vineri, decembrie 3, 2021

Fondul de rezervă al Guvernului: duplicitatea

1,321 miliarde de lei au fost alocați din Fondul de rezervă al Guvernului, în octombrie și noiembrie 2021, pentru unitățile administrativ teritoriale.

În octombrie 2021, Guvernul a alocat 1.010.966 mii lei pentru 2797 unități administrativ-teritoriale (inclusiv județe) iar în noiembrie 2021 a alocat 310.426 mii lei, către 31 de orașe, pentru alimentarea cu energie termică în sistem centralizat.

Fondul de rezervă aflat la dispoziția Guvernului a fost manipulat în interes electoral, atât de politicienii aflați la putere, cât și de cei din opoziție.

Opoziția ajunsă la putere a făcut adesea, aceleași lucruri pe care le critica la adversari, atunci când aceștia se aflau la guvernare.

TIMIȘOARA ȘI IAȘUL, COPIII PROBLEMĂ AI SISTEMULUI CENTRALIZAT DE ÎNCĂLZIRE

Timișoara are nevoie de peste 80 de milioane de euro pentru încălzirea în timpul iernii, dar este dispusă să acopere doar 16% din bugetul local.

Criza energetică a evidențiat o problemă structurală a României – criza sistemelor centralizate de încălzire, caracterizate de ineficiență, consum energetic mare,  precum și de pierderi semnificative în rețea.

În octombrie 2021, potrivit informațiilor din presă, Asociația Municipiilor din România (AMR) a solicitat guvernului peste 1,27 miliarde de lei pentru plata energiei municipalităților care au sisteme centralizate de încălzire.

Lipsită de transparență, Asociația Municipiilor din România a refuzat (chiar și în urma unei solicitări scrise) să confirme dacă sumele prezentate în presă, de Radio Europa Liberă, sunt conforme cu solicitările AMR.

TIMIȘOARA-I FRUNTEA

Timișoara solicită cea mai mare sumă – 351,28 milioane lei (la care propune să aloce din bugetul local doar 70,3 milioane de lei, respectiv 16,68% din totalul necesarului).

Fig. 1 – Repartizarea sumelor solicitate de Timișoara, pentru încălzire în iarna 2021-2022

IAȘUL ȘI BACĂUL COMPLETEAZĂ  „PODIUMUL” BANILOR SOLICITAȚI DE LA GUVERN

Iașiul ocupă locul al doilea, în topul solicitărilor de fonduri de la Guvern, pentru încălzirea din perioada iernii, cu o sumă de 245 milioane de lei.

Spre deosebire de Timișoara, Iașiul propune să asigure din bugetul propriu 36,69%, din totalul sumei necesare, respectiv 142 milioane de lei.

Bacăul se află pe locul al treilea, în ceea ce privește valoarea sumelor solicitate de la Fondul de rezervă pentru asigurarea energiei necesare încălzirii în sezonul rece 2021-2022, cu o sumă solicitată de 92 milioane de lei.

Însă, Bacăul propune ca 95,44% din costuri să fie suportate din bugetul de stat, alocând din bugetul local numai 4,56%, respectiv 4,4 milioane de lei.

Timișoara, Iașiul și Bacăul solicită 688,3 milioane de lei de la bugetul de stat, pentru costul încălzirii, respectiv peste 54% din întreaga sumă solicitată de AMR pentru toate cele 25 de municipii.

Valoarea sumelor solicitate din Fondul de rezervă, de primele trei municipii

Primele 5 municipii (din punct de vedere al cuantumului solicitărilor de la bugetul de stat), respectiv Timișoara, Iași, Bacău, Ploiești și Oradea ar urma să primească 2/3 dintre fondurile guvernamentale pentru încălzire, în această iarnă (843,07 milioane lei).

Suma solicitată din bugetul de stat de către Timișoara este aproape de două ori mai mare decât valoarea cumulată sumelor cerute de cele 7 municipalități  care așteaptă de la guvern peste 90% din necesarul lor pentru plata agentului termic din sistemele centralizate (între care Bacău, Botoșani, Buzău, Gheorgheni sau Focșani).

Patru municipii (Botoșani, Buzău, Gheorgheni și Brad) solicită integral fondurile pentru plata energiei pentru încălzire din bugetul de stat, nepropunând nicio sumă din bugetul local.

Dintre acestea, municipiul Brad solicită cea mai mare sumă, respectiv 11,88 milioane lei.

Municipiul Făgăraș solicită cea mai mică sumă de la bugetul de stat pentru încălzire, 2 milioane de lei, asigurând din bugetul propriu o treime din sumă.

Municipiul Iași asigură cea mai mare sumă din bugetul local pentru plata energiei (142 milioane lei) iar Suceava, cel mai mare procent din bugetul local (84,83%, respectiv 27,97 milioane lei)

ALOCĂRILE DIN FONDUL DE REZERVĂ

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) a publicat în data de 11 noiembrie 2021, lista sumelor alocate din Fondul de rezervă, pentru 31 de orașe și municipii, în vederea asigurării continuității alimentării cu energie termică, în sistem centralizat.

Timișoara, Iași, Drobeta Turnu Severin primesc cei mai mulți bani din Fondul de rezervă.

Cumulat, cele trei municipii primesc aproape jumătate din alocarea aferentă celor 31 de localități urbane.

Fig. 3 – Cele mai mari alocări din Fondul de rezervă

Nouă municipii (Timișoara, Iași, Drobeta Turnu Severin, Ploiești, Constanța, Bacău, Tulcea, Arad și Pitești) primesc sume de peste 10 milioane lei din Fondul de rezervă.

Din cele 310,426 milioane de lei alocați de Guvernul României, Timișoara primește suma cea mai mare, respectiv 53,819 milioane de lei (reprezentând 17,34% din totalul alocării) iar Miercurea Ciuc primește cea mai mică alocare, respectiv 0,121 milioane lei (reprezentând 0,04% din alocarea totală).

Primele cinci municipii, în topul alocărilor din Fondul de rezervă (Timișoara, Iași, Drobeta Turnu Severin, Ploiești și Constanța), primesc aproximativ 2/3 din totalul alocărilor, respectiv 199,854 milioane lei.

Fig. 4 – Cele mai mari cinci alocări din Fondul de rezervă, raportat la restul de 28 de orașe și municipii

Valoarea cumulată, alocată de Guvern primelor nouă orașe (cele care primesc peste 10 milioane de lei fiecare), reprezintă 80,11%, din totalul alocării din Fondul de rezervă, pentru cele 31 de orașe și municipii.

Timișoara primește o alocare mai mare decât valoarea cumulată a celor 13 municipii reședință de județ (care au primit sume sub 10 milioane de lei, inclusiv Cluj Napoca, Oradea, Brașov, Craiova, Galați, Buzău, Botoșani și Suceava) și a încă 6 orașe și municipii care nu sunt reședință de județ (între care Făgăraș, Mangalia, Gheorgheni și Otopeni).

INTERESELE DE GRUP ȘI LIMBAJUL DUBLU

Fără îndoială, Fondul de rezervă al Guvernului a fost utilizat adesea și în interes politic, deși nevoile comunităților locale sunt evidente.

Oameni onești, dar și politicieni demagogi au criticat alocările prin acest fond, unii în funcție de principii, alții in funcție de interese.

Însă, limbajul dublu al politicienilor, vectorilor de imagine și formatorilor de opinie a fost scos la suprafață de cele două alocări, făcute de Guvern, în octombrie 2021 (peste 1 miliard de lei, pentru aproape 2800 de unități administrativ teritoriale) și în noiembrie 2021 (peste 310 milioane de lei, pentru asigurarea încălzirii în 31 de orașe și municipii).

O parte dintre criticii alocărilor din octombrie 2021, au adoptat poziția struțului o lună mai târziu, deși realitatea oferă o perspectivă apropiată.

Timișoarei i-a fost alocată, în noiembrie 2021, o sumă de 53,819 milioane de lei, mai mare decât suma alocată tot de Guvern (și tot din Fondul de rezervă), prin HG nr. 1088/6 octombrie 2021, pentru fiecare dintre cele 40 de județe (din totalul de 41).

Doar județul Constanța, cu o alocare de 71,437 milioane de lei a primit, în octombrie, o sumă mai mare decât cea acordată Timișoarei, la mai puțin de o lună distanță.

De asemenea, municipiile Iași și Drobeta Turnu Severin, aflate pe locurile 2 și 3 în topul alocărilor din Fondul de rezervă, cu 45,906 milioane lei, respectiv 44,596 milioane lei, au primit sume mai mari decât cele mai multe dintre județe.

Doar județele Constanța și Suceava au primit de la guvern sume mai mari decât municipiile Iași sau Drobeta Turnu Severin.

Alocările pentru încălzire acordate de la bugetul de stat municipiului Timișoara sunt comparabile cu sumele cumulate alocate județelor Timiș si Arad, în octombrie, prin HG nr. 1088/2021 (sume care cuprind inclusiv valorile pentru consiliile județene).

Cele trei municipalități aflate în top 3 al alocărilor din Fondul de rezervă pentru încălzire (Timișoara, Iași și Drobeta Turnu Severin) au primit împreună o sumă echivalentă cu 14,28% din valoarea totală alocată de guvern celor 2797 de localități și județe (Timișoara primind 5,33%, Iași, 4,54% iar Drobeta Turnu Severin, 4,41%).

Fig. 5 – Cele mai mari trei alocări pentru încălzire, raportat la precedenta alocare din Fondul de urgență, pentru aproximativ 2800 de unități administrativ-teritoriale

Cei care în octombrie erau critici din interes personal, politic sau de grup ai alocărilor din Fondul de rezervă, în această perioadă, când 31 de municipii și orașe au primit o alocare de peste 310 milioane lei pentru costurile cu încălzirea în sistem centralizat, fie nu scot o vorbă, fie cer suplimentarea sumelor din bugetul de stat pentru orașe (sau cel puțin pentru o parte).

Ceea ce a fost greșit atunci, nu poate fi bun acum, numai din interese de grup.

Așa cum orașele au nevoie de sprijin și alte comunități pot avea nevoie de sprijin, chiar dacă nu au sisteme centralizate de încălzire, școlile și alte clădiri publice având și ele nevoie de încălzire, indiferent de sursă.

Sau pentru alt tip de cheltuieli.

Situația sistemelor centralizate de încălzire, structura cheltuielilor publice din administrația locală și nevoia permanentă de sprijin financiar din partea Guvernului evidențiază necesitatea unui proces complex de reorganizare administrativă, de restructurare, modernizare și eficientizare a rețelelor centralizate de utilități.

Iar politicienii, vectorii de imagine și formatorii de opinie ar trebui să renunțe la dubla măsură.

Distribuie acest articol

14 COMENTARII

  1. Ideea era ca administratiile locale sa nu ramana cu restante fata de furnizorii sai – ceea ce mi se pare corect ca si abordare. Sumele au fost alocate dar au fost insotite de restrictii legate de modul in care urmeaza sa fie realizat bugetul acelei unitati administrative, adica daca mata ceri de la mine bani atunci nu poti sa ai salarii de mii de euro in organigrama ta. Nu este un lucru de fatada, este ceva temeinic cum se practica in afara RO cand primesti niste bani dar insotit de niste conditionari.

    Chiar nimic despre conditionarile respective si numai latura politica o vedem?
    Fondul de rezerva evident ca are si el o limita – anul asta s-au putut acorda aceste sume dar nu se va putea mereu si de aceea au aparut acele conditionari.

    Nimic nu e gratis.

    Succes mai departe!

    • Este interesant ce spuneți, legat de condiționări referitoare la salarii. Nu am găsit nicăieri derogare de la legea salarizării. Ar fi binevenita o sursa. Analiza nu este neapărat o critica la adresa celor care au cerut sume, nu are legătură cu politica, deoarece orașe conduse de primari din întreg spectrul politic au solicitat sprijin din Fondul de rezerva. Mai degrabă, surprinde valorile dezechilibrate, solicitate de municipalități. Singura critica reala este adresata celor care au folosit dubla măsura în ceea ce privește Fondul de rezerva, respectiv celor care au acuzat politizare, atunci când s-au alocat fonduri celor 2797 uat-uri, iar acum, au tăcut în mod complice sau au cerut mai mulți bani, din același Fond de rezerva.

      • Dl.Banescu trece cu vederea sau nu are cunostinta despre urmatoarele fapte reale, grave dupa parerea mea, mai ales ca este expert in programe europene:
        1. la POIM-ul celebru, sunt depuse unele proiecte de incalzire centralizata de mai mult de 2 ani de zile si, NIMIC NU S-A intimplat. Ca exemplu, numai, Municipiului Brad, care observ ca i s-au alocat ~12 mill Lei , in timp ce a avut un proiect , depus din 2019 (!!) pentru o centrala pe biomasa (regenrabila), cu un cost de investitie de ~15 mill. Lei si care reduce costul Gcal/ la 40% din pretul actual si, in plus, mai si elimina emisiile de gaze cu efect de sera (le sunt alocate ~8000 t/an @ 62 EUR/t = ~500.000 EUR/an adica …il las pe dl. Banescu sa calculeze mai departe…
        2. cum am mai spus si cu alte ocazii…toate aceste fonduri, sunt acordate fara nici o conditionalitate….TOATE PRIMARIILE SUNT INCOMPETENTE IN A GASI MASURI DE REDUCERE A COSTURILOR SI SCHIMBAREA COMBUSTIIBLILOR/TEHNOLOGIILOR….ok, dam bani anul acesta, dar la anul ?…si la anul ?…samd…
        Aceste 2 teme de mai sus: incompetenta managementului fondurilor UE (cheltuirea fondurilor UE) + incompetenta APL in a-si formula strategii , planuri de investitii in domeniul energiei vor duce in continuarea SACET-urile din rau spre mai rau

  2. Bine ca Bucurestiul n-are astfel de probleme cu banii, el neavand sistem centralizat de incalzire. Doar de racire.

    • Nici Bucureștiul nu este scutit de astfel de probleme. Doar ca solicitările sale, din documentele studiate de mine, nu au fost transmise prin intermediul Asociației Municipiilor din România. Aceasta nu înseamnă că nu ar fi posibila o alta alocare, separata, din Fondul de rezerva.

  3. E imoral, in primul rand, ca bucurestenii care au cel mai mare venit mediu din tara, sa se incalzeasca pe banii tuturor (subventii) adica, in principal, pe banii celor de 2-3 ori mai saraci ca ei!

    • Corect.Sunt multe orașe ,unde sistemul centralizat nu mai exista.Subventia,daca se da,ar trebui repartizată pentru fiecare cetățean,oriunde ar trăi el.
      Sistemul centralizat este falimentar și ar trebui înlocuit.

  4. Datele sunt mai grave.
    https://m.hotnews.ro/stire/25186418

    Primarul capitalei cere 968 milioane că sa subvenționeze gigacaloria. ( să rămână la prețul de anul trecut)

    Da cineva se întreabă in ce hal sunt întocmite bugetele județelor , orașelor , satelor de apar lipsuri cronice și constante de bani ?
    Evident că nimeni.
    Și bugetul național e întocmit la ” hei rup”.
    Votat și aprobat în 5 zile de parlament.
    Adică identic cum Marea Adunare Națională vota bugetul de stat al RSR.
    Progresul e colosal.
    Zero barat .

    • Solicitarea Primarului Capitalei, este de ieri. Nu s-a regăsit in solicitarea transmisa de Asociația Municipiilor din România, la sfârșitul lunii octombrie. Si cu toate ca suma este foarte mare, analizând comparativ cu solicitările de la Fondul de rezervă ale primelor 3 municipii (Timișoara, Iași, Bacau), s-ar putea spune ca nu este chiar exagerata. Oricum, dincolo de solicitări și alocari, doua lucruri sunt evidente: politicienii au tratat cu dubla măsura alocările din Fondul de rezervă și este necesara o reformare semnificativa a sistemelor centralizate de încălzire.

  5. Acum cateva zile era o stire in presa despre Suceava, care are cel mai mic pret la gigacalorie. Era vorba despre pretul platit de catre abonatii la centralele termice din oras.
    Acum aflam ca s-a cerut totusi si o finantare de la fondul de rezerva.
    Nu este putin contradictoriu?

    • Suceava are un preț relativ mic al gigacaloriei, pentru încălzirea populației în sistem centralizat. In prezent, Suceava are un cost al gigacaloriei livrata populației de 445 lei, în timp ce consumatorii plătesc 240 lei, restul fiind subvenție (plătită de primărie, iar o parte din bani vin de la guvern). Este posibil ca prețul sa scada, la începutul anului 2022. Sunt necesare, însă unele precizari: Suceava a construit în urma cu 10-15 ani o centrala care funcționează atât cu gaz, cât și cu biomasa; au fost modernizate o parte dintre sistemele de distribuție (reteaua) și puncte termice, etc. Dar, pana la finalizarea modernizării sistemului de distribuție este dificil de eliminat subvenția. Intr-o perioada de explozie a prețului gazelor, tipul de centrala care poate utiliza și un altfel de combustibil este un câștig important. Dacă nu ma înșel, Suceava mai are și un diferend legat de incasarea contravalorii unor certificate verzi.

      • Am inteles, multumesc pentru explicatii.
        Care este pretul la gigacalorie in Suceava comparat cu alte orase? Nu vreau sa intru in polemica cu dv, doar sa inteleg care e mecanismul prin care municipiile / orasele subventioneaza un serviciu cu bugete insuficiente.
        In cazul in care Suceava are 240 lei (dar nu are bani suficienti in buget pentru subventie) iar alte orase au 400 (este doar un exemplu), nu ar fi mai corect sa fie pretul in Suceava 300, sa se diminueze subventia si sa se reduca corespunzator si sumele cerute de la fondul de rezerva?
        Eu asa vad fondul de rezerva, ca un ajutor de ultima instanta, cand municipiile chiar nu mai au nici o iesire. Pentru majoritatea celor de pe lista, mi se pare ca a devenit mai degraba un panaceu universal, adica orice ar face peste an, daca la sfarsitul lui nu ajung banii, nici o problema, fondul de rezerva are.

        • Diana, Primariile nu stiu si nici nu vor sa invete cum sa-si reduca preturile la energia termica, pornind de la costurile de productie, T + D.
          Mai pe scurt, in cam toate SACET-urile pe combustibili fosili, pretul combustibilului este cam ~70% din costul Gcal produse, la care se adauga pierderile T&D.
          Deci, orice analfabet chiar, ar trebui sa inteleaga ca a reduce consumul de combustibil fosili prin inlocuirea lui cu regeerabile (voila..ajungem si aici) reduce implicit costul Gcal….mai mult elimina si emisii de CO2 pe care le plateste…ghici cine ?…tot producatorul / consumatorul de comb fosili, si, in ultima instanta consumatorul de agent termic.
          Nu mai vreau sa spun si sa scriu despre ce si cit de mult s-ar putea face, dar, nu se face !…de ce ?…cred ca am spus deja mai sus…
          Ronald Reagan a spus cindva: „saracia este pedeapsa cea mai corecta pentru prostia unui popor”…e cam dur, dar, parca asa e…fara sa ne suparam

  6. Pana mijlocul lunii octombrie, prețul gigacaloriei era evaluat între 450 lei și peste 850 lei, în funcție de mărimea rețelei de distribuție, de gradul de modernizare al rețelelor și centralelor, de costul certificatelor verzi, etc. Difera cuantumul subvențiilor de la bugetul local. Problema însă este legată de creșterea dramatica a prețului gazelor naturale și astfel, prețul gigacaloriei va creste. Iar acolo unde furnizorii de agent termic nu au contracte încheiate pe o perioada mai lunga, acestea expira sau furnizorii cumpăra la prețul zilei, costurile sunt uriase și imprevizibile. Problema trebuie analizata rațional iar subvenția trebuie sa tina cont și de pierderile din rețele. Este ușor sa distrugi un sistem centralizat de utilități dar consecințele pe termen mediu și lung nu sunt obligatoriu pozitive, în acest caz.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Horia Banescu
Horia BĂNESCU, expert în investiții în infrastructură și fonduri europene, activând timp de 10 ani ca expert evaluator al proiectelor de infrastructură locală, finanțate din fonduri europene, la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale și a celor finanțate din fonduri naționale, la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (pentru proiecte aferente Programului Național de Dezvoltare Locală – PNDL). Licențiat în Științe Administrative la SNSPA București și al absolvent al unui Masterat în domeniul Managementul Proiectelor, între domeniile de interes regăsindu-se investițiile publice, infrastructura, transporturile și politicile de mobilitate. A realizat o serie de analize referitoare la cauzele eșecurilor unor proiecte de infrastructură (de ex. autostrada Comarnic – Brașov, PNDL).

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Carte recomandată

“Să nu apună soarele peste mînia noastră. Un psiholog clinician despre suferința psihică” – Andrada Ilisan

”Berdiaev spune că la Dostoievski singura afacere, cea mai serioasă, cea mai adîncă e omul. Singura afacere de care sînt preocupați toți în Adolescentul e să dezlege taina lui Versilov, misterul personalității sale, a destinului său straniu. Dar la fel e și cu prințul din Idiotul, la fel e și cu Frații Karamazov, la fel e și cu Stavroghin în Demonii. Nu există afaceri de altă natură. Omul este deasupra oricărei afaceri, el este singura afacere. Tot omul e și-n centrul acestei cărți. Și lipsa lui de speranță.” Continuare…

 

 

 

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

 

Esential HotNews

Top articole

De ce majoritatea modelelor climatice sunt „fierbinți”?

O bună parte din articolele mele publicate pe această platformă discută modele (simulări) ale variațiilor unor parametri climatici precum concentrația de CO2,...

Metroul la Otopeni – marele eșec al unor politicieni mărunți

Eșecul magistralei de metrou M6: 1 Mai – Aeroportul Otopeni este eșecul politicienilor preocupați să dovedească faptul că nu se poate, în...

Despre felonie si sperjur

Domnule Klaus Iohannis, Cand Marius Manole si Radu Paraschivescu v-au returnat decoratiile, a fost vorba de o despartire lipsita de orice ambiguitate....

Cât costă viața ta? Ar trebui statul să plătească despăgubiri pentru decedații de Covid?

După ce mor 4-500 de oameni pe zi în timp de pace, iar România este astăzi pe locul 10 la număr de...

O nouă mutare pe tabla de șah a spațiului post-sovietic: Organizația Statelor Turcice. Erdogan mută, Putin evaluează.

Rusia și Turcia promovează în prezent o relație tranzacționistă.             Perspectiva geoistorică a relațiilor ruso-turce evidențiază o dimensiune...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro