miercuri, aprilie 17, 2024

Fonetica și nu doar ea!

Mi-a fost cu totul imposibil să stabilesc data exactă a premierei spectacolului cu celebrissimul muzical My Fair Lady de la Compania Harag György a Teatrului de Nord din Satu Mare. Știu însă absolut sigur că producția, purtând semnătura marelui regizor Andrei Șerban, a făcut parte din oferta unui festival al Teatrelor maghiare ce a avut loc în Capitală în toamna anului 2023. Adică exact acolo unde trăiește cea mai consistentă parte a criticii teatrale românești.

Am încercat, așadar, să aflu ce, cum și cât s-a scris despre respectivul spectacol. Hélas! Nu am găsit aproape nimic și absolut nimic consistent. Dacă punem la o parte unul sau două texte exaltate care dau seama mai curând despre biografia autorului decât despre spectacol, nu am găsit decât câteva fraze rătăcite ce avansau ideea că în această nouă versiune a musicalului lui Loewe și Alan Jay Lerner ar fi foarte puțin Andrei Șerban. Semn că are, din păcate, mare dreptate Corina Șuteu care, într-un articol publicat în urmă cu vreo câteva săptămâni în urmă în revista 22, observa că critica română, atâta câtă (mai) e, nu prea mai deține capacitatea de a înțelege marea valoare a lui Andrei Șerban. Nu o prea au nici UNITER, nici curatorii FNT, nici președintele acestuia. Dar despre asta am mai scris și tot degeaba. Și UNITER, și curatorii, vai de capul lor !!!, și Dragos Buhagiar sunt nemuritori și reci la tot, la toate și mai ales complet indiferenți la vocile celor ce nu le aduc numai laude.  

Dar să lăsăm aceste efemeride în pace! Să revenim la ceea ce contează. La My Fair Lady. Spectacolul de la Compania de limbă maghiară a Teatrului de Nord din Satu Mare nu intenționează să reconstruiască pe scenă filmul din 1964 al lui George Cukor. Nu imită nimic din acesta.  De ce ar fi făcut-o? Și, da,  Andrei Șerban nu e (din fericire!) același cu cel din, de pildă, atât de discutatul Oedip realizat acum aproape două decenii pe scena Operei Române, nici cu cel din Lucia di Lammermoor și nici cu cel poate prea apăsat politic din Văduva veselă. Micuța secvență în care se anunță iminența unei greve a personalului din casa Higgins provoacă amuzamentul spectatorilor, însă nu aspiră la semnificații suplimentare. Șerban are o capacitate de a se reinventa și posibilitatea de a fi mereu altul, iar de la spectacolele lui regizorii tineri și chiar mai puțin tineri s-ar cuveni să ia notițe.

Montând My Fair Lady, Andrei Șerban a procedat la o lectură și fidelă, și creativă, însă aici creația nu este nici exagerată, nici agresivă. Nu cred că lipsește nimic din operetă cu excepția uverturii pe care însă sunt făcute, cum se zice, aplauzele de final, scenle nu sunt dislocate. Totul e logic, clasic însă și modern în același timp. E un spectacol My Fair Lady în deplin consens cu așteptările publicului din zilele noastre. Fiecare scenă, fiecare secvență se dovedesc a fi lucrate cu maximă atenție, vârfurile de sarcină- ca. de pildă, scena ratării primei apariții publice a Elizei asemenea celei a triumfului asumat egoist de Higgins- fiind absolut exemplare.

Nu vedem de data aceasta decoruri ample, fastuoase, scenografa Irina Moscu preferând soluții dinamice, vii, mișcate, concretizate într- o seamă de coloane albe, paralelipipedice ce coboară și urcă în podul scenei. Completate cu câteva piese de mobilier bine alese. Există o ușoară deplasare a acțiunii din epoca voită de Loewe și de Lerner mai aproape de zilele noastre, fapt concretizat și grație costumelor create de CS. Kiss Zsuzsanna, Balaskó Balász.  Din păcate, nu întotdeauna foarte reușite și nu toate în favoarea interpretei Elizei din versiunea de spectacol văzută de mine. Actrița Kovács Nikolett. Care, la plecarea din casa profesorului Higgins, apare înzestrată cu un geamantan mic, din zilele noastre, iar la cea definitivă dotată cu un mic rucsăcel.

Există în spectacol un umor de foarte bună calitate. Ce apare ca atare și în timpul lecțiilor de fonetică ale profesorului Higgins (Bodea Gál Tibor), și în discuțiile și controversele acestuia cu Pickering (Orbán Zsolt) sau profesorul Karpathy (Gáal Gyula), și în aparițiile colorate ale lui Alfred Doolittle (Rappert- Vencz Gábor) și ale tovarășilor acestuia (Poszet Nándor și Peter Attila Sándor). Raporturile dintre Eliza și Higgins sunt unele de forță, așa că nu degeaba florăreasa e îmbrăcată în timpul lecțiilor de fonetică în costum de karateka. Iar  felul în care sunt înfățișați scenic profesorul și foarte tânărul Fredy (Szabó Janos Szilárd), unul mai răsfățat, pe alocuri chiar mai ridicol ca celălalt vrând parcă să confirme exclamațiile repetate ale Doamnei Higgins (Méhes Kati), Bărbații ăștia!. Ceea ce nu înseamnă nici o clipă că Andrei Șerban și Daniela Dima (regizor asociat și co-autoare a dramaturgiei) ar fi trecut cu arme și bagaje de partea feminismului agresiv. A culturii woke. Care merge până acolo încât aproape cere stârpirea bărbaților.

Marele merit al lui Andrei Șerban e că nu a uitat nici o clipă că spectatorii vin, vor să vadă și să revadă My Fair Lady din cel puțin trei motive. Superba muzică a lui Loewe și buna dozare dintre părțile solistice și cele de grup și coruri, explozia de viață și de culoare din scenele colective și, în fine, vitalitatea dansurilor și a scenelor de grup. Regizorul a avut norocul de a găsi la Compania Harag György o trupă de actori extrem de bine antrenată pentru muzică, așa încât a putut alcătui nu una, ci chiar două distribuții. Sunt aproape fără cusur și Kovács Nikolett, și Bodea Gál Tibor, și Orbán Zsolt, și Rappert – Vencz  Gábor, și Szabó Janos-Szilárd, și Poszet Nándor, și Péter Attila, și Rappert Vencz- Stella. Novák Ștefan, dirijorul orchestrei simfonice a Filarmonicii Dinu Lipatti din Satu Mare împreună cu Manfrédi Anna- Mária a găsit soluții pentru a suplini fie un ambitus vocal nițeluș mai mic în unele cazuri, fie a face astfel ca o arie scrisă pentru un tenor să fie bine cântată de un bariton. Nimeni nu cântă fals, nici un singur interpret nu șeptează, nici măcar unul nu pierde ritmul, Corurile sunt admirabile, acestea împreună cu ariile sunt impecabil cântate în limba engleză. Și nici un moment nu am avut impresia că s-ar strecura în ele cine știe ce mari greșeli de fonetică. Semn că a trecut pe acolo un foarte bun profesor Higgins. Care a avut parte de elevi demni de toată stimă.  

Bine construite scenele de grup, atent lucrate dansurile, de coregrafii Bodor Johanna și Bordás Attila. Remarcabil light-designul datorat lui Cristian Niculescu.    

Teatrul de Nord din Satu Mare- Compania Harag György”                 

MY FAIR LADY de Frederick Loewe și Alan Jay Lerner

Spectacol realizat în colaborare cu Filarmonica de Stat ”Dinu Lipatti” din Satu Mare

Traducerea în limba maghiară:  Barathy György

Traducerea în limba română: Daniela Dima și Tamas Agneta

Regia: Andrei Șerban

Regizor asociat: Daniela Dima

Dramaturgia: Daniela Dima și Besenyei Gedő István

Decorul :Irina Moscu

Costume: CS. Kiss Zsuzsanna, Balaskó Balász

Conducerea muzicală: Novák Ștefan

Consultant muzical: Annamaria Manfrédi

Coregrafia: Bodor Johanna și Bordás Attila

Light design: Cristian Niculescu

Cu: Kovács Nikolett (Eliza Doolittle), Bodea Gál Tibor (Henry Higgins), Orbán Zsolt (Pickering), Rappert Vencz –Gábor (Alfred Doolittle), Méhes Kati (Doamna Higgins), Szabó Janos Szilard (Fredy), Keresztes Agnes (Doamna Pearce), Poszet Nándor (Harry), Péter Attila Sándor (Jammie), Rappert Vencz -Stella (Regina Transilvaniei), Gaál Gyula (Profesorul Karpáthy), ș.a.

Distribuie acest articol

1 COMENTARIU

  1. Nu e chiar imposibil să stabilim data premierei, e chiar ușor, cu o căutare scurtă obținem mai multe rezultate. Doar una din ele: https://www.satumareonline.ro/cp/4/33398/Legendarul-Andrei-%C8%98erban-regizeaza-musicalul-%C3%82%E2%80%9DMy-Fair-Lady%C3%82%E2%80%9D-la-sectia-maghiara-a-Teatrului-de-Nord-din-Satu-Mare
    Nu există cronici sau critică consistentă, orașul nu are jurnalism adevărat sau scriitori inițiați în domeniu. Ca să înțelegem adevărata valoare a regizorului Andrei Șerban, ar trebui totuși să avem o imagine de ansamblu asupra muncii depuse pentru realizarea unui spectacol. Așa cum ați observat, trupa secției maghiare de la teatrul urbei este surprinzător de bună pentru un orășel de talia Sătmarului. La fel și cel al secției române, doar că ei sunt copiii vitregi ai administrației orășene, dar trecuți cu vederea și de publicul ignorant.
    Dar să mă întorc la valoarea spectacolului și al regizorului, la imaginea de ansamblu. Câțiva din actori sunt stâlpii, doamna Manfrédi este responsabilă cu fonetica, pregătirea muzicală a actorilor, și o face cu brio de decenii întregi. Ea chiar e o personalitate, care ar merita multe aprecieri. Novák a venit în completare la partea muzicală, corelând și adaptând muzica cu tact și răbdare, cu vocile celor care dau viață personajelor.
    Andrei Șerban și-a adus renumele, mândria, chiar îngâmfarea aș putea spune, concepțiile mărețe și irealizabile uneori, istericalele, misoginia, aerele de superioritate și alte miracole din valoarea lui. Asta în ideea de a vedea în ansamblu spectacolul și realizarea lui.
    *O mică observație : numele corect este Balaskó Balázs. Pianist, corepetitor. Nimic de-a face cu costumele. Asta pe lângă alte scăpări minore ale numelor și altor detalii din articol.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Mircea Morariu
Mircea Morariu
Critic de teatru. Doctor în filologie din 1994 cu teza „L’effet de spectacle de Diderot à Ionesco” şi, în prezent, profesor universitar de Literatură franceză la Facultatea de Litere a Universităţii din Oradea. Dublu laureat al Premiului UNITER pentru critică de teatru (2009 şi 2013)

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro