joi, mai 15, 2025

Germania. Sfarsitul multiculturalismului. Inceputul integrarii?

Dezbaterea din Germania cu privire la integrarea minoritatilor – in special a celei musulmane – in societate a atins noi cote alarmante. Politicienii conservatori au adoptat discursuri extrem de dure. Care sunt insa motivele adevarate pentru care dreapta germana vrea “inchiderea granitelor” pentru straini?

Era 3 octombrie 2010 si se implineau 20 de ani de la reunificarea Germaniei. In locul unei dezbateri istorice despre importanta acestui eveniment si consecintele sale asupra unificatei Republici Federale Germane dar si a intregii Europe, tara nu si-a mai gasit linistea din cauza altui schimb de idei: integrarea minoritatilor – cu precadere a celei de religie islamica – in societatea germana.

Inceputul l-a facut noul presedinte german Christian Wulff. „Crestinismul si Iudaismul fac parte din trecutul si din prezentul Germaniei. Dar intre timp, acelasi lucru se aplica si Islamului”, a spus presedintele german in discursul sau aniversar sustinut la Bremen in 3 octombrie. El este primul politician care a formulat aceasta teza in termeni atat de clari.

Christian Wulff a mai enumerat si ceea ce a numit „marile fantasme” ale societatii germane. Spre exemplu, el a vorbit despre fanteziile multi-culturale, care au creat mai multe iluzii decat au rezolvat probleme reale. O palma pe obrazul Stangii germane, care apoi avea sa se mute si la dreapta esichierului politic. „Germania este demult o tara de imigratie”, a afirmat presedintele. Revelatia criticilor prezidentiale avea sa produca valuri in societatea germana, care au ajuns la apogeu la finele acestei saptamani.

Multikulti a murit!

Presedintele Uniunii Crestin-Sociale (CSU) Horst Seehofer a participat impreuna cu cancelarul Angela Merkel la congresul tineretului conservator german. Cu aceasta ocazie, Seehofer a facut cea mai dura declaratie pe tema integrarii minoritatilor facuta vreodata de un politician german. Oamenii care traiesc in Germania trebuie sa se adapteze sistemului local de valori, a spus liderul conservator, iar aceasta inseamna in opinia sa respectarea idealurilor crestine.

Multikulti (dezideratul german de societate multiculturala) a murit!”, a strigat Seehofer in aplauzele audientei. El a adaugat ca principala preocupare a strainilor din Germania este sa se califice profesional si sa se integreze in regulile societatii. “Nu vrem sa ajungem biroul de ajutor social al lumii” – a fost alta declaratie dura a premierului Bavariei.

Merkel: Multikulti a esuat lamentabil

Cancelarul german Angela Merkel, lider al Uniunii Crestin-Democrate (CDU) a exprimat la congresul tineretului conservator aceeasi opinie, chiar daca nu in termeni atat de duri. In plus, sefa executivului a tinut totusi sa sprijine public afirmatiile presedintelui Wulff cu privire la apartenenta Islamului la societatea germana.

Merkel a observat sec ca eforturile de construire a unei societati multiculturale “au esuat, au esuat complet”. Totusi, sefa executivului a subliniat ca nu doreste o restrictie a procesului de imigratie in Germania, ci doar ca strainii care se decid sa traiasca in Republica Federala sa recunoasca principiile democratice ale statului, Constitutia si sa invete limba germana.

Berlin: Da! – Landurile: Nu!

Un raport recent elaborat de economisti germani impreuna cu structuri guvernamentale arata ca Germania are nevoie urgenta de circa 400.000 de specialisti pentru a acoperi deficitul de forta de munca specializata din tara. In acest context, ministrii economiei (Rainer Bruderle), cel al muncii (Ursula von der Leyen) si cel al educatiei (Annette Schavan) planuiesc o initiativa legislativa care ar asigura o procesare rapida a dosarelor de recunoastere a studiilor si a experientei profesionale pentru categoriile vizate de deficite pronuntate pe piata muncii din Germania.

Ministrul economiei a descris acest proces drept “imigratie de specialisti controlata” in domenii cheie pentru dezvoltarea economiei germane. Legea ar urma sa garanteze celor care indeplinesc criteriile necesare o procesare a dosarelor in termeni de maximum trei luni. Nu este posibil ca un inginer din spatiul UE sa astepte opt sau 9 luni pentru permisul de munca sau recunoasterea studiilor, a declarat Rainer Bruderle.

Este nevoie urgenta de medici, ingineri sau profesori in Germania. Pe termen scurt, Germania ar reusi sa-si acopere deficitele cu circa 300.000 de angajati straini. Dar executivul federal nu poate crea decat un cadru legislativ in cel mai bun caz. Multe din profesii sunt reglementate la nivel regional de catre guvernele fiecarui land german. Si aici se constituie cea mai mare opozitie fata de aceasta initiativa.

Premierii din landuri precum Hessa (Volker Bouffier) sau Bavaria (Horst Seehofer) au respins vehement planurile ministrilor federali. “Nu avem nevoie de o imigratie in masa”, a reactionat Bouffier. Colegul sau din Munchen a declarat la randul sau ca “un prognozat deficit de forta de munca nu are voie sa devina o portita pentru imigratia necontrolata”. Seehofer a propus ca, pe langa dovada inaltei calificari profesionale, strainilor sa li se impuna “disponibilitatea si capacitatea de integrare in societate drept criteriu suplimentar” pentru acordarea permisului de munca.

Substratul electoral

Dupa ce premierul bavarez a tras concluzia ca imigrantii din Turcia si din statele arabe au mari probleme in a se integra in societate si ca “Germania nu mai are nevoie de imigranti din alte culturi”, dezbaterea integrarii a atins un nivel critic al declaratiilor taioase. Ambele partide conservatoare – CDU si CSU – se afla in sondaje la cele mai scazute niveluri din istoria post-reunificare a Germaniei. Criticii din interiorul partidelor au cerut de aceea insistent ca ambele formatiuni sa isi contureze mai pregnant orientarea conservatoare cu accent pe valorile crestine.

Sondajele de preferinte electorale ascund insa o si mai grava problema cu care se confrunta Germania: cresterea alarmanta a xenofobiei. Conform unui sondaj realizat de Fundatia Friedrich Ebert (apropiata Partidului Socialdemocrat SPD), potentialul antidemocratic din Germania a atins cote ingrijoratoare. Cercetatorii atrag atentia ca democratia nu este o baza, care odata instaurata ramane stabila pe termen lung. Majoritatea germanilor este de parere ca “cei de sus oricum fac ce vor”. Populatia germana traieste cu convingerea ca societatea se formeaza din clasa politica si restul. Singura modalitate de participare la procesul decizional este reprezentata de alegeri, dar intre timp, nici acestora nu le mai este atribuita aceeasi valoare de catre germani.

Studiul a mai aratat ca rationamentul strict economic nu este benefic pentru problemele societatii. Cresterea economica este echivalenta cu o “plomba narcisista” care umple deficitele democratice ale tarii – sunt de parere sociologii – iar problemele apar imediat in perioade de recesiune. Sondajul Fundatiei Friedrich Ebert mai demonstreaza ca 30% dintre intervievati sustineau ca tara este „invadata de straini”. Mai mult de unul din 10 germani a declarat ca e nevoie de un „Fuhrer” care sa conduca tara „cu o mana de fier”.

Criticile opozitiei si ale presei

Seful grupului parlamentar ecologist Jurgen Trittin i-a reprosat premierului bavarez ca pregateste terenul pentru extinderea extremismului de dreapta cu declaratiile sale. Presedintele conferintei ministrilor regionali responsabili cu integrarea minoritatilor, Malu Dreyer, a declarat de asemenea ca liderii CDU si CSU nu fac altceva decat sa alimenteze temerile populatiei si sa accentueze clisee nocive pentru societatea germana. Consiliul central al evreilor din Germania a luat si el pozitie fata de ceea ce a numit un val de declaratii xenofobe si nefondate. Secretarul consiliului, Stefan Kramer, a catalogat dezbaterea drept disproportionata si isterica.

Nici presa germana nu sta deoparte si ia atitudine fata de declaratiile politicienilor conservatori. Editorialistii si comentatorii ii cer cancelarului Merkel o pozitionare mult mai clara fata de problema integrarii minoritatilor si mai multe fapte decat vorbe. Jurnalistii ii transmit sefei guvernului ca “Multikulti a esuat – dar la golurile lui Mezut Ozil stim sa aplaudam”.

Jurnalistii subliniaza ca a fi in acelasi timp si campion mondial le exporturi, dar a nu mai vrea straini in tara, parca nu merg una cu alta. De asemenea, Angela Merkel s-ar contrazice pe ea insasi: Islamul este parte din Germania, dar societatea multiculturala nu. In plus, problema demografica a Germaniei nu se gaseste in randurile imigrantilor. Mult mai grav ar fi, opineaza presa, ca germanii emigreaza in masa din propria tara si ca rata natalitatii este extrem de scazuta. Merkel pare – comenteaza jurnalistii – ca vrea sa-i multumeasca pe toti, iar asta miroase a pomana electorala pe o baza extrem de periculoasa: extinderea extremismului de dreapta in incercarea de a se profila in esicherul conservator.

In martie vor avea loc alegeri regionale in landul german Baden-Wurttemberg. Daca formatiunea CDU a cancelarului Merkel va pierde alegerile – si asa se arata conform sondajelor, mai ales din cauza unui proiect controversat de infrastructura in Stuttgart – atunci infrangerea ar putea avea consecinte si la Berlin. Presa germana a relatat in repetate randuri despre negocieri in culisele puterii germane, conform carora actualul ministru al apararii, Karl-Theodor zu Guttenberg, ar urma sa preia sefia cabinetului federal.

Distribuie acest articol

5 COMENTARII

  1. F. buna analiza. Bravo!
    Citeva detalii picante, fanii turci-nemti l-au fluierat pe Özil si Germania la meciu Ge-Turcia 3-0. In Ge sunt deja 2500 de imani, se contruiesc geamii in forta. In multe scoli elevii nemti sunt numiti de turci „galbejiti si cartofi”.
    Ministru turc incearca sa convinga populatia turca din Ge sa se integreze, miza? Intrarea Turciei in EU!?

    • Neamtule,
      Tre sa-i multumesc coanei Merkel!
      Incepusem sa ma framant: ce fac, raman in Germania (accept oferta sefului de post permanent) sau ma car inapoi in state!
      Acum stiu ce sa fac!

    • @Neamtu
      Din categoria picanterii: La meciul Germania – Turcia, fanii turci au uitat de Marco Aurelio – jucator in nationala lor, nascut in Brazilia, care a preluat prenumele de Mehmet pentru a se „integra” in echipa. Atunci tradarea nu a deranjat.
      Cat despre Turcia si rolul in Europa, tara poate juca un rol benefic – indiferent de sentimentele care guverneaza argumentatii pro sau contra integrarii in UE. Depinde insa de Europa – repet, indiferent de aderare sau parteneriat – sa atraga Turcia intr-o arhitectura pozitiva. Voi scrie despre asta in curand.

      • nea Laurentiu, ciudatenia e si ca turcii din Ge sunt mai turci decit turcii din Turcia. Pe undeva observ si la mine, pa vremuri nu puteam suporta muzica populara, nu vroiam tuica ci Whisky, nu vroiam sarmale ci somon, acum a inceput sa-mi placa.

        Stii ca iubita lu Özil, o mica curvistina nemtoaica s-a facut bruneta si trece la musulmanism?

        • Dreptate Neamtu are :) Dar nu e ciudat. Odata plecat, cred ca oricui ii lipsesc lucrurile, mancarurile, muzica etc. din tara lui.
          Cat despre iubita lui Özil, decizia ei e una personala. Nu-mi inspira ca face parte dintr-un trend. O sti ea de ce a hotarat asa.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Laurentiu Diaconu-Colintineanu
Laurentiu Diaconu-Colintineanu
Laurentiu Diaconu-Colintineanu este redactor RFI si contributor HotNews.ro. Si-a inceput cariera in radio, mai tarziu a inceput sa scrie pentru a ajunge in final jurnalist multimedia. In prezent coordoneaza si proiectul MedAlert.ro

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

Foarte rar mi-a fost dat sa citesc o carte atat de neinduratoare cu realitatea imediata, in acelasi timp atat de logica si de riguroasa in demonstratii. Da, Mihai Maci n-are solutii pentru impostura generalizata din sistemul universitar romanesc sau din cercetare; dar o vaneaza splendid si necrutator in toate cotloanele unde se ascunde si o fotografiaza impecabil, aratandu-i originile si semnificatia sociala. Da, recunoaste ca nu stie cum ar trebui recuplata cultura de invatamant, nu mai spera ca s-ar putea ingradi dezastrele produse limbii romane de utilizarea device-urilor digitale, nu poate decat consemna declinul ireversibil al culturii inalte, dar si al satului traditional si al „familiei traditionale”: dar cat de magistral si, mai ales, lipsit de complezenta sentimentala completeaza fisele sociologice ale principalelor mutatii sociale si culturale din ultimele decenii! Ce-i de facut, totusi? Atata (si e deja mult), crede el: sa privim drept in ochi dezastrul si sa-i punem interogatiile esentiale: „Inainte de-a da raspunsuri, se cuvine sa punem intrebarile”. – Andrei Cornea

Un nou volum semnat de Mihai Maci. Îl puteți achiziționa de aici

Carti

Cărți noi

Noțiunea de cumpănă, care dă titlul acestui volum, nu doar că surprinde natura momentului geopolitic internațional, dar sugerează și o posibilă soluție pentru România. Cumpăna nu este doar o etapă de tranziție, ci un punct critic în care direcțiile asumate astăzi vor determina ireversibil poziția țării în arhitectura globală a puterii. După trei decenii de integrare euro-atlantică, în care viitorul părea stabil și previzibil, realitățile internaționale s-au schimbat rapid, iar ordinea liberală care a definit ultimele decenii este acum contestată. Această contestare vine atât din exterior, prin ascensiunea regimurilor autoritare, cât și din interior, prin revizionism politic și radicalizarea discursului public.” Prof. Corneliu Bjola, Universitatea Oxford

Volumul poate fi cumpărat de aici

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

Carte recomandata

Ediția a II-a adăugită.

„Miza războiului purtat de Putin împotriva vecinului său de la vest este mai mare decât destinul Ucrainei, echilibrul regional sau chiar cel european. De felul în care se va sfârși acest conflict depinde menținerea actualei ordini internaționale sau abandonarea ei, cu consecințe imprevizibile asupra întregii lumi pe termen mediu și lung. E o bătălie între democrație și dictatură, între regimurile liberale și cele autoritare... Cumpara volumul de aici

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro