duminică, aprilie 11, 2021

Follow the money: banii sindicatelor ca turnesol moral al guvernării PNL-USRPLUS

Ignor dacă amenințarea premierului Cîțu – cu oprirea robinetului de bani care curg direct de la stat la sindicate – e doar un mic șantaj de tipul ”liniște băieți! Dacă nu, vă iau banii” sau chiar are de gând să o facă. Acum, când această problemă reală a fost repusă pe tapet, premierul nu mai are cale de întoarcere, ea devenind turnesolul moral al guvernării sale. Într-adevăr, nu poți să tai bani de la educație, iar în acest timp o mână de sindicaliști să continue să înoate în șampanie și să se îndoape cu caviar. Fiind singurul om din România care a stopat acest abuz al sindicatelor asupra statului, explic aici, pragmatic, situația: ce e de făcut și care sunt consecințele.

  1. Până la data de 1 noiembrie 2011 sindicatele din educație încasau 1% automat, adică direct din salariile tuturor profesorilor. Din salariul brut, 1% era virat în contul sindicatului. Am primit numeroase semnale din partea unor profesori cărora, în pofida absenței vreunei adeziuni la vreun sindicat, li se retrăgea în mod automat cotizația sindicală.
  2. Am inițiat și semnat ordinul 4576 din 2011 prin care cotizația de sindicat nu mai era colectată direct din salariu. Prin efectele acestui ordin, profesorii primeau salariul integral, urmând să decidă ei înșiși dacă plătesc sau nu cotizația către sindicate. La o lună de la intrare în vigoare a ordinului, numărul celor care mai cotizau la sindicate a scăzut la 7.9%, ceea ce înseamnă că mai bine de 9 din 10 profesori au renunțat la „seviciile“ sindicatului.

S-au întâmplat atunci, în spatele ușilor închise, patru lucruri:

  1. lideri sindicali au venit la mine în birou și mi-au spus ”dacă ne dați banii înapoi ieșim în stradă și spunem că sunteți Spiru Haret 2 și că Legea educației pe care ați dat-o e genială”
  2. am refuzat categoric și atunci am aflat și ați aflat din presă că sunt un analfabet, un impostor fără bacalaureat… care s-a pus să distrugă învățământul românesc
  3. s-au făcut presiuni politice în PD-L ca să fiu schimbat din funcție: întrebați-i pe Emil Boc și pe Ioan Oltean dacă nu mă credeți
  4. au fost inițiate acțiuni în instanță: civile și penale împotriva mea (toate pierdute de sindicate).
  5. în data de 29 mai 2012, la numai 14 zile de la instalarea în funcția de ministru interimar al educației, Liviu Marian Pop a semnat ordinul 4271/2012 prin care s-a revenit la situația în care sindicatele încasează 1% direct din salariul brut al cadrelor didactice. Ca secretar general al unui sindicat, Liviu Marian Pop fusese până atunci cel mai acerb critic al meu. Altfel spus, prima grijă a guvernului Ponta în 2012 a fost să dea banii înapoi sindicatelor din educație direct din salariile profesorilor, punând ministru un sindicalist care mă contestase violent. Iată dovada clară în virtutea căreia semnalez cârdășia dintre sindicate și PSD. Azi, acei 1% încasați de sindicate reprezintă aproximativ 20 de milioane de euro anual. A căror destinație nu este niciodată verificată de nicio autoritate.
  6. În 11 ianuarie 2016 este adăugat art. 24 la Legea 62/2011 prin care angajatorul este obligat să rețină cotizația direct de pe statele lunare de plată, la cererea sindicatului. Este, de ochii lumii, introdusă în articol sintagma ”cu acordul membrilor”, mizându-se pe faptul că puțini îndrăznesc să se opună. Și cum s-ar opune când știu că, fiind prezent în comisia de evaluare a profesorilor, sindicatul are la îndemână un asemena mijloc de presiune de care, la un moment dat, poate depinde cariera lor lui profesională? Printre inițiatorii acestei legi (în dezbatere parlamentară din 2013) găsim nume sonore ale PSD, dar și ale PNL-ului de ieri și de azi: Ana Birchall, Liviu Marian Pop, Nelu Tătaru, Ben-Oni Ardelean, Victor Ciorbea.
  7. Un alt articol interesant al aceleiași legi (26, alin 1) spune ”Controlul activității financiare proprii a organizațiilor sindicale se realizează prin comisia de cenzori, care funcționează potrivit statutului și legislației în vigoare.”. Altfel spus, sindicatul se controlează pe sine din punct de vedere financiar, după ce statul, ca angajator, îi virează lunar 1% din salariile angajaților…
  8. În educație, liderii sindicali sunt degrevați de ore (vreo 170 de norme, adică echivalentul normelor din 17 școli cu 10 profesori fiecare) dar primesc salariul ca și cum ar fi la catedră (Art. 263. alin. 10 din Legea 1/2011, introdus în 2013). Intuiesc că situația e similară în alte domenii.
  9. Am afirmat recent că sindicatele sunt structuri cvasi-mafiote, ocazie cu care un sindicat din Iași m-a dat în judecată. În fața argumentelor mele –printre care și cererea formulată instanței de a ne pune la dispoziție lista patrimoniului sindical și veniturile liderilor sindicali– sindicatul a renunțat la cauză. Am aflat totuși că acel sindicat județean din educație avea cel puțin o agenție de voiaj, o instituție nebancară de credit (CAR) și un hotel. Nu îndrăznesc să mă gândesc ce patrimoniu gestionează liderii marilor confederații sindicale naționale și ce venituri au. Cred că am fi cu toții șocați dacă aceste date ar fi publice, căci pensiile speciale ni s-ar părea, probabil, ridicole.

Iată cum, cu legea în mână, liderii sindicali din România gestionează fără niciun control un patrimoniu imens, încasează salarii galactice, fiind sistematic protejați de legi date în perioada guvernelor PSD care „plâng“ de mila sărmanilor, pe care, de altfel, îi jefuiesc sistematic. Ne mai mirăm atunci că aceste ”sindicate” se constitie într-o o armă de luptă împotriva guvernelor non-PSD?

Acest mod de ”parazitare” a muncii colegilor nu este ilegal, ci doar dăunător, tot așa cum parazitarea omului de către tenie nu este ilegală, ci dăunătoare. Nu, majoritatea sindicatelor din România nu desfășoară activități ilegale, ci activități dăunătoare interesului public, activități protejate de legi date de majoritățile politice pe care le servesc. Teoretic sindicatele ar trebui să fie un pilon al democrației. Din păcate majoritatea sindicatelor au fost pervertite de lideri veroși care au un singur interes: buzunarul propriu.

Pentru a îndrepta această situație premierul Cîțu și liderii politici ai coaliției de guvernare au de făcut patru lucruri simple:

  1. Abrogarea (prin lege, nu OUG!) a Art. 24, alin 1 din Legea 62/2011
  2. Modificarea Art. 26 din Legea 62/2011, astfel încât să existe un control extern asupra activității financiare a sindicatelor
  3. Listarea patrimoniului tuturor sindicatelor din România
  4. Obligația liderilor sindicali de a depune declarația de avere

Cine vor fi politicienii care vor depune o asemenea lege simplă? Întreb, pentru că sirenele păcii cu aceste organizații care își spun ”sindicat”, dar în realitate sunt sinecuri pentru o mână de lideri, vor cânta melodios la urechile premierului și ale celorlalți lideri ai coaliției. Adevărata voință de deparazitare a vieții publice se va vedea, stimate domnule premier și stimați domni ai coaliției, în actele voastre, nu în declarații. Turnesolul moral al guvernării dumneavoastră se va vedea în capacitatea de a tăia beneficiile injuste ale celor puțini, dar puternici, nu în elanul de a lua de la cei mulți și slabi! Nu puteți revendica o orientare ideologică de dreapta când, corect, tăiați banii studenților pentru călătorii ilimitate cu trenul, iar când vine vremea măsurilor corecte față de liderii veroși ai sindicatelor să vi se înmoaie penița stiloului cu care trebuie să semnați.  

Domnule premier: esența reformei este să iei puterea și resursele din mâinile celor veroși, care folosesc puterea și resursele doar pentru ei, și să le dai oamenilor vrednici, care le folosesc pentru binele comun. Băsescu le-a luat puterea, dar le-a lăsat resursele, pe baza cărora au revenit și mai puternici. Eu am făcut-o, în 2011, printr-o simplă semnătură și nu a murit nimeni din asta. E adevărat: toți liderii sindicatelor din educație au plecat în mandatul meu. Da, a duce lupta cea dreaptă e greu: te înjură toți mafioții, te atacă toți profitorii. Dar are un avantaj: oricât te-ar murdări ei în ochii publicului, ești curat când te uiți în oglindă. Și, peste ani, când zgomotul vieții publice se va fi încheiat, iar lumea nu-și mai aduce aminte de numele tău, tot în oglindă te privești și, inevitabil, te întrebi: ”am făcut ceea ce trebuia când am condus țara mea?”. Dați-vă și dumneavoastră, stimate domn premier, șansa să vă răspundeți cu un ferm ”DA”! Vă asigur că sentimentul e foarte plăcut.

PS: când am fost învestit în funcție toată presa a vuit despre ”arogantul care are două Jaguaruri” în condițiile în care toți banii mei fuseseră câștigați în afara României. Nimeni din presă nu-i întreba pe liderii sindicali care plecau de la demonstrații anti-guvern în Porsche de unde au bani pentru asemenea mașini, când toată viața lor făcuseră doar sindicalism.

Distribuie acest articol

42 COMENTARII

  1. cine si ce privilegii are, sau „who is who”. cum se numeste forma de organizare in care justitiarul isi stabileste singur leafa, militianul virsta de pensionare iar politrucul privilegiile prin ordonante de urgenta ? cleptocratie nu democratie. cleptocratul va aduna in jurul lui ciomagari care sa l apere si yesmani care sa l asculte. ca sa mimeze democratia va organiza din patru n patru ani alegeri „libere”, va cistiga intotdeauna, a avut grija sa arunce cu darnicie firimituri putorilor ce se vor imbulzi la urne. ceilalti vor fi mereu minoritari, jivina stie ca hotii aliati cu prostii detin intotdeauna suprematia. un sondaj simplu al unui sociolog neutru (nu de al casei) ar releva castele ce se perpetueaza din tata n fiu, neveste si amante, fini si cumetri in toate institutiile statului cleptocrat. exista meritocratie acolo ? nicidecum, toti se intrec in sporuri si mariri, „egalitate” pentru fiecare cap de vita furajata (ca n ceausism, banu i de la stat domnule, nu de la cei ce l produc prin inteligenta si harnicie !)

  2. „esența reformei”

    Care reforma ? Cine a zis vreodata ca cei de la PNL isi doresc reforme ?

    Cu sporurile taiate se mai aude ceva ?

    Nimic, doar bugetarii sunt masa de manevra politica.

    TOT ce ii intereseaza pe politicieni e sa isi pastreze beneficiile si sa castige alegerile, deci accesul la resurse.

    NIMENI nu vrea reforme.

  3. Hai sa fim seriosi, cine ii mai crede pe acesti comedianti, este numai vorbologie pana la fapte. Atatea cuvinte se vehiculeaza ca te doare si capul ….ar trebuie ca in 6 luni sa functionam ca Elvetia. Dar din pacate este reforma gargarei…si cam atat. Un singur lucru daca s-ar impune…declaratii de avere pentru toti liderii sindicali…si s-ar simti intr-adevar o adiere de reforma. Se va face asta? Probabilistic NU, 99%.

  4. Sindicatele nu „sunt structuri cvasi-mafiote” cum zice autorul, ci sunt structuri curat mafiote :) Indiferent din ce porniri altruiste va pleca un sindicat va ajunge destul de repede o chestie mafiotă de sus până jos. E inevitabil și ține de dariwnism-ul social. Carnasierul cel mai înfomentat și eficient își va elimina toți concurenții și va domnina haita până ce alt carnasier mai puternic ca el îl va elimina. Exact regula de funcționare a unei organizații mafiote.

    Reacțiile sindicatelor sunt la fel peste tot: Se luptă cu disperare să-și aprere prădăciunile. În SUA lupta asta a ajuns până la Curtea Supremă în 2018 (cazul Mark Janus versus AFSMCE) care curte a decis în final că angajații statului nu pot fi taxați automat de sindicate. Așa cum în România decizia ministrului Funeriu a fost o lovitură cumplită în osânza mafiei sindicale, la fel s-a întamplat și în SUA. Imediat ce nu au mai avut acces direct la lefurile angajaților sindicatele au intrat în vrie, au pierdut miliarde și s-a lăsat cu noaptea cuțielor lungi :) Nu-i vorbă că în America jihadul sindicatelor continuă la nivelul statelor. Mai ales acolo unde sunt la putere stângacii. Armate de avocați sunt puse la muncă susținută pentru a găsi orice șemecherii imaginabile spre a „work aroud” decizia Curții Supreme. Nu trebuie condamnat PSD-ul . Ei fac din instinct ceea ce face orice mișcare politică de stânga de mai bine de un secol: cârdășia strânsă cu mafia sindicală.

  5. Domnule Ministru,
    Incercarea dvs. laudabila ca intentie dar a avut o lacuna. Activistii de sindicat trebuiau sa nu mai fie angajati ai institutiilor publice, ci sa-si practice activitatea dincolo de gardul unitatilor din invatamant, ca in tarile democratice. Dar metoda aleasa conserva sistemul bolsevic.
    Datorita acestei pareri in 96 am fost indepartat din federatia „Spiru Haret”

  6. Am fost si eu membru de sindicat in Ge, chiar la cel mai tare, IGM. Firma micuta la care munceam era pe moarte. Unu din colegi s-a adresat sindicatului sa-i roage sa ne sprijine, macar sa ne spuna ce trebuie sa facem. Chiar in statut era trecut sustinere avocateasca. Cind au fost invitati s-au scuzat ca aveau o partida de fotbal. Ne-am dat cu totii demisia din sindicat, urindu-le mult succes la fotbal. Dupa un timp am primit fiecare dintre noi cite o scrisoare cu intrebari, ca de ce iesim. I-am injurat. De atunci nu mai vreau sa aud de sindicat.

    • experienta mea cu-1 sindicat in ’90 a fost asa: se negocia bla-bla ceva & aia doreau salarii duse in sus la limita maxima PT TOTI; am intrebat cum ramane cu performanta & negocierea individuala & ca raspuns am aflat ca-s tanar & prost; apoi am incercat ca-n Asterix „da’ n-ar fi mai bine sa vedem grila de impozitare & decat sa ai sume mari pe hartie sa mergem pe sal optim a.i. sa-ti ramana mai multi bani in mana?!” / nu domn’ -e pe hartie ca exact asta inseamna sa iei mai mult (!) / & cu asta am incheiat definitiv cu sindicatu’

    • Cea mai faină activitate sindicală am văzut-o în China.

      Toți angajații sunt obligatoriu membrii de sindicat. Sindicatul îi pune la gimnastică înainte de intrarea în schimb și după încheierea muncii. Nu au voie să se urce în autobuze până nu se trece prin asta. În timpul gimnasticii se latră lozinci mobilizatoare în cor sub bagheta șefului sindical. În 2019 când i-am văzut ultima oară mi s-a spus că lătrau ceva împotriva Australiei și a Singapore.

      Sindicatele au grijă ca tot lucrătorul să aibă o salopetă și de asemenea să existe plase de siguranță în casele scărilor și ceva gratii pe la geamuri pentru ca lucrătorii disperați să nu se poată sinucide auncându-se în gol.

  7. Pe CE pariem ca Catu (sic!) pica testul? :P
    Acest personaj dubios nu intelege prin „reforma” decat sa-i lasa sa moara de foame pe cei slabi – si sa cultive capushele! Nu cumva era ministru anul trecut, pe cand s-au MARIT salariile celor din administratie (NU si la alti bugetari precum cadrele didactice)? >:

  8. Coruptia din sindicatele din Romania a inceput inca din 1990 cu lipsa de demarcatie intre miscarea sindicala si politica. Ulterior liderii sindicali au avut doua traiectorii: politica sau afaceri, iar uneori si mai rau, amandoua in acelasi timp.
    Participarea la un sindicat trebuie sa fie voluntara (benevola), nu stiam ca se poate preleva o cotizatie din salariu. Ma mir ca avocatul poporului Victor Ciorbea nu s-a autoseziat. Dar cum putea s-o faca cand a devenit din judecator lider sindical (asa ceva se putea intampla numai in Romania) marsaluind prin Bucuresti la brat cu Miron Mitrea, ultimul devenind ministru la PSD, puscarias si acum mare comentator politic frecventat de ziare si TV. Iar Victoras a ajuns sa apere in instanta infractori, iar ca avocat al poporului sa apere PSD-ul.
    Acesti lideri sindicali, dar si altii precum Bogdan Hosu sau Dumitru Costin, stiu cum a fost devalizat patrimoniul urias al sindicatelor comuniste. Au inchis ochii in special Petre Roman si Vacaroiu iar mai apoi chiar si Stolojan.
    Nici o guvernare de pana astazi n-a indraznit sa faca lumina in modul cum s-au impartit conturile bancare ale acestor sindicate (cateva sute de milione de dolari) si 21 mii de imobile inclusiv hoteluri la mare, statiuni intregi, etc. Nici macar in timpul guvernarii de „dreapta” a lui Basescu, adica atunci cand domnul Funeriu se lauda ca facea mari reforme, DNA n-a primit ordine de la matroz sa faca o ancheta (ca asa a functionat din pacate DNA). Dupa razboi multi vitezi se arata.

    Nu cred ca situatia este la fel de rea in alte tari. Cei care injura azi sindicatele uita ca datorita acestor organizatii se beneficiaza de ziua de 8 ore si de week end. A neaga asta insemana sa nu ai habar de istorie. Asa cum oamenii au dreptul sa se asociaze intr-un partid politic pot s-o faca intr-un sindicat sau intr-un club de bridge. Ca si in partide politice daca nu stiu sa-si aleaga lideri cinstiti platesc cotizatia degeaba si incurajeaza si coruptia.

    • Aveți cumva și ceva exemple de sindicate care nu-s ala de rele ca-n România?

      Din ce știu eu, cel mai mare sindicat american UAW e o afacere de miliarde cotată la bursă :) În statele unde sindicalizarea e susținută prin lege (California, NY, Illinois, etc.) a UAW a dus de fapt la scăderea lefuriulor și chiar la reducerea/dispariția industriei manufacturiere.

      În Germania IG Metal a fost descris de un muncitor de la o fabrică de acolo a companiei la care lucrez ca „schweinbande”, dacă-mi amintesc corect. Cică te înhață, îți umflă banii, nu oferă niciodată nimic, iar ieșirea e o adevărată aventură: Se zbat pe toate căile să-ți smulgă banii din cont și chiar le iese :). IG Metal are ditai zgârie norul în Frankfurt și se pare că funcționează ca o afacere de succes după modelul UAW. Nu știu dacă e cotat (încă) la bursă :)

      În Franța și Belgia CGT sunt văzute ca niște porcării fără pereche care-și extorchează cotizanții și au o agendă exclusiv politcă (imigranți ilegali, LGBT, „mediu”, etc.) fără legătură cu problemele angajaților. Fabrica din Belgia a companiei pentru care lucrez a fost închisă și relocată în Polonia după ce CGT a luat conducerea ostatecă (după modelul francez) pentru ceva gărgăune absurd legat de politica de stânga belgiană. Cel puțin 5000 de oameni (cu tot cu contractori și furnizori direct dependenți) au rămas pe drumuri. Înainte să se ajungă la asta, compania chiar a negociat și s-a oferit să țină taraba deschisă dacă sindicatul acceptă concedierea celor ce au participat direct la luarea de ostateci și a sefilor sindicali ce erau plătiți fără a presta o secundă de muncă în companie și care organizaseră luarea de ostateci.. Sindicatele au preferat să arunce în stradă cel puțin 5000 de oameni și familiile lor.

      În Italia atât UIL cât și sindicatele comuniste CIL sunt vâzute ca simple extensii ale mafiei. „Cotizanții” cică nu prea intră de bună voie, dar dacă nu vor să-și culeagă măselele de pe trotuar, nu prea au de ales :)

      În Mexic lucrurile sunt și mai tari: Sindicatele își asigură fidelitatea cotizanților și răpindu-le puradeii sau alți membrii ai familiilor lor și ocazional lichidându-i ca să se știe cine-i la butoane. Capetele celor lichidați sunt trimise în cutii de carton aparținătorilor…

      Trebuie să admitem că pe lângă exemplele astea luminoase sindicatele românești nici măcar nu mai arată așa de rău :)

      • Cata dreptate aveti!
        In esenta sindicatele s-au privatizat si au devenit capitalisti si isi apara interesele.
        Ca marii boss-i iau salarii si privilegii semnificative nu este in esenta cu nimic diferit de ce se intample in companiile mari.
        Ca marea majoritate a sindicalistilor au beneficii minime de la apartenenta la sindicate este de asemenea este to similar cu diferentele din marile companii.
        Si toatea nu sunt un fenomene singulare.
        Si in Israel sindicatele sunt inca puternice.
        Dar ceea ce este mai interesant este privatizarea kibutzurilor.
        Au devenit … capitalisti! :) Marx, Engels, Lenin, Stalin, Pol-pot si Ceasca se rasucesc in mormant! :)
        Au pamanturi in zone foarte scumpe, facilitati (zimmer cu jacuzzi si piscine) pentru turisti, organizeaza nunti si botezuri, etc
        Urmasii idealistilor care au infiintat kibutzurile sunt foarte diferiti fata de parintii si bunicii lor.
        Din punct de vedere social cred ca asistam la o convergenta de abordari.
        Partea nelinistitoare este cand exista convergenta de abordari intre „lumea libera” si sisteme dictatoriale gen Rusia/China/Coreea de nord/Iran etc pe fondul pandemiei Covid.

        • Nu pot să uit o chestie grotescă de acum mai bine de 12 ani. Locuiam pe atunci în Illinois – stat sindicalizat. Compania pentru care lucram atunci ajunsese în conflict cu UAW. Legislația statului interzicea companiilor să angajeze orice fel de lucrători pe perioada unei greve. Unica soluție pentru a nu închide taraba era ca oamenii din birouri să lucrăm pe perioada grevei în secție. Practic cu toții eram pregătiți/calificați pentru o poziție pe linia de asamblare. În perioada de negocieri muncitorii veneau cu tricouri cu sigla sindicatului, iar noi făceam tot mai des sesiuni de pregătire pe linia de asamblare. Era practic un război psihologic :) Indiferent cât dura greva, un procent (ținut în mare secret!) de mașini continuau să iasă pe linia de asamblare.

          În perioada aia tocmai ajunsesem de câteva luni un soi de sergent pe acolo așa că am asistat și eu la negocierile cu sindicatul. Nu pot să uit nici azi imaginea de la sesiunea „ultimei șanse”. Dacă nu se ajungea la o înelegere până la ora 12 începea greva. Negocierile se purtau într-un amfiteatru. Avocații de la UAW erau îmbrăcați în costume de designer impecabile. Conducerea fabricii eram cu toții în „steel toe shoes” (bocanci cu armătură metalică la bombeu pentru protecție), blugi, „bump caps” (șepci baseball cu o armătură de plastic) și tricouri de toate culorile, gata să mergem pe linie dacă discuțiile eșuau. O imagine să-și radă Marx barba nu alta… :)

          Nu s-a ajuns la nicio înțelegere. Greva s-a amânat touși pentru o săptămână. Am pierdut ultima serie de negocieri. În final discuțiile au eșuat. Nu cunosc detalii. Aceptasem deja oferta companiei pentru care lucrez și acum și nu mai avea sens să merg la negocieri. Două luni mai târziu buldozerele nivelau terenul unde era odinioară vechea linie de asamblare construită prin 1940… Taraba se mutase în Indiana, câteva zeci de mile mai încolo. Pe locul vechii linii de asamblare s-a construit ceva depozit…

      • Mărturisesc umil ca nu sunt asa documentat ca dvs despre corupția in mișcarea sindicală pe care n-am contestzt-o. Ma asteptam sa contestați faptul că fara sindicate poate, repet, ati fi lucrat și sâmbătă până la 18:00. Ma asteptam sa spuneti ca in sindicate exista mai multe coruptie decât im partidele politice, dar vad ca decenta v-a reținut.

        • Hmmm… Cât datorăm sindicatelor? Asta e o întrebare bună. Sunt tentat să răspund: „Mai nimic.”

          Omul care lucrează foarte mult lucrează de regulă foarte prost și produce mai multă pagubă decât câștig. Exact aceeași situație în ce privește plata omului. Omul prost plătit lucrează mizerabil. Mult huliții capitaliști nu au redus timpul de lucru și nu au crescut veniturile din cauza sindicatelor ci de dragul profitului.

          Un exemplu: compania pentru care lucrez blochează automat intrarea (badge-urile nu mai pot deschide ușa) muncitorilor în fabrică dacă au depășit un anumit număr de ore de lucru săptămânal. Nu e vorba de niciun fel de sindicat. Statul în care locuiesc e „right to work”, deci practic nu există sindicate în economia privată. E pur și simplu un calcul rece legat de productivitate, siguranța muncii și în final profit.

          Cât despre comparația între sindicate și partide politice a fost desigur o scăpare din parte-mi. Sunt ferm conviuns că sindicatele sunt infinit mai corupte ca partidele politice.

          • „Sunt ferm conviuns că sindicatele sunt infinit mai corupte ca partidele politice.”
            Depinde unde ne uitam si daca vrem sa vedem ce se intampla.
            Cateva exemple ar fi trebuit sa va puna pe ganduri. Condamanarea recenta a lui Sarkozy. Apoi acuza de finantare a campaniei electrorale din banii lui Gadhafi, inca nejudecata. Condamnarea lui Chirac pentru coruptie. Ministri britanici acuzati si condamnati pentru mita.
            Ca alti lidei politici scapa nepedepsiti (Nixon, Tanaka, Kohl, Trump, Andreotti, ultimul dovedit pentru legaturi cu Mafia, Rajoy, Berlusconi , Putin, etc) asta e alta poveste.
            Dar sa nu uitam ca avem si noi falitii nostri: Nastase, Tariceanu, Mitrea, Fenechiu, Iacob-Rizzi, Udrea, Avram Muresan, Remes, Seres, Pantis, Dragnea, etc, etc, si lista e foarte lunga. Dintre acestia numai Tariceanu n-a facut puscarie, inca.
            Un lucru diferentiaza coruptia din politica de cea din domeniul sindicatelor: politicienii pot legaliza sau da aparenta de legalitate unor acte care sunt clar dubioase: de la contracate guvernamentale pana la subventii sau pork barrelling. Sau pur is simpul sunt prea puternici sa pateasca ceva. A se vedea cazul Basescu in dosarele Flota si casa din Buc.

            • Hmmm… Observ cu surprindere că v-ți luat cu combaterea bughezo-moșierimii și ați uitat cu totul să-mi dați măcar un exemplu de sindicat din ăsta onest și neamestecat în găinării :)

              Observa apoi că listați ca și corupți numele unor indivizi ce nu au avut nicio treabă cu corupția precum: Nixon, Kohl (chiar mi-ar place să mi-o ridicați un pic la fileu cu Kohl), Trump, Andreotti – Ăsta a fost la un moment dat judecat că ar fi ordonat asasinarea unui judecător, Totul se baza pe mărturia unui mafiot ce încerca să-și scape pielea după arestare. Procesul lui Andreotti s-a încheiat prin achitarea sa de către curtea supremă a italiei unde majoritatea e deținută tocmai de fosșii activiști de stânga ce-l urau de moarte… Sigur în mintea dumneavoastră achitarea de către curtea supremă se traduce prin „vinovăție dovedită :)”

              Observ de asemenea că din lista corupților lipsesc cel mai strigătoare două cazuri:

              1. Bettino Craxi care a devenit primul premier socialist al Italiei în 1983. Craxi a fost condamnat pentru corupție (finanțare ilegală a sa și a partdiului socialist) în cadul proceselor legate de „mâinile curate” din anii 90. În timpul judecării apelului (pe care ulterior l-a pierdut) a plecat la „tratament medical” în Tunisia (!?), unde în final a cerut azil politic și a murit până la urmă acolo spre a nu fi băgat la zdup în Italia.

              2. Gerhard Schroeder – Fost cancelar socialist al Germaniei. În 2005, cu câteva săptămâni înainte de alegeri și când era deja limpede că le va pierde a aprobat un credit garantat de stat de 10€ miliarde (cel mai mare din istoria Germaniei) pentru un consorțiu condus de Gazprom pentru construirea conductei Northstream. în cel mai curat stil românesc banii s-au dus pe contract cu dedicație, lucrări și componente supraevaluate etc. Imediat după alegeri Schroeder a devenit executiv al Gazprom în Germania cu o leafă record pe atunci de 1€ milion/an. De atunci încoace s-a transferat de la Gazprom la Rosneft și vice versa :)

              Atât Craxi cît și Schroeder provin amândoi din șerpăria sindicală din țările lor. Abia după ce și-au format/exersat bine de tot mâinile în lucrăturile sindicale s-au apucat temeinic de politica socialistă :)

            • Cu ce a fost vinovat Trump???
              Cu niste interpretari arbitrare si total neconstitutionale ale constitutiei US?
              https://www.newsmax.com/newsmax-tv/congress-senate-trial-patrickleahy/2021/01/25/id/1007172/

              Noroc ca mai exista si adevarati experti recunoscuti in materie, nu doar „jurnalisti” NYTimes and CNN.
              Cred priveste extremismul de stanga (reversul medaliei extremismului de dreapta) ar fi util de citit.
              https://www.newsmax.com/newsmax-tv/alan-dershowitz-liberals-radical-abuse-of-power/2021/02/20/id/1010831/
              De asasinarea jurnalistei din Malta (din UE) de ce nu se vorbeste decat in soapta?

              Dar de ce justitia UE nu ia exemplu de lupta impotriva coruptiei din Israel unde un fost presedinte (Katzav) a fost condamnat, un fost prim-ministru (Olmert) a fost condamnat, fiul lui Sharon – condamnat, multi ministri – condamnati.
              Probabil ca nu este „politically correct” in UE (partea vestica) sa se spuna ceva pozitiv despre singura adevarata democratie din Orientul Mijlociu.

            • Hmm
              Andreotti a fugit in Tunisia si n-a intors niciodata, asta pentru ca era nevinovat!. I-am vazut vila intr-un concediu acolo. Pacat ca n-am facut o poza istorica, inca traia.
              Recent italienii au facut un film despre el va sfatuiesc sa-l vedeti.
              Kohl a fost un politician gigantic, cel mai mare la Europei din ultimii 50 ani, dar s-a dovedit ca facea cam aceleasi lucruri ca si Chirac cand era vorba de fonduri pentru partid (CDU). Mai cercetati.
              Ieri au fost condamnati la inchisoare Édouard Balladur, fost prim minstru francez, si François Léotard, fost ministru. Ghici pentru ce ?
              Nu raiesc in nici o iluzie si nu contest coruptia politiucienilor de stanga (desi in lumea de azi distinctia stanga-drepata este o gluma) si nici faptul ca unii proveneau din lumea sindicatelor. Ceea ce ste esential insa este ca atunci cand sunt corupti ei sunt corupti ca reprezentanti ai unui partid politc si nu a unui sindicat.
              Sunt convins ca Tony Blair a fost un politician corupt, pacat ca n-a fost dovedit in justitie. Vizitele lui in Libia facand lobby pentru BP ar fi trebuit investigate. La fel si modul cum a incasat £185,000 (da 333 000 US$) pentru o cuvantare la Buc in beneficiul lui Ponta si PSD. Nici daca venea Sfantul Petru nu cerea atatia bani.

            • @Cinicul

              Confundați și amestecați mere cu pepeni :) după cu urmează:

              Andreotti n-a fugit niciodată în Tunisia. În Tunisia a fugit (și apoi a și murit) sindicalistul & politicianul socialist Craxi. În privința lui nu există nici un dubiu al vinovăției. A fost condamnat la închisoare prin sentințe definitive irevocabile, însă în lipsă.

              Andreotii a fost achitat de curtea supreamă a Italiei și a murit la Roma în 2013 acolo unde se născuse, la 94 de ani.

              În privința lui Kohl de ce nu ne povestiți cu cuvintele dumneavoastră ce a făcut? Mi-ar face mare plăcere să o mi-o ridicați la fileu :)

              Oricum ca să revenim la subiect, am spus că sindicatele sunt mult mai corupte ca partidele politice, iar dumenavoastră mi-ați dat indirect dreptate :) Politicieni care să nu fie corupți și care să mai facă și bine nu doar rău sunt destui. În plus, în lumea liberă practic nu există politicieni la putere pe viață.

              Conducători sindicali care să facă și bine, eu nu știu să existe. Sunt unii care fac mai puțin rău ca alții dar, din nou n-am auzit de niciunul să facă ceva în folosul celor pe care-i parazitează. În plus odată ajuns la oala cu smântână leader-ul sindical rămâne acolo neclintit. Doar moartea, pensia sau șansa unei sinecuri grase în politică pot să-l rupă de acolo.

              Nu-i așa?

        • Sa facem o mica comparatie intre numarul sindicalistilor din sectorul bugetar si cel privat. Dupa care discutam (sindicate in invatamant, in sectorul sanitar, sindicatul functionarilor publici). In industrie cel din domeniul petrolului este pe duca (era cam singurul din sectorul privat).

    • Chestia cu „retinerea fortata pe statul de plata” e veche, de prin 1990, max. 1991 – pe vremea aia Ciorbea nu era „avocat al poporului”, probabil incepea sa se remarce ca sindicalist ;)
      Stiu PRECIS perioada, deoarece pe vremea aia m-am opus cat am putut! In naivitatea mea si entuziasmul de dupa 1990 credeam ca numai sindicatul de la mine era predominant din jeguri (mai tarziu i-au ejectat si pe putinii necorupti, care fisesera alesi de oameni tocmai pt. ca erau „verticali”).
      Bineinteles, am tras nenumarate ponoase, culminand cu aia ca mi-a fost „redenumit” postul (nu aveau cum sa-l desfiinteze efectiv, fiind un soi de „post-cheie”). La plecare, nici de avantajele de care au beneficiat toti cei „cuminti” n-am beneficiat – da’ poate ca m-as fi prostit, daca le-as fi avut >:
      Daca ma gandesc bine, pe termen lung mi-au facut un MARE serviciu! In loc sa baltesc acolo, in atmosfera aia imputita, m-am trezit libera, m-am desprins si… au inceput sa mi se dezvolte aripile ;)
      Viata mea, dupa aia, a devenit… foaaaaarte intereaanta – as zice ca abia de atunci am inceput cu ADEVARAT sa traiesc ;)

  9. Eu nu cred ca trebuie facute patru lucruri ci doar unul singur. Simplu si la obiect. Pentru ca de fapt nu ma intereseaza declaratia de avere a unui sindicalist. Sindicalistul nu e angajat al statului. Nu e functionar. Deja sint alte declaratii de avere care trebuie urmarite pentru ca apartin unor persoane angajate de catre stat. Deci un singur lucru de facut : un sindicat ca orice asociatie de tip privat din Romania si din lumea asta nu poate sa se finanteze decat prin mijloace private. That’s all !

    • Finantarea este privata, pentru ca cotizatiile se iau din banii privati ai profesorilor, din salariul lor. Chestiunea incorecta aici este retinerea „automata” inca de la virare, care practic sunteaza acordul explicit al acestora.

  10. Articol binevenit, informativ si lucid.
    Fiecare politician corupt, fiecare sindicalist mafiot, fiecare „influencer” antioccidental face, cu sau fara stiinta sa, jocul inamicilor Romaniei.
    Ne place sau nu, Romania este membru UE, aliat NATO si are un parteneriat cu SUA. Acesta este drumul Romaniei, astazi. Fara indoiata, sistemele democratice au „bubele” lor, dar, daca anumite mecanisme ale sale functioneaza, democratia se autoregleaza, oferind beneficii superioare celor oferite de un regim autoritar.
    Liderii sindicalisti puternici, verosi si bogati sunt o mostenire nefericita a „democratiei originale” (va amintiti?) propuse de continuatorii PCR – pesedisti spoiti in diverse culori politice, timp de 30 de ani. Fara indoiala, daca ne dorim reforma, trebuie sa le restituim sindicatelor sensul corect si menirea adevarata, fara legaturi cu politicul. Fiecare angajat are dreptul sa decida daca doreste sau nu sa faca parte dintr-un anumit sindicat. Iar averile sindicatelor si ale liderilor sindicali trebuie sa fie cunoscute de sindicalisti.

    • Tinerii romani care au studiat in occident la mijlocul secolului IXX, s-au reantors in Romania sa faca Romania Mare si sa modernizeze societatea romaneasca. Erau patrioti care iubeau Romaniaa cu bune si cu rele. Cei de teapa domnului Funeriu au studiat in occident pentru a venii in Romania sa o transforme in colonia multinationalelor. Din pacate…

      • @ Petru Dandea

        Nu stiu citi secolul, trec peste el… Trec si peste „reantors”…
        Dupa ’89 am avut un presedinte de tara si de partid-stat ce se numea Ilici si studiase tot in strainatate, dar in Est. Partidul guvernat de domnia-sa a devalizat, crunt, Romania, inclusiv (sau mai ales) prin privatizari ticaloase. Putem spune ca a „parjolit locul”, lasand cale libera „multinationalelor”? Sau a fost un patriot, care a modernizat societatea romaneasca? :)
        Din pacate, statele mici si ne-nucleare trebuie sa fie „colonia” cuiva. Aceasta este realitatea si orice „patriot” ce propovaduieste autarhia (de orice fel) nu vrea binele Romaniei, ci dimpotriva.
        Intrebarea reala este simpla: A cui „colonie” ne dorim sa fie Romania? A Occidentului? A Rusiei? A Chinei? Intrebarea asta e „elefantul din camera”, de fapt…

      • Domnule Petru Dandea,
        De fapt și la urma urmei, care este pregătirea dumneavoastră profesională atestată „pe bune”, înainte să deveniți lider sindical de anvergură națională și UE? Ce venit lunar aveți? exprimat în 4 sau 5 digiți? Chestia aia cu a cui colonie vrem să fie România este, pe unde-va, cam aiurea. România nu este cum este Cehia, sau Slovacia. România a ajuns o țară frumoasă, păcat că este locuită!!! Prin 2013-2014, Ponta agita anunțul că vin investiții uriașe din China!! Au venit??? Chinezii erau prezentați ca foarte interesați de Portul Constanța!? Dar ce să vezi, au investit în porturile Napoli și Pireu!!!

  11. Pe ce pariem ca nu!? In conditiile in care PeSeDeii se vor potoli si nu vor mai instiga permanent pe cei fara minte. Pe aia care sunt urmasii celor care urlau in 1990 „Noi muncim, nu gandim”. Si in conditiile in care infractorul PSD Ghita Sebastian ajunge in spatele gratiilor, i se confisca averea furata din banii romanilor si Romanica TV se desfiinteaza, pentru a se inceta odata cu instigarile! Conform a ceea ce ai scris esti pe o pozitie clara de comunista inversunata!

    Cum poti acuza pe Catu de cultivarea capusarii, cand de fapt asta a fost facuta in mod masiv exact de aia care-l contesta pe Catu, adica de grupul infractional PSD?

    Lasa-l momentan pe Catu sa creasca investitiile, astfel incat sa existe crestere economica sanatoasa si serioasa si sa existe bani la buget pentru mariri de salarii pentru profesori. Dar asta dureaza cativa ani! Nu se poate face peste noapte! Mai intai trebuie eliminate sugativele de bani create de PSD in nenumarate locuri.

    Cand PSD a marit salariile in primarii si trepadusii din administratie au primit salarii duble fata de cadrele didactice, unde ai fost? Atunci nu protestai?

  12. Apropo de cele doua masini Jaguar, de curand vorbeam cu cineva langa o cladire apartinand INCESA – asta fiind un asa-zis institut de cercetare afiliat facultatii de electrotehnica din Craiova si universitatii din Craiova – cand a intrat acolo (in curtea respectivei institutii) cineva intr-un SUV Marcedes hibrid, o monstruozitate (prin dimensiuni) de masina sclipind de curatenie. Am intrebat cine-i persoana si mi s-a spus ca e directorul acestui institut, care institut produce bani pentru achizitionarea de astfel de hibrizi electro-mecanici de ultima generatie, stimuland in felul asta industria de top din Germania. Uite, acolo sunt banii pe care Romania-i plateste pentru cercetare, la Mercedes.

  13. Puteti vedea declaratiile de avere ale liderilor de sindicat pe site-ul ANI. Legea ANI obliga liderii de sindicat sa depuna declaratiile de avere si de interese. Intebarea pentru domnul Funeriu ar fi: Chiar credeti ca liderii sindicali sunt problema coruptiei din Romania? Ei sunt cei care cumpara politicieni pentru a avea acces la contracte pe bani publici de zeci sau sute de milioane de euro? Si a doua intrebare: De ce oamenii de afaceri din conducerea organizatiilor partronale, care conform Constitutiei sunt tot organizatii de drept privat ca si sindicatele, NU au obligatia de a depune declaratiile de avere la ANI?

  14. Cred ca se fac niste confuzii grave si cu tuse groase alb-negru, fara nuante de gri asa cum s-ar impune, cred.
    Bugetarii de pretutindeni (Germania, US, UK, Israel etc) au salarii mai mici decat la privat. Romania este inteleg o exceptie.
    Compensarea diferentelor se face SI prin siguranta locului de munca si pensii de stat.
    Nu este vorba doar de profesori; exista si multe alte categorii de angajati absolut esentiali pentru orice societate: militari, politisti, pompieri dar si surori si medici etc, Medicilor de exemplu le-au fost crescute salariile de …PSD, ca altfel Romania ar fi ramas numai cu … felceri.
    Peste tot in lume stanga politica are imensa sustinere a sindicatelor.
    Multi lideri de sindicat au un comportament scandalos:
    https://www.theguardian.com/politics/2016/sep/08/unite-union-gave-len-mccluskey-400000-loan-to-buy-london-flat
    https://www.theguardian.com/politics/2016/sep/08/unite-union-gave-len-mccluskey-400000-loan-to-buy-london-flat
    S-ar putea spune „noi de ce sa nu avem falitii nostri?”!
    Problema din Romania nu deriva de fapt din auto-categorisirea (un fals evident) initiala a FSN ca nefiind un partid? Este doar o alta originalitate a democratiei romanesti a la Iliescu?
    Si problema nu este de fapt marimea ponderii bugetarilor in buget si nu atat existenta sindicatelor si a platii de 1%?
    Si nu este deloc garantat ca sefii care iau decizii nu expulzeaza din sistem exact pe cei tineri care vor sa schimbe lucrurile in bine.
    Atat timp cat guvernarea, oricat de liberala s-ar declara nu face reforme structurale si de simplificare (digitalizare) a vietii cetatenilor nu o sa se intample nimic bun.
    Problema este cred de decizie pur politica si de multe ori in mainile premierilor si ai ministrilor de finante.
    Nu trebuie uitate si zilele libere cum ar fi 1 mai, dar cred ca vor fi comentatori care vor mentiona „Dati drumul la gratare” (Van Ghelie) despre care multe pot fi spuse … ;)
    Dar atunci cand practic intreg spectrul politic este crescut din arborele-buruiana FSN, cu cele doua ramuri PSD/PRM si PNL/PD/PRM (… a se observa prezenta PRM in ambele ramuri) , ce se mai poate spune???
    A nu se intelege prin cele de mai sus ca nu cred intr-o democratie parlamentara, dar sigur nu struto-camila iorgovanist-iliesciana.

  15. Nu e suficient sa nu se mai retzina pe stat! In complicitate si cu obedienta fatza de mafiotii sindicali, „patronatul” (pun intre ghilimele, pt. ca noi nu prea avem asa ceva autentic in RO, majoritatea sunt ceva fake palid) are si alte metode de constrangere pt. a convinge oamenii sa cotizeze „de bunavoie”: d.ex. „contractul colectiv de munca”. Daca nu esti in sindicat, nu esti inclus in asa ceva; daca nu esti inclus, pot sa te dea afara oricand, n-au nici o obligatie sa iti mareasca salariul (atunci cand se hotarasc mariri) samd. Poate vine cineva si zice: „dar competentza conteaza”. AIUREA! Revenind la afirmatia mea ca „nu avem patronat autentic”: profitul, la noi, NU se obtine, decat in cazuri extrem de rare, prin „calitate” sau „inovatie” – ci prin salariile cat se poate de mici, ore suplimentare „la negru” si alte kestii! DE CE credeti ca nu ne-am remarcat prin mai nimic, pana acum, pe pietzele externe? >:

  16. Pe vremuri era o mica poezie care suna cam asa:
    Tovarasul de la Sindicat a platit si n-a mancat
    Tovarasul de la Partid a mancat si n-a platit.

    E valabila si astazi pentru membrii de rand ai sindicatelor, dar si pentru liderii politici. Asta si doar daca judecam cat costa o masa la Casa Parlamentului.

  17. Despre marea revoluție din învățământ promovată de domnul Funeriu.
    Citesc acum intr-o carte dedicata limbiii romane ca dupa Legea învățământului dim 2011 rectorul unei universități poate fi și cineva care nu este profesor universitar și nu are titlul de doctor. Cu alte cuvinte rectorul este un manager oarecare, un administrator. Si ne miram apoi ca am avut directori de spitale proprietari de firme funerare.
    Nu-mi fac iluzia ca domnul Funeriu vs catadixi sa apere astfel de idei novatoare. Mai lipseste sa avem regimente conduse de avocați centrală de la Cernavoda de un jurnalist.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Daniel Funeriu
Daniel Funeriuhttp://contributors
Ministru al învățământului din 2009 până în februarie 2012. În anul 1999 a obținut titlul de doctor în chimie la Universitatea Louis Pasteur din Strasbourg, sub coordonarea laureatului Nobel în chimie, profesorul Jean Marie Lehn. Între 1999 și 2006 a activat ca cercetător științific la The Scripps Research Institute, La Jolla, California și la AIST, Amagasaki, Japonia. În anul 2006 a obținut un grant de cercetare oferit de Uniunea Europeană (UE), de 2 milioane de euro (Marie Curie Excellence Grant). Tot în 2006, a fondat o echipă de cercetare în cadrul Universității Tehnice München.

Contributors.ro propune autorilor săi, acum, la sfârșit de an, trei întrebări despre anul 2020 si perspectivele României în viitorul apropiat. Cele trei întrebari sunt:

1. Care este evenimentul anului 2020 cel mai pe nedrept trecut cu vederea de media și de opinia publică? 

2. Care este cea mai interesantă idee a anului 2020?

3. Care e cea mai mare temere pe care o aveți pentru viitorul României si care e cea mai mare speranță? 

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Carti recomandate de Contributors.ro

 

„Pierre Hadot aduce filosofia antica in zilele noastre. Ce s-a spus candva redevine actual, urmand modelul exercitiului spiritual, mai exact al intelepciunii care este, inainte de orice, o optiune de a fi.” – Pascal Bruckner

 

„Demersul lui Hadot parcurge elegant traseul de la inceputurile filosofiei printre greci, apoi transformarea ei in timpul romanilor si intalnirea cu crestinismul, precum si relatia emotionanta dintre filosofia orientala si occidentala.” – Global and Mail

 

Pierre Hadot (1922–2010) a fost un filosof, istoric si filolog francez, bun cunoscator al perioadei elenistice si in special al neoplatonismului si al lui Plotin. Este autorul unei opere dezvoltate in special in jurul notiunii de exercitiu spiritual si al filosofiei ca mod de viata.

 

Cumpara cartea de pe GiftBooks.ro

Top articole

Invitarea Ucrainei în NATO – marea lovitură strategică a SUA în Estul Europei şi scenariul care dă fiori regimului Putin

Agitaţie mare în estul Ucrainei, de ambele părţi ale frontierei cu Rusia. Informaţii contradictorii, acuzaţii reciproce de escaladare a conflictului, masarea trupelor...

Cum am decis să mă implic în politică: povestea unei generaţii

Într-o zi, în cursul anului 2017, în mica bucătărie comună a Reprezentanţei Comisiei Europene în România discutam cu...

Azi sunt alegeri în Bulgaria. Tot ce trebuie să ştiţi despre ele. Cu poze

Ca şi în România, dincolo de pandemie tema politică majoră rămâne Statul de Drept / Rule of Law. Într-o conferinţă recentă un...

Țară-Țară, vrem… români!

România stă inertă pe propriu-i catafalc, acoperită din cap până-n picioare cu un cearșaf numit naționalism. România trăiește de...

Infrastructura și lucrările publice, veriga slabă a PNRR 2.0

Planul Național de Relansare și Reziliență (PNRR), versiunea 2.0 prezentată public în martie 2021, nu a reușit să...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.