 14/2003 stipulează explicit că partidele sunt persoane juridice de drept public, însă acestea nu fac parte din categoria autorităţilor publice şi nici din cea a instituţiilor publice, deoarece nu se înfiinţează de autorităţile publice pentru efectuarea unor servicii specifice, de interes public.” – https://www.iccj.ro/2022/10/26/decizia-nr-37-din-8-iunie-2022/

  5. Partidele trebuie finanțate de la buget. După cum am scris și în articol, este o practică răspândită în UE și în spațiul OSCE. Dar trebuie reduse valorile alocărilor totale și trebuie create mecanisme mai eficiente de control și de alocare proporțională a resurselor.

      • Repet, partidele care nu sunt finanțate de la buget se autofinanteaza. Doar ca acea „autofinantare” costa bugetul de stat de minim 10 ori mai mult decat suma cheltuita acum. Se numeste „parandarat”.

        Iar in cazul in care cineva incepe sa sape in acea „autofinantare” si in acele parandaraturi (vezi DNA din perioada 2006-2018), atunci situatie se rezolva asa: politicienii ii reduc complet la tacere pe „curajosi” prin legile date, prin deciziile date de oamenii controlati de la CCR si prin impunerea unor oameni de paie in fruntea parchetelor, sub privirea „de oaie blanda” a marii majoritati a votantilor.

        Finantarea partidelor de la buget e un rau necesar in Romania de azi. Macar partidele noi, de genul USR sau REPER, sa nu mai fie nevoite sa negocieze „finantarile” de campanie electorala prin parcari cu tot felul de dubiosi. Poate ca si alora de la PSD si PNL li s-a cam luat de asta, ca nu stii cine inregistreaza sau cine pastreaza un dosar cu circuitul banilor, pentru mai tarziu.

        • Domnule, NU se poate porni de la ideea că, aprioric, partidele se înființează în scopul furtului de fonduri bugetare. Este un nonsens.

  6. Nici partidele si nici religiile nu trebuie finanțate din bugetul de stat. Donații private, in niște limite maxime admise per donator si transparență totală. Se poate, dar mafioții care au acum puterea nu doresc.

    • Livio, și privată, și limitată, și transparentă, reglementarea finanțării politice riscă să devină inaplicabilă și ar fi urmată de o întreagă serie de ajustări care o fac greu de descifrat și urmărit.
      Ce department sau ce agenție guvernamentală ar trebui să verifice corectitudinea finanțării partidelor dpdv al transparenței și al acelui maxim al donațiilor? Nu cumva ar trebui să alocăm un buget (despre a cărui dimensiune știm deocamdată prea puțin) pentru contracararea unor eventuale nereguli, în loc să facem în așa fel încât acele nereguli să devină cât mai neatractive? Altfel spus, cointeresare în locul suspiciunii.
      Înțeleg că partidele sunt asociații voluntare, private și, ca urmare, finanțarea ar trebui să fie preponderent privată, prin cotizare, donații, autofinanțare prin organizarea de standuri de vânzare, concerte, conferințe șamd, dar nu pot să uit că astfel de asociații se construiesc în vederea ocupării unor funcții publice, vitale pentru noi și avem deci interesul ca oferta sa fie variată, să existe mereu posibilitatea apariției unor noi concurenți politici, iar tendința acestora de a folosi mijloace incorecte să rămână minimă. Nu mi se pare deci o greșeală finanțarea partidelor politice de la bugetul de stat, dar trebuie convenite niște condiții clare pentru această finanțare.
      As fi totuși interesat să aflu ce argumente aveți când afirmați: Nici partidele si nici religiile nu trebuie finanțate din bugetul de stat. Nu este un postulat, care se susține doar prin definiție, deci ceva argumente trebuie să existe pentru acel „nu trebuie „.

      • Mda! Deși foarte vehemenți când pretind finanțare exclusiv privată, nimeni dintre susținătorii acestui deziderat nu poate răspunde la o întrebare directă:
        Care sunt motivele pentru care partidele nu trebuie finanțate din bugetul de stat?

        • Un singur motiv: cei ajunsi la butoane isi tot maresc beneficiile in detrimentul societatii! Uita-te numai in anul asta cu cat au crescut subventiile pe persoana, „politicieni” de toate nivelurile, cu argumentul „suprem” ca ei se sacrifica pentru tara si nu pot face afaceri cinstite! Si daca te uiti, marea majoritate a politicienilor, prin interpusi, sunt beneficiarii tuturor contractelor cu statul. Deci intrebarea este: de ce sa le mai dau bani? Cine sa-i suprvegheze? Exista deja instituti care si-ar putea justifica existenta si specialele: ANAF, SRI si DNA!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Septimius Parvu
Septimius Parvu
​​Septimius​ Pârvu​ este expert în bună guvernare și procese electorale​ în cadrul Expert Forum​. Are o experiență de peste ​nouă ani în coordonarea proiectelor ​legate de cetățenie activă, educație, monitorizarea alegerilor​ și clientelism politic​. Este trainer experimentat și coordonează de ​șase ani Școala pentru Democrație, un ​program dedicat tinerilor​ activisti civici​ și profesorilor ​din Romania și Republica Moldova. Începând cu 2009 a participat ca expert sau a coordonat mai multe campanii de monitorizare a ​alegerilor din România și la nivel internațional. În​tre​ 2012 și 2016 a coordonat 7 campanii de observare a alegerilor, la care au participat mai mult de 4000 de observatori interni. Septimius are experiență electorală internațională în țări precum Republica Moldova sau Muntenegru​. În 2015 a observat utilizarea votului prin Internet în Estonia. Septimius ​analizează clientelismul politic, finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale și a publicat un număr important de rapoarte cu privire la aceste teme, precum și o platformă interactivă care ilustrează rezultatele. Septimius a absolvit un master în Politică Europeană și Românească la Facultatea de Științe Politice, Universitatea din București.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

Un nou volum semnat de Mihai Maci. Îl puteți achiziționa de aici

Foarte rar mi-a fost dat sa citesc o carte atat de neinduratoare cu realitatea imediata, in acelasi timp atat de logica si de riguroasa in demonstratii. Da, Mihai Maci n-are solutii pentru impostura generalizata din sistemul universitar romanesc sau din cercetare; dar o vaneaza splendid si necrutator in toate cotloanele unde se ascunde si o fotografiaza impecabil, aratandu-i originile si semnificatia sociala. Da, recunoaste ca nu stie cum ar trebui recuplata cultura de invatamant, nu mai spera ca s-ar putea ingradi dezastrele produse limbii romane de utilizarea device-urilor digitale, nu poate decat consemna declinul ireversibil al culturii inalte, dar si al satului traditional si al „familiei traditionale”: dar cat de magistral si, mai ales, lipsit de complezenta sentimentala completeaza fisele sociologice ale principalelor mutatii sociale si culturale din ultimele decenii! Ce-i de facut, totusi? Atata (si e deja mult), crede el: sa privim drept in ochi dezastrul si sa-i punem interogatiile esentiale: „Inainte de-a da raspunsuri, se cuvine sa punem intrebarile”. – Andrei Cornea

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

Carte recomandata

Ediția a II-a adăugită.

„Miza războiului purtat de Putin împotriva vecinului său de la vest este mai mare decât destinul Ucrainei, echilibrul regional sau chiar cel european. De felul în care se va sfârși acest conflict depinde menținerea actualei ordini internaționale sau abandonarea ei, cu consecințe imprevizibile asupra întregii lumi pe termen mediu și lung. E o bătălie între democrație și dictatură, între regimurile liberale și cele autoritare... Cumpara volumul de aici

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro