Se intampla ca eu predau Fizica intr-o universitate. O invatatoare (ruda) mi-a aratat recent doua pagini, una dintr-un manual de Matematica si explorarea mediului pt. clasa I, iar cealalta dintr-un „auxiliar didactic” cu acelasi titlu, pentru aceeasi clasa (o „culegere de exercitii si probleme”). Invatatoarea respectiva face parte din categoria celor care stiu mai mult decat bastonase, „Ana are mere, Gigel are pere”, 1 x 1 = 1, 1 x 2 = 2, etc. Ea a remarcat in paginile respective doua afirmatii care i s-au parut in neregula (referitoare la acelasi lucru care tine de Fizica) si, stiind ca eu predau Fizica, m-a intrebat. Aveti mai jos poze cu copertile celor doua carti, paginile interioare care arata cu aprobarea cui au fost publicate si paginile cu afirmatiile respective, marcate cu sageata rosie si taiate de mine cu creionul, deoarece sunt gresite. Ca urmare a raspunsului meu, invatatoarea a „sarit” peste predarea notiunii respective, din doua motive:
– daca ar fi predat notiunea respectiva corect, s-ar fi putut vedea in fata unor intrebari din partea unor parinti care ar fi putut remarca inadvertenta intre „ce a predat doamna” si afirmatiile din carti.
– intelegerea acestei notiuni depaseste cu mult puterea de abstractizare a unor elevi de clasa I;
Lucrurile stau asa: in sec. XVI Galileo Galilei a descoperit că două corpuri de mase diferite care cad de la aceeaşi înălţime ating solul simultan. El a avut dificultăţi în a explica de ce. Dupa unele surse, Galileo a descoperit fenomenul in mod experimental (lasand sa cada corpuri cu mase mult diferite din turnul inclinat din Pisa). Afirmatia pare plauzibila, intrucat, la vremea aceea, el nu avea cum sa explice teoretic fenomenul, experimentul fiind singura metoda de a-l pune in evidenta (foarte probabil asa l-a si descoperit). Explicaţia teoretică a fost dată după descoperirea legii atracţiei universale (Newton). Patru secole mai târziu (adica in zilele noastre), cu tehnologia actuală, a fost demonstrată in mod riguros de catre NASA şi experimental această teorie, în mod incontestabil (deşi demonstraţii aproximative fuseseră făcute şi anterior lui Galilei – https://en.wikipedia.org/wiki/Delft_tower_experiment).
Acest experiment fundamental a fost făcut şi pe Lună, de către David Scott, in 1971 (Apollo 15) – https://en.wikipedia.org/wiki/Galileo%27s_Leaning_Tower_of_Pisa_experiment
Teoria anterioară, apaţinând lui Aristotel (sec. IV), susţinea că timpul de cădere depinde de masă (dar aici ganditorul grec „n-a prea nimerit-o”, el bazandu-se, in mod evident, doar pe intuitie, pe care n-a avut curiozitatea si prudenta s-o verifice experimental, desi n-ar fi fost prea dificil).
Experimentul facut la NASA este accesibil la:
https://www.youtube.com/watch?v=E43-CfukEgs (postat in 2014)
Filmul este util de urmarit pana la min. 3:54, mai departe explicatiile referindu-se la o teorie accesibila doar celor cu cunostinte avansate de Fizica.
Se poate pune intrebarea legitima: de ce au fost efectuate asemenea experimente cu costuri mari (ganditi-va ca incinta respectiva a fost aproape perfect vidata in 3 ore, volumul de aer evacuat fiind impresionant, nu mai vorbim despre costul experimentului facut pe Luna in 1971, mentionat anterior) ? Raspunsul este urmatorul: este vorba de experimente fundamentale, care valideaza teorii importante (de exemplu ca acceleratia gravitationala nu depinde de masa corpului, lucru cunoscut chiar si de elevi mediocri de clasa a IX-a, dar imposibil de predat unor elevi de clasa I, deoarece este total neintuitiv).
Am fost curios sa vad ce altceva au mai publicat autorii respectivi si iata ce am gasit:
https://www.google.com/search?client=firefox-b-d&q=tudora+pitila+si+cleopatra+mihailescu
Am tras concluzia ca „terenul competentelor” autorilor respectivi este foarte „intins” (multe materii pentru multe clase). Lipseste (sau mi-a scapat mie) un manual si/sau un „auxiliar didactic” de Abilitati practice (materie numita pana-n ’89-’90 Lucru manual)…Daca n-au, inseamna ca asta „le-a scapat” (dar nu-i timpul pierdut, pe la multele edituri unde vad ca acesti autori sunt „abonati”)… Dar e mai bine daca „le-a scapat”, ca daca inveti gresit niste notiuni teoretice pe cei mici, nu-i nicio problema, se chinuie profesorii de specialitate (specialitati) din clasele mai mari sa-i invete corect (lasa-i sa munceasca, doar de aia sunt platiti !!)…Dar daca-i inveti gresit niste notiuni practice, e chiar periculos: copiii pot sa manance plastilina, sa inghita pioneze, sa se intepe cu acul de cusut, ori – doamne fereste ! – sa-si taie degetelele cu traforajul…
Lasand gluma la o parte, se pune intrebarea legitima: cum isi da onor Ministerul Invatamantului girul pentru orice prostii din varii manuale? Sa nu se supere nimeni, pentru ca exista precedente, de exemplu acel manual de Geografie pentru clasa a IV-a (manual „unic”) si care „a fost dat in vileag” pentru greselile grave (intrebare subsidiara si retorica: a patit cineva ceva ?). Si cate altele or mai fi fost (de exemplu prin manuale de Istorie – stiu asta de la unul dintre cei mai buni profesori de istorie de liceu din tara, din ultimii 50 de ani, judecand dupa rezultatele elevilor sai la admiteri in invatamantul superior unde Istoria era materie de examen). Daca s-ar lua la puricat toate manualele scolare, probabil „ne-am lua cu mainile de cap”… Pe pagina interioara a oricarei carti care nu este de beletristica n-ar fi normal sa apara numele a cel putin doi (2) referenti stiintifici? Prin manualele scolare unde sunt astia? Sau „avizul” Ministerului „tine loc” de tot ?? Asa stand lucrurile, macar diversele edituri („multe si marunte”) nu tin si ele la „prestigiul” lor? Sau, pentru niste SRL-uri care au gasit un domeniu foarte profitabil „de nisa” (publicarea de manuale si „auxiliare didactice”, ca-n domeniile „patiserie” si „saormerie” e „inghesuiala mare”), prestigiul este ultimul lucru care conteaza (ca doar nu e vorba de Springer)…
Ca un autor de manuale pentru cursul primar nu stie nici macar ce stiu multi elevi chiar mediocri de clasa a IX-a e scuzabil (cultura unui om e treaba lui – fiecare cat vrea si cat poate), dar ca nu au cultura didactica nu mai e…Daca nu stii, nu te pronunti, decat sa te pronunti gresit…Iar daca te-ai pronuntat, n-ar fi normal ca unii care stiu mai mult decat tine sa se pronunte asupra corectitudinii pronuntarii tale (referenti) ?? Numai ca la noi asemenea lucruri elementare nu au fost, nu sunt si nu vor fi pe agenda Ministerului Invatamantului… De ce ? Din vina lui Caragiale.. .Nu ma pot opri sa remarc chiar numele creator de confuzie al manualului Matematica si explorarea mediului, care, cel putin dupa titlu, nu pare a avea legatura neaparat cu stiintele exacte, ci partea „explorarea mediului” te duce cu gandul (mai ales pentru clasele I si a II-a) la cules floricele pe campii si la plasa de prins fluturi…Bune si astea (in comparatie cu clasicul weekend la mall), dar nu le amesteci cu Matematica (nici macar prin confuzie creata de titlu)…
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Si totul in clasa 1 ? ma intreb cei care au redactat aceste manuale in ce „sfere” sa misca, chiar au de gand sa „omoare” copiii de mici „intoxicandu-i” ei fiind cu totul depasiti la nivelul varstei de 6 – 7 ani de cele debitate in acele manuale.
In clasa 1a copilul inca se joaca iar stimabilii doresc sa scoata din ei la 10 ani astronauti !!
Este o metoda excelenta prin care copiii pot fi indepartati cat mai mult de carte iar frustrarile sa apara de la varste fragede iar parintii se devina nevrotici.
Eu as pune si o alta intrebare: Daca nu stiu probleme elementare de clasa I, cum se descurca la clase mai mari? Cum au absolvit scoala (si se pare chiar facultatea, ca cica sunt profesori)??? Astia ar trebui dati afara din invatamant, fara drept de a mai preda si publica vreodata, ca asa nenorocesc generatii. Sau poate mai stii, partidul vrea prosti, ca sunt mai usor de supus si condus…
Vad ca multi care comenteaza s-au lasat „furati” de tema si se angajeaza in discutii de specialitate fara intelege esenta problemei, inutilitatea manualelor pt cl 1 a .
Eu am comentat relativ la articol. Si de obicei comentez fie relativ la articol fie la alte comentarii anterioare. Nu am comentat utilitatea sau inutilitatea manualelor la clasa I (foarte adevrat ce spui), pentru ca asta e alta discutie.
Vad ca discutiile ai degenerat complet si stimabili s-au ambalat folosind pana fel si fel de formule, am impresia ca unii vor sa demonstreze cat sunt de inteligenti, ma rog, fiecare cu cel doare.
amintirile mele placute din scoala romaneasca sint legate de invatatorul care m a nvatat sa scriu / citesc / socotesc – very important ! restul studiilor au fost nefolositoare si torturante, rezumindu se la scrisul rapid a ceea ce predica magistrul (cursul pe care l recita neincetat de zeci de ani). examenele erau pentru tocilarii ce memorau punctele si virgulele din pagina, si asta n vremurile bune cind aia macar aveau abilitatea de a invata pe de rost. acum cerebelul lor vizibil micsorat e o parte minuscula intr un telefon inteligent, explozia de prosti cu masterate si doctorate nu i intimplatoare, tara are nevoie de politruci, justitiari, militieni si securisti, astia au fost si sint viitorul luminos !
Dacă e să fim chiar corecți, în condiții normale de atmosferă, obiectele mai grele chiar cad (de obicei) mai repede decît cele mai ușoare, după cum se vede foarte clar în prima parte a videoclipului comentat de Brian Cox (depinde însă de formă, vezi parașute cu tone de greutate versus o bilă de 1 KG). Mai mult, eu aș spune că afirmația „obiectele cad cu aceeași viteză.” este de-a dreptul greșită. Cad cu aceeași viteză *doar în vid*, o situație cu totul și cu totul specială, în rest cred că nu vor fi două obiecte create sau alese de om care să aterizeze în același timp dintr-un avion aflat în zbor la cîteva mii de metri altitudine. Dar da, subiectul nu este pentru clasa I, motiv pentru care consider că alegerea învățătoarei să sară peste afirmație/lecție a fost cea bună.
obiectele mai grele chiar cad (de obicei) mai repede decît cele mai ușoare, nu ai inteles nimic, se pare ca ai putea fi un bun autor de manuale. Greutatea nu joaca nici un rol la viteza de cadere, ci forma, respectiv rezistenta la inaintare.
S-ar putea face urmatorul experiment, se ia o bucata de tabla, sa zicem de un kg. jumate, f. f subtire, si apoi se formeaza un fel de parasuta cu o mica greutate atirnata, ca sa-i pastreze stabilitatea. Cum spuneam, totul cintareste un kg si jumate. Se ia alta bucata de tabla, sa zicem de un kg, mai usoara decit prima si se ruleaza ca o sabie, sau ca o sageata. Se lasa sa cada simultan, se va observa ca piesa mai usoara va cadea mai repede decit piesa cea grea.
Asemanator se pot face experiente pe plan inclinat cu greutati diferite, unse sau neunse.
Înțeleg că ceva noțiuni de fizică ai, dar nu destule. Viteza de cădere este rezultatul cumulului de forțe care acționează asupra obiectului. Frecarea (cu aerul sau altceva) și, din păcate, masa lui înmulțită cu accelerația gravitațională (=greutatea). Fără masă obiectul n-ar cădea (dacă n-ar avea deja o viteză). Nici n-ar exista, dar asta e altceva. Greutatea joacă un rol important, direct, în determinarea vitezei de cădere în condiții de frecare.
Ei, se afla si el in treaba… Evident ca greutatea e esentiala intr-o cadere a unui obiect. Un obiect de aceeasi masa va cadea diferit pe Luna fata de Pamant, avand greutati diferite, sau chiar de loc (nu va cadea) unde nu exista gravitatie deci nici greutate. Deci cum poti spune ca greutatea nu are nici un rol?
o cam ametiti, incurcati masa cu greutatea. Eu am vorbit de greutate deci am inclus masa si acceleratia. F=ma, G=mg. Deci vorbind despre greutate si nu despre masa a fost clar la ce ma refer. Este evident ca ne referim la acelasi mediu, nu comparam caderea in imponderabilitate, unde corpul are masa, dar nu are acceleratie, sau unu cade in apa, altu cade in vid etc.
Repet afirmatia obiectele mai grele chiar cad (de obicei) mai repede decît cele mai ușoare, e falsa.
Dvs o ametiti, nu eu. Legea spune de masa, nu de greutate. Dvs ati vorbit de greutate, de aceea am dat exemplele de mai sus. Deci e clar ca obiectele cad diferit in functie de greutate, nu cum spuneti ca nu are importanta, docmai datorita acelui g care difera in diverse locuri. Recititi ce ati scris!
@Valentin: „Înțeleg că ceva noțiuni de fizică ai, dar nu destule”. Vazand cui ii este adresata nu pot sa nu-mi stapanesc un zambet…
Domnu’ Valy, ai gresit adrisantu.
Da, ai dreptate, numai ca nici o lege a fizicii nu e valabila in cazuri particulare. Asa poti sa-i pui si un motor care sa-i franeze caderea (insuficient de puternic ca sa faca obiectul sa zboare, deci sa impiedice caderea). Dar nu faci o lege a fizicii pentru asta. Ori copiii TREBUIE sa invete LEGILE fizicii, nu cazurile particulare. Iarasi ai foarte mare dreptate ca asta nu e de clasa I!!!
@Valentin
In manual scrie: „Corpul cu masa mai mare decat a celorlalte obiecte este atras de Pamant cu o forta mai mare. Asadar, cade primul.”
In auxiliarul didactic scrie: „… toate lucrurile cad. Viteza cu care cad depinde de greutatea lor. Astfel, un obiect mai greu va cadea mai repede.”
Tu spui: «… eu as spune ca afirmatia „obiectele cad cu aceeasi viteza” este de-a dreptul gresita. Cad cu aceeasi viteza *doar in vid*, o situatie cu totul si cu totul speciala …».
Nu imi dau seama daca incerci sa ne manipulezi (luand apararea unor autori de manuale incompetenti) sau daca nu intelegi diferenta dintre cauza si efect. In afirmatia de mai sus, tu te referi strict la VITEZA cu care cad obiectele pe Pamant (o paranteza: viteza cu care cade un corp nu este constanta – in vid este una uniform accelerata). In fiecare moment, viteza reprezinta un EFECT al unui cumul de forte care actioneaza asupra corpului. Astfel, comentariul tau nu are nicio legatura cu erorile din manual si din auxiliarul didactic! In ambele carti, eroarea este legata de specificarea CAUZEI care provoaca diferentele de viteza ale diferitelor corpuri in cadere libera, si care in opinia revolutionara a autorilor ar fi „masa mai mare – greutatea lor”.
In concluzie, „corpul cu masa mai mare” NU „cade primul” datorita faptului ca „este atras de Pamant cu o forta mai mare” iar „viteza cu care cad lucrurile” NU „depinde de greutatea lor” (contrar a ceea ce afirma autorii materialelor didactice in cauza). Aceste afirmatii sunt valabile si pe Pamant, NU „doar in vid, o situatie cu totul si cu totul speciala”, astfel incat putem sa incadram tentativa ta de albire a reputatiei profesionale a autorilor acestor „prostii din manuale” in categoria sofisme.
Cetățean drag (așa te-o fi chemînd?). Nu am spus niciodată că ce zic manualele este corect. Afirmațiile de acolo sînt cu mult mai departe de adevăr. Dar și afirmația „obiectele cad cu aceeași viteză” (nu am spus constantă) este incorectă în sine, trebuie specificat că în vid. Oare ai citit cu atenție?
Dar dacă vrei să insistăm: viteza este efectul unui cumul de forțe, evident, și greutatea obiectelor este de obicei cea dominantă. Dacă nu faci o construcție elaborată pentru a mări frecarea cu aerul, dintre două obiecte de forme asemănătoare și rezonabil de grele, cel mai greu va ajunge primul pe sol pentru că frecarea cu aerul va fi comparabilă, pe cînd forța de atracție va fi mai mare la acela. Viteza de cădere depinde foarte tare de greutate, atîta timp cît mai există cel puțin o altă forță care acționează asupra obiectului. De fapt chiar tu spui mai sus că viteza e un efect al CUMULULUI de forțe, printre care și greutatea.
Dacă nu e clar, atunci e clar că nu are rost să continui. Dar în matematică, fizică, chimie, în toate științele exacte (sic!), este esențial ca enunțurile să fie perfecte, fără omisiuni. Nu poți să combați un enunț prost cu alt enunț prost (i.e. incomplet).
Cu siguranta greutatea (in final masa, ca presupunem ca g e constant) are, in conditii normale (pe pamant) efectul cel mai important asupra vitezei, date fiind celelalte conditii egale (forma, coeficientul de frecare). Mai mult decat frecarea, mai exista si efectul ascensional (forta arhimedica) care actioneaza impotriva caderii, iar la mase foarte mici e atat de important incat obiectul se ridica in loc sa cada.
@Valentin
Spui ca: „Daca nu faci o constructie elaborata pentru a mari frecarea cu aerul, dintre doua obiecte de forme asemanatoare si rezonabil de grele, cel mai greu va ajunge primul pe sol pentru ca FRECAREA CU AERUL VA FI COMPARABILA (n.m. deci nu va fi luata in calcul), pe cind forta de atractie va fi mai mare la acela.”
Esti in eroare!
„Cadere libera”
„Se va considera un corp care cade pe Pamant si se va neglija frecarea cu aerul. Alegandu-se un sistem de referinta legat de Pamant cu axa Oy cu sensul pozitiv orientat in sus, deci in sens opus miscarii, legea vitezei si pozitiei mobilului sunt date de”:
v(t) = -gt
(fara viteza initiala)
https://bit.ly/3gL0aXu
Dupa cum vedem din ecuatia care exprima viteza la un moment dat a unui corp in cadere libera (fara viteza initiala), aceasta nu depinde de masa corpului in cadere libera ci doar de timpul trecut de la initierea miscarii (g fiind o constanta). Rezulta ca in fiecare moment (tx) toate corpurile care au fost lasate sa cada simultan si de la aceeasi inaltime vor avea aceeasi viteza, indiferent de masa lor, deci vor atinge pamantul in acelasi moment:
t = S / v
S (spatiul parcurs) = acelasi pentru ambele corpuri
v = aceeasi pentru ambele corpuri
Rezulta ca timpul t necesar pentru a atinge pamantul va fi acelasi pentru ambele corpuri.
@cetatene, nu cred ca d-l Valentin e in stare sa inteleaga ecuatii atit de complicate. Roaga-l sa scrie ecuatia conform propriei afirmatii viteza este efectul unui cumul de forțe sau altfel spus, cum se calculeaza viteza unui avion actionat de forta de tractiune, (aceasta ar fi forta gravitationala in cazul dat) rezistenta la inaintare, si eventual frecarea, frecare care de obicei e atit de mica, desi in capul lui Valentin e mare, deoarece el confunda frecarea cu rezistenta la inaintare, incit se neglijeaza.
Ii mai poti spune ca rezistenta la inaintare e proportionala cu patratul vitezei, dar nu sunt sigur ca stie ce e aia patrat.
COMPLETARE la comentariul anterior:
Am uitat sa specific ca viteza (v) din formula:
t = S / v
in cazul nostru reprezinta viteza medie cu care cade un corp in miscarea rectilinie uniform accelerata. Intr-o astfel de miscare, viteza creste constant, asa ca formula vitezei medii (Vm) este:
Vm = (Vo + Vt) / 2
Vm = Viteza medie
Vo = Viteza initiala
Vt = Viteza la momentul t
In cazul nostru viteza initiala este zero, deci vom avea:
Vm = Vf / 2
Vf = Viteza finala, adica viteza din momentul atingerii Pamantului, care este aceeasi pentru toate corpurole care cad de la aceeasi inaltime, indiferent de masa lor (vezi explicatia in comentariul anterior)
t = S / Vm
(vezi rationamentul complet in comentariul anterior)
@Cetatean
Provocare nouă: Un cartof și o piatră de formă și dimensiuni identice… în apă… care se va scufunda primul?
@valentine… o ametesti din ce in ce mai rau, Dacă nu faci o construcție elaborată pentru a mări frecarea cu aerul,, nu frecarea cu aerul e componenta dominanta ci rezistenta la inaintare, acel coeficient care depinde de forma, in Aviatie i se spune Cd, „drag” si in auto la fel, in romaneste ii ziceam Cx. Frecarea cu aerul e altceva, depinde de rugozitate, ai auzit de pielea de rechin?, de curgerea laminara etc.
@Valentin
Spui ca: „Daca nu faci o constructie elaborata pentru a mari frecarea cu aerul, dintre doua obiecte de forme asemanatoare si rezonabil de grele, cel mai greu va ajunge primul pe sol pentru ca frecarea cu aerul va fi comparabila (n.m. deci nu va fi luata in calcul), pe cind forta de atractie va fi mai mare la acela.”
Voi incerca sa iti explic care este motivul pentru care afirmatia ta este eronata.
Sa presupunem ca intr-o incinta vidata lasam sa cada de la aceeasi inaltime doua bile din acelasi material insa cu greutati (deci si mase) diferite. Sa presupunem ca bila mai grea are masa (Mg) de 2 ori mai mare decat masa bilei mai usoare (Mu).
Legea atractiei universale: Doua corpuri punctiforme de masa m1 si m2 se atrag reciproc printr-o forta (F) direct proportionala cu produsul maselor corpurilor (m1 * m2) si invers proportionala cu patratul distantei (r^2) dintre ele.
F = G * (m1 * m2 ) / r^2
https://bit.ly/2Z0NghO
Avand in vedere ca masa pamantului este (practic) o constanta si ca distanta (r) dintre Pamant si bile este aceeasi in cazul ambelor bile (bilele cad de la aceeasi inaltime), rezulta ca forta de atractie dintre Pamant si bile este direct proportionala cu masele bilelor (G = constant). Bila mai grea (cu masa Mg) va fi atrasa de Pamant (va fi „accelerata”) cu o forta (Fg) de 2 ori mai mare decat forta (Fu) cu care este atrasa („accelerata”) bila mai usoara (cu masa Mu).
PARANTEZA: Avand in vedere diferenta enorma dintre masa Pamantului si masele bilelor, accelerarea Pamantului datorata fortei de atractie dintre Pamant si bile va fi (practic) egala cu zero. Rezulta ca (toata) forta de atractie dintre Pamant si bile va actiona doar asupra bilelor (le va induce o miscare uniform accelerata – „intr-o incinta vidata”).
Pana in acest moment al analizei se pare ca rationamentul tau este corect: corpul „cel mai greu va ajunge primul pe sol … forta de atractie va fi mai mare la acela”. Intr-adevar, forta de atractie este de 2 ori mai mare in cazul bilei mai grele (care are masa Mg de 2 ori mai mare decat masa Mu a bilei mai usoare).
Mg = Mu * 2
Fg = Fu * 2
TOTUSI, mai exista un factor care trebuie luat in considerare:
Principiul al II-lea al mecanicii: „O forta (F) care actioneaza asupra unui corp ii imprima acestuia o acceleratie (a) proportionala cu forta si invers proportionala cu masa corpului (M).”
F = M * a
a = F / M
https://bit.ly/2QRFDWB
Adica, cu cat un corp are masa mai mare, cu atat mai greu va fi de accelerat: bila cu masa de 2 ori mai mare va avea nevoie de o forta de 2 ori mai mare pentru a atinge aceeasi acceleratie ca bila mai usoara.
Mg = Mu * 2
Fg = Fu * 2
a = Fg / Mg
a = Fu * 2 / Mu * 2
a = Fu / Mu
Rezulta ca cele doua bile vor fi accelerate la fel de catre forta de atractie dintre Pamant si fiecare bila in parte.
Acest principiu poate sa fie observat si in viata de zi cu zi. Simplificand, daca doi indivizi la fel de puternici vor impinge cu toata forta lor doua vehicule pe roti care au greutati diferite, vom constata ca individul care impinge vehiculul mai greu va ramane in urma celui care impinge vehiculul mai usor (am considerat vehicule pe roti pentru a minimiza fortele de frecare).
Acelasi fenomen este valabil si in cazul miscarii corpurilor in cadere libera. In exemplul nostru, cu toate ca forta de atractie dintre Pamant si bila mai grea este de 2 ori mai mare decat in cazul bilei mai usoare, aceasta diferenta nu va face ca bila mai grea sa ajunga mai repede pe Pamant deoarece pentru a accelera bila mai grea la acelasi nivel cu bila mai usoara va fi nevoie de o forta de 2 ori mai mare.
Cu alte cuvinte, in „cursa” spre Pamant dintre cele doua bile, „avantajul” fortei de 2 ori mai mari va fi „pierdut” (compensat) de „dezavantajul” masei de 2 ori mai mari (care va face accelerarea de 2 ori mai „anevoioasa”). Astfel, cele doua bile „vor trece linia de sosire” (vor atinge Pamantul) in acelasi moment.
***
P.S. In teoria generala a relativitatii a lui Einstein, gravitatia nu este o forta ci o consecinta a curburii spatiu-timpului (datorata distributiei neuniforme a maselor).
Absolut tot ce vedeți în acele manuale este IMPUS de programa școlară… inclusiv titlurile… nu atingi subiectele respective, nu respecți titluri/formulări/diagrame venn, explozie stelară, metoda cubului, pălăriile… etc. …ești depunctat sau nu primești aviz… Punct.
Noțiuni ca greutate și refracție s-au gândit onor cei care fac programele că pot fi explicate în limbajul de nivel clasale 1-2… Iar alăturarea „Matematică și Explorarea Mediului” vine importată din afară, din vest… unde se studiază „Science”… cum la noi nu există profesori de „science” pentru că nu a existat ca materie au facut un amalgam de matematică și alte chestii la nimereală (puțină fizică, ecologie, geografie s.a.) trântite fără să se facă vreo legătură între ele… Repet… fix așa e concepută programa și mort copt trebuie urmată…
@ incepatoru’
Spuneți și repetați un neadevăr. Explic.
* Programa școlară este un instrument de lucru al profesorilor (în particular și al autorilor de manuale).
Profesorii sunt obligați să respecte programa (și numai programa, nimic altceva) și până la sfârșitul anului școlar să predea elevilor toate temele scrise în programă.
* Autorii de manuale sunt obligați să cuprindă în manualele lor toate temele din programă. Programa NU le dă și exemple, exerciții, lucrări practice, etc.
* Manualele sunt instrumente de lucru prntru elevi. La tema “Mulțimi” șe vorbește și de diagramele Venn (simplu, diagrame). Pentru că intuitiv se înțelege mai ușor.
……………………………….
Matematicianul englez John Venn a introdus diagramele pentru a desena mulțimi.
– Desenați un cerc și scrieți în interiorul lui “matematicieni”. Ați făcut un desen pentru mulțimea matematicienilor.
– Acum desenați un alt cerc care să-l intersecteze pe primul și scrieți în interiorul lui “englezi”’. Ați desenat mulțimea englezilor.
Unde este pe acest desen John Venn, matematician englez? Evident, la intersecția celor două cercuri.
……………………………..
Profesorii (și în particular și autorii de manuale) mai au obligația profesională să explice elevilor CORECT și CLAR.
Afirmația
„Dintre două corpuri care cad pe Pământ, cade primul corpul care are masa mai mare” este FALSĂ.
Explic folosind logica matematică.
* În logica matematică propozițiile sunt adevărate sau false.
* Fie o propoziție și negația ei. Dacă una dintre ele este adevărată, atunci cealaltă este falsă.
Important: Pentru a arăta că o propoziție este falsă, arăt că negația ei este adevărată.
1.
Se dă propoziția “Câinii sunt negri”. Înțeleg că TOȚI câinii sunt negri.
Negația acestei propoziții spune că NU TOȚI câinii sunt negri, adică
“Există cel puțin un câine care nu este negru”. Este ADEVĂRAT.
Rezultă că propoziția dată “Câinii sunt negri” este FALSĂ.
2.
Se dă propopziția
“Dintre două corpuri care cad pe Pământ, cade primul corpul care are masa mai mare”.
Negația propoziției este:
“Dintre două corpuri care cad pe Pământ, NU cade primul corpul care are masa mai mare”. Arăt că este adevărat, că există două corpuri astfel încât primul care cade este corpul cu masa mai mică.
Exemplu:
Dintre un parașutist și o bilă mică, prima va cădea bila, corpul cu masa MAI MICĂ.
Rezultă că propoziția dată este FALSĂ. Quod erat demonstrandum.
Notă:
Demonstrația se poate face și cu un alt exemplu: două corpuri de MASE EGALE care cad la momente diferite. Cade primul un corp care nu are masa mai mare ca a celuilalt.
Am văzut experiența în clasa a VIII-a, făcută de profesorul de fizică; la vremea mea era prima clasă de liceu. Dintr-un tub de sticlă, lung de 1 m, s-a scos aerul cu o pompă. În tub erau niște biluțe și bucățele de hârtie. La răsturnarea tubului toate obiectele cădeau odată! Simplu, să nu mai uiți o viață întreagă.
Acum văd că e nevoie de experiențe costisitoare ca să demonstrezi un lucru elementar.
Decit sa inveti ceva gresit, mai bine sa nu inveti.
Invataturile gresite te invata sa spui „genunche” (chiar daca ajungi ministru).
Ori sa spui ca atunci cind ai facut scoala, nu se foloseau ghilimelele (si ajungi prim ministru).
Pai ar trebui propus un experiment simplu celor care au scris acest manual: sa le lasam sa le cada pe rand un cap de la o inaltime de jumatate de metru mai intai un sac de pene cu masa de 200 gr iar apoi o piatra cu masa tot de 200 gr.
Si apoi sa ne explice domnii de ce ii doare capul cand le-a cazut piatra pe cap, desi are aceeasi masa cu sacul de pene si drept urmare piatra si sacul au cazut cu aceeasi viteza.
Daca nu vor avea nici o explicatie le explicam noi.
Si daca tot nu ne cred o sa le propunem un experiment final: sa sara din avion cu parasuta in spinare. Si sa ne spuna de ce tin mortis sa deschida parasuta, desi vor aceeasi masa si cu parasuta inchisa si cu ea deschisa si atunci conform celor invatate din manual ar trebui sa cada la fel de repede.
Ce e mai trist e că despre gafa asta s-a scris în presă și anul trecut; că avem un manual care are greșeli se mai poate întâmpla (deși, așa ceva… nu știu ce să zic, se presupune că ar trebui să aibă liceul terminat…) , dar se pare că n-a deranjat pe nimeni suficient ca să schimbe măcar propoziția aia la ediția de anul ăsta.
De ce puneți „beletristica” într-o altă categorie decît celelalte materii? Prea adesea profesioniștii beletristicii își pun mîinile în cap cînd deschid manuale de literatură.
PS: Îi rog pe cititorii acestui mesaj să nu sară să mă acuze pentru felul în care sînt scrise în rîndurile mele cuvinte ca „sînt” și „decît”. Noile norme ortografice adoptate în 1993, cînd ne-am pricopsit cu „sunt” și cu „decât” la insistențele unor ingineri, chimiști etc. „patrioți” care au ținut cu tot dinadinsul să facă în ciuda lingviștilor, sînt la fel de aberante și de ridicole ca gogomăniile împotriva cărora a scris domnul Smeu. Curioșii pot găsi o opinie informată aici:
https://dexonline.ro/articol/Alf_Lombard_-_Despre_folosirea_literelor_%C3%AE_%C8%99i_%C3%A2
@diddlyjo _ „Noile norme ortografice adoptate în 1993…”
N-am intenția de a vă acuza de ceva, puteți scrie liniștit așa cum v-ați obișnuit, eu însumi greșesc adesea în scriere. Dar, pentru că ați făcut trimitere la Alf Lombard, cred că se cuvine a fi menționat faptul că opinia domniei-sale a fost exprimată în 1992, iar de atunci Academia Română a emis Hotărârea Adunării generale a Academiei Române din 17.02.1993 cu privire la revenirea la Regulile „Sextil Puşcariu” pentru scrierea literelor „â” şi „î”. Carevasăzică, ele au existat cu mult înainte ca venirea bolșevicilor în România să ne impună grafia „Romînia”. :-)
De altfel, dl Alf Lombard, fiind este adeptul principiului fonetic, pe care îl opune celui etimologic, are și o glumiță insipidă „…dacă ne întoarcem înapoi în timp, unde să ne oprim? […] Principiul istoric ne-ar putea duce la absurd; de exemplu, începutul imnului național francez, al Marseliezei, ar deveni, cu aspectul grafic (pentru fiecare cuvînt) de acum două mii de ani: ambulamus, infantes de illam patriam!”
Or, atât pentru limba franceză, cât și pentru cea engleză, spre exemplu, etimologia și nu fonetica este preeminentă în stabilirea grafiei, ceea ce dă punctului de vedere al d-lui Alf Lombard un caracter contradictoriu.
Prin urmare, cred că este mai potrivit să uitați de opiniile d-lui Alf Lombard și să scrieți așa cum vă este la îndemână, mai important fiind conținutul textului decât forma sa.
Haideți să nu-l acuzăm pe Alf Lombard de contradicții de care nu se face vinovat.
În privința comparației dintre felul în care ne scriem noi limba noastră și felul în care și-o scriu francezii și englezii, mă tem că vă scapă din vedere două serii de amănunte:
1. În urmă cu 10-12 secole, cînd strămoșii englezilor și ai francezilor începeau să scrie frecvent în limba maternă pe care o vorbeau zi de zi, nu exista de nici o parte a Mînecii ideea vreunei norme ortografice. Cu atît mai puțin exista în capul acelor autori ideea unui principiu etimologic în scrierea limbilor lor materne respective. Atît unii cît și alții scriau „după ureche”, adică fonetic. Cum limbile nu sînt niște monoliți imuabili și cum scrierea „după ureche” a fost singurul principiu călăuzitor al scriitorilor evului mediu, bineînțeles că ortografia dezlînată (atît în perspectivă diacronică, cît și în perspectivă sincronică) a englezei, a francezei și a altor limbi occidentale s-a schimbat într-una, vreme de vreo 8 secole, pentru că a ținut pasul cu schimbările fonetice ale limbilor respective. Abia în urmă cu vreo 4 secole s-a ajuns în majoritatea culturilor occidentale la stabilirea unor ortografii normative, bazate într-o mult mai mare măsură pe principii fonetice decît pe principii etimologice (doar de la romantici încoace am început să ne sinchisim de etimologia cuvintelor; cînd s-au pus bazele normelor ortografice ale limbilor occidentale, principiul etimologic nu avea greutate). Dacă azi nu se mai scrie „după ureche” în engleză și în franceză, e o consecință a faptului că, pe de o parte, în ultimele 4 secole scrisul și cititul au avut un caracter de masă în cele 2 limbi, iar pe de altă parte, în ultimele 4 secole s-au produs schimbări în cele 2 limbi, inclusiv la nivel fonetic. Or, în acest răstimp, ortografia celor 2 limbi (și a altor limbi occidentale) nu a mai ținut pasul cu schimbările fonetice tocmai pentru a face accesibile tuturor vorbitorilor din prezentul continuu al actului citirii (nu doar specialiștilor în istoria limbilor și a literaturilor respective) niște texte scrise cu cîteva secole în urmă.
2. În limba noastră scriem doar de vreo 6 secole. Pentru a ne scrie limba, am folosit exclusiv principiul fonetic atîta vreme cît ne-am servit de caractere chirilice și, cu extrem de puține (și neprincipiale) excepții, același principiu fonetic de cînd scriem cu alfabet latin. Greco-catolicii ardeleni au trecut de la alfabetul chirilic la cel latin în urmă cu vreo 220 de ani (adică de la apariția ideilor pre-romantice în Europa, ocazie cu care acei greco-catolici, bine conectați la ideile vest-europene contemporane lor, au început să se lase tentați de posibilitatea introducerii principiului etimologic în ortografia românei scrise cu caractere latine), dar ceilalți români au continuat a scrie fonetic cu caractere chirilice pînă în urmă cu 150-170 de ani. Or în scrierea chirilică nu se făcea distincție între î și â. Exista un singur semn grafic pentru respectivul fonem, indiferent că fonemul provenea din a/e/i/o latin sau din e/o maghiar (ca în mîntui, gînd) sau din a/u slavon (ca în zbîrci, gît) sau din i neogrec (ca în zîzanie).
Ideea că scrierea generalizată cu î a fost o tentativă de bolșevizare n’est qu’une idée reçue. Nu trebuie să ne mire că această idee a prins atît de ușor la public.
Pe de o parte, cu excepția specialiștilor, concetățenii noștri actuali (precum părinții și bunicii lor mai înainte) nu au habar cum ni se scria limba înainte de a doua jumătate a secolului 19 – asta atît pentru că pînă la jumătatea secolului 19 nu s-a scris masiv în română (deci, dacă nu ai un interes profesional, nu prea ai azi ce să citești), cît și pentru că pînă în preajma celui de-al doilea război mondial majoritatea românilor erau analfabeți (deci n-a avut cum să se transmită în poveștile noastre de familie amintirea unui alt fel de a ne scrie limba).
Pe de altă parte, este relevant faptul că în doar 27 de ani am trecut, cu sprijinul neprețuit al autorității școlare, de la pronunția „sînt” (atestată scriptic de 6 secole) la pronunția „sunt”. E de rîsul curcilor. Avem aici un fenomen social fără pereche în orice altă civilizație europeană – un fenomen care denotă nu doar crasa nostră lipsă de cultură și incapacitatea noastră de a ne exersa spiritul critic (dacă tot pronunțăm „sunt”, n-ar trebui, oare, să fim consecvenți și să schimbăm, printr-o lege dată de Academie, forma „îs” a verbului a fi în „us”? sau ar trebui, oare, să renunțăm cu totul la „îs”?), ci și extraordinara noastră abilitate de a ne lăsa manipulați, de a crede că tot ce zboară se mănîncă, de a mușca cu aceeași poftă din „sunt” și din fake news și din conspirații și din proiecte politice irealizabile și din leacuri băbești și din toate merele lui Adam.
Această schimbare de pronunție, indusă prin vot democratic de inginerii Academiei Române (ce au votat inginerii poate fi citit în Hotărârea Adunării generale a Academiei Române din 17.02.1993) și sprijinită de sistemul nostru educațional, e echivalentul lingvistic al crezului că „un obiect mai greu va cădea mai repede”.
Există, totuși, o mare diferență între felul în care e abordată în școală materia numită „fizică” și felul în care e tratată materia „limba română”. În cazul fizicii, aberația e predată doar în clasa I. În cazul limbii române, aberanțiile „sunt” și „â/î” sînt întărite prin chiar felul în care sînt pregătiți la facultate viitorii profesori de limba română.
<>
Evoluția procentului de alfabetizare în România:
1899: 22%[3]
1912: 39,3%[3]
1930: 57%[3]
1948: 77 %[4]
2005: 97,3%[5]
2011: 98,64%[6]
potrivit
https://ro.wikipedia.org/wiki/Alfabetizare
Nu am citit articolul de pe Wikipedia. În schimb, nu-mi este străină bibliografia dedicată istoriei educației din România. Dacă vă interesează subiectul, un bun început îl găsiți în:
* Mirela-Luminiţa Murgescu. Între „bunul creştin” şi „bravul român”. Rolul școlii primare în construirea identității naționale românești (1831-1878), Iasi, 1999.
* Irina Livezeanu. Cultură și naționalism în România Mare, 1918-1930, București, 1998.
Citind fie și numai aceste două cărți, ne dăm seama că lucrurile sînt cu mult mai nuanțate decît ne-ar lăsa să credem procentele pe care ni le prezentați.
De exemplu, altfel se uită omul la fabuloasa creștere a procentului celor alfabetizați între 1912 și 1930 cînd știe că la ea au pus umărul și muncitorii ceferiști deveniți învățători și profesori de te miri ce în urma unor cursuri de reconversie profesională cu o durată de doar două luni, cursuri ținute pe fugă în vara lui 1919.
Picanterii precum exemplul pe care vi l-am dat schimbă percepția asupra tuturor procentelor prin care ilustrați rata alfabetizării societății noastre între 1899 și 1948, explicînd în același timp de ce școala noastră este cum este în prezent. Dar mă tem că aceste picanterii nu schimbă esența spuselor mele din mesajul precedent.
Discuția asta cu scrierea e fără sfârșit, dar nu își are locul aici. Până la urmă e o normă, s-au scris lucruri inteligente în românește și cu chirilice sau cu braille. S-au scris lucruri inteligente de către oameni cu turban pe cap, cu joben sau chiar și cu șapcă proletară. Ce importanță are scrierea în discuția de față? Enunțurile respective denotă lipsă de cultură ( asta deja e cultura generală, nu cultură tehnică) și basta, putem să o răsucim pe toate părțile. Și nu numai lipsă de cultură, ci și nepăsare, pentru că, așa cum ziceam mai devreme, observația s-a făcut și anul trecut, puteau scoate paragraful ăla de tot. Și e revelator că vorbim de EDP, editura promovată cu surle și trâmbițe de regimul comunist Dragnea :)
In general autorul are dreptate, daca ambele obiecte cad in vid. Insa in viata reala mai intervin si alte elemente, cum ar fi rezistenta la frictiune cu aerul si flotabilitatea. Da drumul din mana la un bolovan si la o pana de pasare, si definitiv or sa cada la pamant la momente foarte diferite.
Pai in manual NU zice ca se refera la cazuri particulare!! Vreti sa manipulati? sau chiar n-aveti habar?
Mai lasa insultele la o parte, ca te fac sa arati meschina. Daca era sa explic conceptul unui elev, i-as spune exact in ce conditii legea e valabila (absenta aerului). Orice fel de alt mediu o sa duca posibil la alt comportament al obiectelor. Este atat de simplu.
Altul… O lege nu se da pentru cazuri particulare, ca atunci nu ar ajunge spatiul din toate cartile de pe pamant pentru a cuprinde toate aceste cazuri particulare. Ce vreti acum, sa se faca o lege pentru forma, alta ca daca ii punem si un motor, alta pentru mediu (aer, gaz, apa, etc) si tot asa mai departe? Asta nu ar mai fi o lege a fizicii.
Accelerația gravitațională e una (despre aceasta vorbind autorul articolului), iar viteza de cădere a corpurilor în fluidul atmosferei e alta (despre aceasta din urmă părând să vorbească autorul manualului când compară cartea cu fulgul). De la confundarea celor două noțiuni pare să fi pornit totul.
În atmosferă, rezistența aerului interferează cu forma și densitatea obiectelor (de aceea, o parașută închisă și una deschisă nu vor cădea în același timp, deși au aceeași masă). În vid, dimpotrivă, fulgul și ciocanul cad în acelaşi timp.
Cu toate acestea, nu aş fi chiar atât de aspru cu autorii manualelor, căci astfel de raționamente necesită un grad sporit de abstractizare, fiind contraintuitive chiar și omului matur, darămite unui copil de 6 ani.
„pare” – dar NU „este”!!
Daca nu esti in stare de un rationament corect, NU te apuci de scris manuale!
Sau… ma rog… te apuci (daca te plictisesti) – dar ar trebui sa exista o autoritate care sa si VERIFICE ce scrii!
Bine spus! Doar nu i-a obligat nimeni (sper) sa puna asta in manualul de clasa I. Iar daca tot au pus, puteau sa dea macar o explicatie corecta, in genul celei pe care am mentinat-o mai jos (care nici ea nu e perfecta).
Decat un test ;-)
Altfel, exact acelasi subiect – caderea corpurilor – a fost indelung prezentat/discutat aici, pe Contributors, in comentariile la un articol al d-lui Alexandru Toma Patrascu (dar nu-mi mai aimtesc la care, sau cand).
P.S. Probabil n-a inteles nimeni care-i de fapt testul, asa ca ma simt dator cu o explicatie.
Adineauri am constatat ca „site-ul mama” (sau tata) al Contributors – hotnews.ro – a demascat, in sfarsit, un alt dusman al poporului si oranduirii noastre. Pe mine.
Asa ca, dupa nenumarate episoade gen „bate saua sa priceapa iapa” – adica dupa ce mi-au banat nenumarate comentarii decente si la obiect (hmmm… intotdeauna decente, poate nu chiar intotdeauna la obiect) – bietii oameni, vazand ca eu sunt mai greu de cap si insist sa tot postez comentarii incorecte politic (dar nu numai), si-au pierdut rabdarea si-au decis sa taie nodul gordian. Mi-au blocat IP-ul. Ce si-or fi zis – pana la urma tot mai bine cu cocalarii nostri cei de toate zilele…
Acum testez daca nemernicul de mine mai are acces pe Contributors, sau a fost eliminat si de-aici, ca dusmanul care este, intru deplina armonie si netulburare spirituala a cititorilor. Ca, deh, asta-i spiritul vremilor – noi vrem diversitate de opinii, cu conditia sa fie toti de-acord cu noi.
Toate cele bune.
P.S. La subiect. Cica niciodata sa nu-i spui copilului „o sa intelegi tu mai tarziu, acum esti prea mic.” Nu sunt convins, iar cazul asta e un bun exemplu. Copilul de clasa I chiar este prea mic pentru un astfel de subiect – unul care, de fapt, este mult mai complex decat pare la prima vedere.
Il salut pe dl autor, cu care pare ca am fost coleg la Magurele in anii 80, dar predatul fizicii la Universitate e cu totul altceva decat „cunostintele despre natura” de la clasa I.
Corpurile CHIAR CAD cu viteze (foarte) diferite… in conditii normale, naturale, alea in care traieste prostimea zi de zi si ceas de ceas. Caderea in vid este un caz cu totul particular, „nenatural” pentru experienta comuna si inaccesibil celor mai multi muritori de rand.
Un copil inteligent (nu de clasa I, dar poate a treia, a patra, a sasea) va fi frapat de caracterul contraintuitiv al teoriei si va face o experienta simpla, de genul celei sugerate mai sus, perna/puful/pana, versus piatra/bila de fier. Va constata, evident, ca realitatea masurabila o/il contrazice flagrant pe „Doamna/Domnul”. Disonanta cognitiva, dezamagire pentru copil, lehamite etc.
Asa ca, in umila mea opinie, solutia nu e nici „explicatia” stupida din asa-zisul manual, sau ce mai e si fituica asta, dar nici cea savanta cu vidul si-alte cele – nu la copii de 6-7 ani. Solutia e taman aia „incorecta politic” – puiule, lumea e mult mai mare si mai complicata decat crezi tu… de-aia o sa mergi 15 sau 20 de ani la scoala, pentru ca nu poti sa inveti totul din clasa I. Las-o acum pe-aia cu caderea corpurilor si hai mai bine sa scriem numele surorii tale, sau cati ani au impreuna mami si tati…
Viteza de cadere (???) nu are legatura cu „greutatea” – ci cu FORMA corpului! Pe cand idioatele alea de manuale NU pomenesc de „forma” ci de „greutate”!
Si ma mai mir dupa aia ca termina scoala tooot soiu de analfabeti functional – cand nici macar la Magurele… >:
Bleahhh…
De acord ca nu-i bine sa spui copilului ca o sa inteleaga mai tarziu, dar nici nu e bine sa-i explici gresit. Trebuie incercat sa-i explici pe intelesul lui pe cat posibil, dar CORECT! Ce, era asa de greu sa spuna ca „in anumite cazuri corpurile cad mai repede sau mai incet in functie de conditiile de cadere, dar cad in acelasi timp in vid”?? Daca nu esti in stare sa explici ceva corect, las-o balta, mai ales daca nici macar nu te-a intrebat copilul despre asta. Problema fiind, e drept, cam dificila pentru varsta asta, putea fi lasata pe mai tarziu, nu i-a obligat nimeni sa puna asta in manualul de clasa I.
Un experiment simplu si intuitiv se poate face cu bile de aceeasi dimensiune din materiale diferite care vor cadea la fel de repede chiar si in atmosfera uzuala, nu numai in vid. La nivel de laborator de scoala merge si cu piulite identice ca dimensiuni si chiar cu bucati cu forme similare…
Dar evident asta depaseste gandirea autorilor de manuale din ziua de azi.
Exista tendinta de a grabi predarea unor cunostinte cat mai timpuriu, probabil in speranta ca „omul nou” va fi mai destept decat cel vechi (iata si ce greseli mari se fac…).
Rezultatul este cresterea abandonului scolar si notele de la examenele de capacitate si/sau bacalaureat. Creierul are limitele lui, mai ales ca nu toti parintii sunt capabili sa-si ajute copii si sa contracareze erorile de sistem (de invatamant).
Eu spun ca ar trebui „mai bine mai putin si temeinic, decat mult si prost”.
Chiar si acest articol este cam confuz. Lasam sa cada in acelasi moment si de la aceeasi inaltime un surub si o foaie de hartie. Acest experiment arata intr-un fel in vid si in alt fel in aer (intr-un fel intr-un mediu in care nu e frecare si in alt fel intr-un mediu in care exista frecare). In primul caz cele doua cazuri corpurile cad la fel, in cel de al doilea nu. Nici greutatea nu e cu totul relevanta. Putem sa avem un exemplu de corp care cade mai incet decat un corp cu greutate mai mica decat a lui. Autorul articolului ar fi trebuit sa explice mai mult. Este esential sa vorbim de frecare, forta de rezistenta, etc. Elevii nu ar trebui sa invete astfel de lucruri in clasa a doua. Autorii manualui sunt cunoscuti pentru greselile mari pe care le-au facut de-a lungul timpului.
Se ocupa de toate (matematica, fizica, istorie etc.) fara sa cunoasca nimic cum trebuie. Nici cu gandul nu gandesc ei ce dificil e sa faci un manual bun.
@IIIon _ „Autorul articolului ar fi trebuit sa explice mai mult. ”
Atâta vreme cât masa corpurilor aflate în discuție este singura caracteristică discriminantă, nu înțeleg ce mai trebuia să explice autorul articolului.
Considerați două corpuri identice din materiale având densități diferite. Bila de fontă de Călan și bila de lemn de dud, de aceleași dimensiuni. Aruncate simultan de la aceeași înălțime, ele cad în același timp pe Pământ, pentru că orice corp este accelerat, într-un punct al câmpului gravitațional al altui corp, spre centrul câmpului, cu aceeași accelerație indiferent de masă și natura materialului.
Va inselati. Bila de fonta si bila de lemn de dud (asta-mi aminteste de un banc, ala cu Bush Jr, Colin Powell si… nu mai continui, ca si asta e incorect politic – de ce taman de dud?!?) NU cad in acelasi timp.
Nu cad in acelasi timp pentru ca rezultanta fortelor – greutate minus forta de frecare cu aerul – va genera acceleratii diferite pentru cele doua corpuri si implicit timpul de cadere va fi diferit. Si asta doar in prima aproximatie, nu mai vorbim de forta arhimedica, de curgerea laminara vs turbulenta etc.
Pe scurt, in conditii reale, de non-vid, densitatea conteaza. Nu ma credeti, intrebati-l direct pe autor. Sau inlocuiti bila de dud (totusi… de ce dud???) cu una identica, din polistiren. Le inghit pe-amandoua, si pe aia de fier, si pe aia de polistiren, daca indraznesc sa cada in acelasi timp.
Dar deviem de la discutie. Aici sunt, de fapt, doua discutii paralele, nu una:
1) cea despre fenomenul in sine si cum este el tratat in manual. Este tratat foarte prost, gresit chiar, aici cred ca suntem toti de acord.
2) cea despre oportunitatea includerii unui astfel de subiect intr-un manual pentru clasa I sau a doua. Faptul ca pana si pe acest forum, unde problema e discutata de adulti trecuti prin liceeu si facultati, si tot apar greseli (ca a dvs., fara suparare), cred ca spune totul.
Acest subiect (si, presupun, multe altele) NU ARE CE CAUTA in materialele didactice pentru acest nivel scolar. Este o aberatie, sa nu spun de-a dreptul idiotenie. N-are niciun rost sa ne batem capul, noi si multi altii, despre cum ar trebui sa le explicam copiilor de 6-7-8 ani asa ceva. Nu poate fi explicat, subiectul trebuie eliminat, punct.
Altfel, o sa ajungem rapid la concluzia hilara ca nu e nevoie decat de niste dascali inteligenticreatividedicatipriceputietc, care sa scrie niste manuale moderne, luminate, de secol 21 etc., si le putem preda plozilor inca din clasa I toata materia de macar 12 clase, ca sa economisim timp si resurse si sa le lasam urmatorii 11 ani sa fie creativi (alta marota, dar deviez si eu).
Adica, daca tot le zicem cum e cu vidul si gravitatia, ce mare chestie sa le zicem si cu viteza luminii (tot in vid), de-acolo tusti la fizica relativista, prindem rapid din urma si cu analiza matematica (cam prin februarie-martie, asa), venim tare pe turnanta cu numerele complexe si la sfarsitul clasei I sunt numai bine frageziti pentru bacalaureat. Totul tine doar de noi, parinti si profesori, sa le explicam toate astea cum se cuvine, in rest nu exista niciun obstacol.
Chiar asa?!?
P.S. Si de ce fonta de Calan??? In treacat fie spus, se mai face fonta la Calan?
@Prostu’ satului _ „Va inselati.”
Mi se poate întâmpla uneori. Dar, de veți reciti comentariul meu, veți observa precizarea „atâta vreme cât masa corpurilor aflate în discuție este singura caracteristică discriminantă”.
Așadar, nu am luat în considerare turbulențele produse de căderea corpurilor în atmosferă, ori dimensiunile corpurilor – ar putea fi considerate de vreun coleg comentator fizician particule subatomice, spre exemplu, ori să ne introducă în probleme de fizică cuantică, sau teoria relativității șamd.
…Doar că discuția a pornit de la un articol referitor la manualele pentru clasa întâi.
Tuturor ni se intampla sa ne mai si inselam (cu exceptia geniilor care abunda pe acest site), mie probabil mai des decat altora.
Insa precizarea dvs., „atâta vreme cât masa corpurilor aflate în discuție este singura caracteristică discriminantă” nu-si avea rostul in contextul discutiei. NU despre asta era vorba (ca sa nu mai vorbesc de faptul ca nici dvs. n-ati citit ultimele trei sferturi din mesajul meu).
As mai continua, dar dupa ce-am citit conversatia de mai jos, cu @Cetatean, @neamtu tiganu, @Lucian (pe care-l cunosc si salut) si chiar autorul in rolurile principale, m-a pufnit rasul.
Toata discutia e de nivelul mecanicii newtoniene care, „pe vremea mea” (si a autorului) se preda in clasa a noua. E aproape de necrezut, si foarte dezamagitor, ca o astfel de problema de fizica, simpla si clara, poate starni atatea comentarii.
Dinspre mine, premul I cu coronita merge catre primul comentator, @Alin (in special al doilea sau mesaj). Acest subiect nu are ce cauta in manualele dedicate claselor primare si prin urmare n-are niciun rost sa ne gandim cum ar fi trebuit formulat (ocazie cu care unii dintre noi nici nu ne-am mai fi facut de ras).
Si totusi – care-i treaba cu fonta de Calan?!?
Aha, deci nu sunt singurul care „s-a facut de ras” ! E reconfortant sa aflu asta de la dvs. ! :)) Ca sa va parafrazez alt raspuns, este evident ca subiectul NU are ce cauta intr-un manual de clasa I („complexitatea” comentariilor de aici tine loc de orice argument, aceste comentarii substituint in marea lor majoritate cazul caderii LIBERE cu cazuri reprezentate de doza de bere plina/goala – aici „mergea” in argumentare si-un mic mare si unu mic, Hummere-n parasuta, etc., care-au inlocuit biata si banala piatra). Din ce ziceti si intr-un raspuns catre mine (cel in care apreciati ca m-am facut de ras – de ce as fi eu o exceptrie in ochii dvs. atenti ??) si in cel cu „fonta de Calan” s-ar putea intelege (sau atat pot eu) ca problema fiind evidenta, articolul este INUTIL. Singura problema este ca autorii manualului NU au sesizat situatia la fel de „fin” ca dvs. si-au bagat problema in manual, enumerand intre obiectele care „cad vertical” un fulg si o carte (uitati-va-n poza). Aceste doua obiecte „extreme” pot baga lesne „in ceata” o invatatoare care isi cunoaste doar „felia sa”, nu mai vorbim de copii (ca e „evident”). Se intampla si cu asta ca si cu MULTE alte lucruri evidente din tara asta: „evidenta” NU influenteaza nicicum tratarea lor de catre cei in drept (care, de regula, nici n-o sesizeaza). Asa ca remarca despre „fonta de Calan” e chiar judicioasa. Poate ca pseudonimul dvs. e chiar nimerit, desi, dupa mine, nu asta v-a fost intentia cand l-ati ales. :)
Uite ce usor e să spui prostii când crezi că încerci să le corectezi pe ale altora (incontestabil că autorii manualului îs impostori)…
Nu, în atmosferă cele două bile vor cădea cu viteze diferite, pentru că greutatea afectează rezistența la înaintare în aer. Înlocuiește bila de lemn de dud cu una de polistiren și o să vezi diferența și mai clar. Sau întreabă-te dacă un fulg de zăpadă și un bob de grindină, chiar presupunând că ar avea exact aceeași formă, vor cădea vreodată la fel de repede.
greutatea afectează rezistența la înaintare în aer. Înlocuiește bila de lemn de dud cu una de polistiren și o să vezi diferența și mai clar.
Asa o aberatie am auzit rar, depasesti si manualul, deci greutatea afecteaza rezistenta la inaintare!? Ai luat premiul intii la din putu gindirii fizice.
Exact așa (bine, pentru mai multă rigoare – densitatea, dar la volum constant nu contează distincția). În vid toate cad la fel. În atmosferă, bila de fontă va cădea mai repede decât cea de polistiren iar bobul de grindină mai repede decât cel de zăpadă. Sau, și mai simplu, poți să încerci experimentul cu un balon umplut cu aer și altul umplut cu apă.
Lucian, confunzi niste notiuni, masa, greutatea, densitatea, inertia, forta frecarii cu aerul. Daca nu poti explica lucrurile coerent, probabil ca e mai bine sa taci, ca nu esti de nici un folos, doar spui prostii. E evident ca un balon cu heliu pluteste, in timp ce unul cu aer cade pe pamant, stie si un copil de 2 ani asta, nu e nevoie sa te dai mare ca tu la 15 sau 16 ani stii si tu asta.
nu am zis nimic de heliu – te ajută într-adevăr să înțelegi ce si de ce – dar ce am zis e adevărat: bila din fontă de călan și aia din lemn de dud NU cad cu aceeași viteză în atmosferă. Da sau nu?
@neamtu tiganu – provocare nouă: bila de fontă și cea de polistiren, de dimensiune identică, aruncate cu aceeași forță în plan orizontal ÎN VID vor parcurge aceeași distanță? (“pronosticul” meu – da). Dar aruncate ÎN ATMOSFERĂ vor parcurge aceeași distanță (“pronosticul” meu – nici pe departe!)
Dacă manualele sunt aşa, apoi de ce să ne mirăm că peste 40% din cetăţenii României sunt analfabeţi funcţional( cu „educatori” cu tot…)?
Daca vorbim de obiecte in conditii reale, cu atmosfera, pai atunci cad diferit, mai mult unele o pot lua in sus, un balon cu aer cald, depinde si de densitate, depinde si de ce masa e vorba tone, sau ng, de exemplu virusul cu tot cu bula de saliva o ia in sus sau lateral, sau cum o duce vantul, in cazul dat gravitatia nici nu joaca mare rol.
Daca vorbim strict de vid, fara alte corpuri, teoretic, atunci cad in jos cu aceasi viteza (sincron), asta la nivelul cunostintelor noastre, poate in 100 de ani vom afla ca exista si exceptii, sa nu uitam ca atomii radiaza, se mai intampla lucruri interesante si in interiorul corpurilor, ce daca e un sistem mecanic complex care in interior are anumite miscari de rotatie …, pana la urma e vorba de un caz abstract care nu prea exista in natura, dar e foarte util pentru a intelege fenomene si a incerca sa rezolvam probleme practice.
Vorbim de conditiile initiale egale, obiectele sunt pozitionate in anumit mod, nu au viteza initiala, etc.
Din experienta mea, profesorii explica si noteaza exact cum scrie manualul, ca sa nu fie probleme „legale” dupa. Exact cum trateaza medicii virusul dupa algoritm de la minister. Eu de exemplu am explicat la copii mei unele chestii cand erau in aceste clase, si au luat note foarte slabe la acele lectii, fiindca nu era conform cu ce au invatat, asa ca incerc sa-i provoc, sa discutam chestii interesante in afara scolii, ca sa le mentin cat de cat interesul fata de aceste materii, care adesea sunt predate foarte plictisitor.
O intrebare offtopic, dar ce parere aveti de desenele animate si jocurile video ale copiilor, acolo nu se supun lumei reale. Unii copii pana mai mult stau sa se uite la TV si sa joace pe tableta decat fizic. Pentru unii s-ar putea sa fie normal ca nu cad, sau cad cand apesi un buton. In 99,9% din cazuri copii vor avea contact cu manualul sau cu profesorul pe aceasta tema cateva minute si nici nu vor auzi, intelege acest mesaj, restul timpului il au cu realitatea virtuala.
Raspuns pt dnul Constantin. Corpurile cad la fel daca forta de frecare este zero. Daca forta de frecare e diferita pt cele doua corpuri, ele nu cad la fel. Lasati sa cada un surub si o foaie mare de hartie. O sa vedeti ca nu cad la fel de repede. Surubul are o acceleratie mai mare si ajunge mai repede jos. Motivul: forta de frecare/de rezistenta ziceti-i cum vreti este mai mare in cazul foii de hartie. Daca repetati experienta in vid ele cad la fel.
O groaza de confuzii in unele comentrii.
Sper sa nu ma confuzez si io, nu ma pot abtine…. asa ca va zic cum vad „treaba”, cu orice risc :P
La un nivel minimal (oricum, nu de clasa I) pornim de la arhicunoscuta formula F=m x a, ne intereseaza acceleratia, care ne va da viteza in final, deci a=F/m, apoi v =vo+at,
Stim ca forta gravitationala (Fg)=m x g, unde g este acceleratia gravitatinala, deci daca F=Fg rezulta ca a=(m xg)/m, se reduce m, a=g, care g e 9,81m/s2 aia, aia…avem aceeasi viteza indifernt de masa, ca se reduce
Asta ne va da falsa impesie ca greutatea nu conteaza in viteza finala , contand doar timpul, viteza initiala si accleratia gravitationala
Este valabila doar in cazl particular al caderii in vid. Pe care nu o poate experimanta copchilul ala de clasa I…ba nici ala cu faculta, daca nu are un laborator anume, o camera de vid. Da Brian Cox poate…dar tre sa si intelegi ce face si cat custule treaba :P
In rest conteaza. Greutatea.
De ce?
Pentru ca asupra unui corp aflat in cadere libera, in atmosfera, actioneaza mai multe forte:
-forta gravitationala Fg=m x g
-forta arhimedica, depinde de fluidul in care se afla corpul, gaz, lichid, plasma…in principiu ,foarte pe simplu, este o forta egala cu greutatea volumului de fluid dislocat si se scade din aia gravitationala, poate fi chiar mai mare ca aia gravi si corpul nu mai cade deloc.
-forte care depind de viteza relativa a corpului fata de fluid (forte portante, forte de rezistenta, cele mai comune, dar sunt si altele,o groaza de forte „ciudate” care pot sa apara la deplasarea unui solid intr-un fluid, functie de forma corpului, de tipul fluidului, de miscarea proprie a fluidului de viteza corpului solid etc)
Desigur, putem complica treaba si mai mult dar ramanem la acest stadiu, oricum prea dificil ptr clasele mici. vad ca si pentru clasele mai mari exista ceva probleme de intelegere
Deci, a=F/m, Da?
Dar acel F nu este Fg (forta gravitationala) decat in vid, in atmosfera, un fluid, F este rezultanta mai multor forte, care se aduna vectorial, rezultanta „aia” se imparte apoi la masa, ne da accleratia corpului, daca fortele sunt constante avem o accleratie constanta, o viteza uniform accelerata, inmultim a cu t si pac, viteza.
Chestia naspa, in real, e ca fortele care depind de miscarea relativa fata de aer nu sunt constante, depind inclusiv de viteza insasi si treaba se nasoleste rau de tot, viteza se plafoneaza datorita cresterii ciudatelor, bla, bla
Revenind la oile noastre simplificate:
– de ce pluteste un balon asupra caruia actioneaza o forta gravitationala? Pentru ca avem o forta arhimedica egala ca marime si invers ca directie cu aia gravitationala, se anuleaza si rezultanta este zero. Teoretic, cand balonul sta, e imobil pe toate directiile, ptr ca ar trebui sa nu avem miscari ale aerului in jurul balonului. Dar acest exemplu este suficient ptr a intelege ca greutata corplui conteaza… daca un corp cu acelasi volum ca al balonului ar fi avut o alta greutate balonul fie s-ar fi inaltat (la greutati mai mici) fie ar fi „cazut’ spre pamant (la greutati mai mari). Nu poti sa spui ca greutatea nu conteaza, la modul general, e valabil doar in vid. Greutatea si volumul vor da densitati diferite, forte arhimedice diferite, da? O rezultanta diferita.
La fel de simplu de ce nu cade un elicopter? sau avion?
Avem o forta gravitationala, o forta arhimedica neglijabila daca ne gandim la greutatea unui elicopter vs cea a aerului dislocat …de ce nu cade? aici e spilul, a treia categorie de forte, avem miscare intr-un fluid, impingem fluidul cu elicea elicopterlui,, elicopterul „cade( relativ) prin acel fluid, miscarea palelelor creeaza o forta portanta tocmai prin „dislocarea” unui volum de aer intr-o directie contrara fortei garvitationale, daca vrem sa „mearga” inainte cream si forta tangentiala prin inclinarea palelor. implicit schimbam directia aerului etc.
Ce intelegem pana acum?
In atmosfera, conteaza greutatea, care ne da forta gravitationala care „trage” acel corp spre pamant, conteaza densitatea medie a acelui corp, care ne da forta arhimedica, care ridica acel corp, conteaza forma acelui corp care ne va da o multime de alte forte care apar in timpul miscarii/caderii prin aer, nu doar frecarea cu aerul.
Si atunci dupa mine, este incorect sa spui ca un corp greu cade musai mai repede ca unul usor ( ba mai mult, cade doar in cazul in care fortele arhimedice sunt mai mici ca aia gravitationala, nu avem forte portante etc), dupa cum e la fel de gresit sa spui ca greutatea nu conteaza (conteaza, ptr ca avem rationamentul anterior, o forta arhimedica diferita va da o alta rezultanta, alta acceleratie, alta viteza etc)
Treaba se complica si mai mult cand este initiata miscarea relativa fata de fluid..de ce nu cade avionul, de ce ala cu reactie cade la viteze la care ala cu elice nu cade, de ce elicopterele au viteze mai mici, fiind mai usoare, de ce musca poate sa zboare in tot felul de directii si barza nu, de ce aia, ailalta :P
Putem sa complicam si mai tare intrebandu-ne de ce nu cade Luna pe Pamant, ca si acolo avem o forta gravitationala, nu avem una arhimedica si nici portanta (da stim ce avem, nu mai complicam treaba)…sau de ce nu ne scufundam noi pana la nucleul Panantului :P
Bun, cred ca e suficient sa ramanem doar la primele trei categorii de forte, gravitationala, arhimedica si cele datorate miscarii relative solid-fluid.
Conteaza si greutatea, si forma si viteza insasi in fluid, parametrii fluidului etc.
Uneori un corp mai greu cade mai repede ca unul mai usor, alteori la fel, mai ales pe distante scurte, alteori nu cade deloc, ba chiar se inalta
Ce-ar pricepe scolerul ala de clasa I?:P
@MirceaM
Ai scris un comentariu lung care, din pacate, este in intregime in afara subiectului articolului.
In manual scrie: „Corpul cu masa mai mare decat a celorlalte obiecte este atras de Pamant cu o forta mai mare. Asadar, cade primul.”
In auxiliarul didactic scrie: „… toate lucrurile cad. Viteza cu care cad depinde de greutatea lor. Astfel, un obiect mai greu va cadea mai repede.”
Unde vezi tu in aceste explicatii vreo referire la „forta arhimedica”, la „forte portante, forte de rezistenta”, etc. ?!
Sa admitem ca autorii de manuale au ales acele explicatii nefericite (ca sa folosesc un eufemism) din considerente didactice (cu toate ca eu nu cred acest lucru). Totusi, inducerea de false perspective asupra realitatii – unor copii in formare – reprezinta o abordare eronata, care nu poate sa fie justificata de nevoia explicarii la nivelul acestora de intelegere. Nevoia de a simplifica explicarea notiunilor complexe nu justifica denaturarea realitatii, deoarece in acest fel se imprima in mintea copiilor false intuitii ale fenomenelor, care vor fi greu de corectat mai tarziu.
Voi da un exemplu concret, care poate sa fie inteles si de un copil de clasa I – si care il va face sa nu mai aiba incredere in corectitudinea informatiilor furnizate de scoala. Sa presupunem ca acasa, tatal unui copil de clasa I ii explica acestuia ca ceea ce scrie in manuale despre caderea corpurilor este gresit. Pentru a ii explica de ce este gresit, ii da urmatorul exemplu:
Doi parasutisti CU ACEEASI GREUTATE sar in acelasi moment dintr-un avion. Unul dintre ei are ghinionul sa nu i se deschida parasuta (nici macar cea de rezerva). Acesta va atinge Pamantul cu mult inaintea colegului sau, caruia i s-a deschis parasuta, si va muri in urma impactului – spre deosebire de colegul sau, care va „ateriza” in siguranta.
Acest exemplu contrazice ceea ce copilul a invatat la scoala (precum si „falsa intuitie” intiparita in mintea copilului), si anume: „viteza cu care cad corporile depinde de greutatea lor” – PUNCT. In plus, s-ar putea ca a doua zi acel copil sa le impartaseasca colegilor de clasa nedumerirea sa. Si uite asa ajungem la situatia in care „doar 1 din 7 romani dispune de o cultura stiintifica consolidata si activa”:
Studiu finantat de Autoritatea Nationala pentru Cercetare Stiintifica din Romania:
http://tinyurl.com/mhfsnoy
EPILOG: este nociv sa oferi alibiuri celor care „au pus umarul” cu entuziasm (a se citi: pentru bani si/sau alte avantaje) pentru a aduce sistemului educational din Romania la situatia dramatica din prezent.
@ Cetățean
Foarte bine explicat. Mulțumesc.
@cetatean, tema asta e un prilej pt fiecare sa-si etaleze eventualele cunostinte de fizica.
In principiu mai toti au dreptate, chiar daca unu sau altu nu a reusit sa se exprime ca lumea, ce sa le faci, ingineri!
Desigur sunt si citeva exceptii care pur si simplu nu pricep simplitatea timpeniei din manual, dar nici complexitatea miscarii unui obiect intr-un anumit mediu. Se confunda masa cu greutatea, frecarea cu rezistenta la inaintare etc.
@neamtu tiganu
Nu am o problema cu faptul ca fiecare profita de tema articolului pentru ca „sa-si etaleze eventualele cunostinte de fizica” (poate ca unii vin cu „Contributii” interesante), in schimb am o problema cu cei care isi etaleaza „eventualele cunostinte de fizica” cu scopul de a «oferi alibiuri celor care „au pus umarul” cu entuziasm (a se citi: pentru bani si/sau alte avantaje) pentru a aduce sistemului educational din Romania la situatia dramatica din prezent.», am o problema cu «tentativa de albire a reputatiei profesionale a autorilor acestor „prostii din manuale”». Din pacate, unii comentatori tocmai asta au facut (mai direct sau mai insinuat).
Ok, nu vedeti legatura…sa o luam altfel, pe ce ziceti dvs, poate asa intelegeti ce vreau sa spun
„Doi parasutisti CU ACEEASI GREUTATE sar in acelasi moment dintr-un avion. Unul dintre ei are ghinionul sa nu i se deschida parasuta (nici macar cea de rezerva). Acesta va atinge Pamantul cu mult inaintea colegului sau, caruia i s-a deschis parasuta, si va muri in urma impactului – spre deosebire de colegul sau, care va „ateriza” in siguranta.
Acest exemplu contrazice ceea ce copilul a invatat la scoala (precum si „falsa intuitie” intiparita in mintea copilului), si anume: „viteza cu care cad corporile depinde de greutatea lor” – PUNCT.
Nu e punct deloc …dimpotriva.
Sa zicem ca mai parasutati din avion si un Hummer, legat de o parasuta identica ca a celor doi, mortul si ala viu, parasuta se si deschide.
Ce ziceti? Viteza in acest caz cat va fi? Egala cu cea a viului? Ca si lui i s-a deschis parasuta si are aceeasi suprafata aia, aia
Ca asa s-ar intelege din ce afirmati dvs, ca e fals sa crezi ca viteza cu care cad corpurile (in atmosfera, ca banuiesc ca intelegeti ca parasutarea in vid nu face diferanta intra ala mort si als viu) depinde de greutatea lor PUNCT
Deci pot sa atarn si un Hummer, ba chiar doua, trei, ca nu conteaza greutatea, toate magaoailele alea de cateva tone vor cadea lin si frumos ca parasutistul al de 90 de kile.
Treaba sta de fapt altfel.
Viteza cu care cad corpurile intr-un fluid, atmosfera in cazul nostru, depinde si de greutate, si de densitate, si de forma …ba chiar si de alte chestii :P
Cat priveste formularea din manual nu am sustinut ca e corecta, dimpotriva.
Dar nici ce zieti dvs nu e coect, e chiar mai naspa decat greseala alora din manual.
Eu m-am legat in principal de confuziile din comentarii, alea care duceau la concluzia (cam la care ajungeti si dvs) ca greutaeta chiar nu conteaza in calcularea vitezei cu cu care cad corpurile. Greutatea conteaza. Un corp mai greu, va cadea cu o viteza mai mare, daca are o marime si forma apropiata de cea a aluia mai usor.
Repet, mai pe scurt.
Aceleasi forte „contra” caderii vor avea o pondere mai mica daca forta gravitationala este mai mare (datorita unei masa mai mari, da?)
Una sa scazi din 98,1 – 20 si sa impart la10 (=8,81) si alta e sa scazi din 981 -20 si sa imparti la 100 (=9,61) Si alta sa imparti 98,1 ,curat, nescazut de nimic la10= 9,81
D`aia greutatea conteaza! D`aia vidul e una si atmosefera e alta. din cauza alor 20 care nu exista in vid si acolo 98,1/10 e tot atat cat 981/100, da?
Daca nu ma credeti sau nu vedeti unde bat, incercati cu un balon umplut cu aer, de marimea unei mingi de baschet, vs o minge de baschet Sa-mi ziceti ce va iese :P
7,81..in loc de 8,81, luasem initial forte „contra’ de 10, de aia iesise 8,81 …apoi le-am modificat la 20, sa fie diferit de 10 ala de la numitor, ca poate vreti sa va spun ce inseaman cjfrele si sa nu incurcam numerele de 10 de la numitor cu alea de la numarator :P
Daca ati inteles cifrele ati inteles si de ce un corp mai greu va cadea cu o viteza mai mare (daca fortele contra nu se modifica substantial, astfel incat sa compenseze aia, aia…de aia pun aia una sau doua parsute in plus cand parasuteaza Hummere..sa scada viteza prin marirea fortelor „contra”, scade si rezultanta aia de care tot vorbesc si nimeni nu pricepe nimic :P
MirceaM, bati cimpii. spui Viteza cu care cad corpurile intr-un fluid, atmosfera in cazul nostru, depinde si de greutate, si de densitate, si de forma
e o timpenie ce spui.. viteza nu depinde de grutate. PUNCT. Nu mai insista ca te faci de ris!
@neamtu tiganu
diferă nu doar viteza cu care cad… cu care înaintează în orice direcție, fie și orizontală :P
Chiar de la tine nu ma asteptam, zau
Chiar nu mai stiu ce sa va spun, in asa hal sunteti cu fizica.
Pooate o rezolvare dintr-un manual de fizica de la o unversitate?
https://phys.utcluj.ro/PersonalFile/Cursuri/BarleaCurs/Fise_curs.pdf
2. Un corp este acţionat de o forţă constantă (forţa de greutate) G=mg şi o forţă de frânare Fr= kv2
proporţională cu pătratul vitezei. Găsiţi legea vitezei şi a spaţiului.
R. Aplicăm legea forţei:
ma = mg – kv2
=> a·(m/k) = (mg/k)–v2
,
Viteza maximă (limită) se atinge când a=0 => v’2
=mg/k
Ce crezi ca inseamna m-ul ala? :P
Doamne….si ziceai ca ai lucrat in proiectare, aviatie, alea, alea
@Mircea M
sigur forta de franare F=kv2 are aceeasi directie cu mg ?
ca in cazul parasutistului viteza scade cu cresterea fortei de franare pe care o suporta parasuta
v=f(d/dmediu); la caderea din aer in apa creste densitatea mediului si viteza scade nu in functie de masa corpului, ci de raportul densitatilor
corpul cu densitate mai mare cade mai repede intr-un fluid;
dar chiar si la densitati egale, vitezele pot fi diferite:
unul si acelasi corp ar putea sa cada cu viteze diferite, in functie de volumul de fluid pe care il dezlocuieste; de ex. un ac sau o moneda; chiar si o sfera sau un cub, daca reactiunea mediului ii imprima un moment de rotatie care consuma din energia initiala;
si da, felia de paine cade cu partea unsa in jos :)
@Mircea M
– cand ne referim la cadere libera, nu vorbim de avioane, elicoptere si sateliti
– in vid Ep=Ec, mgh=mvxv/2 si v=radical(2gh); in alt mediu, Ep=Ec+Er, unde Er este energia care se transfera mediului; de exemplu in cazul fortei arhimedice, Er este energia de dislocuire a volumului de fluid al mediului;
– forta arhimedica nu depinde de greutatea corpului, ci de masa volumului dislocuit; nici energia de frecare nu depinde de masa corpului
– ce se scufunda mai repede: Titanicul, un Hummer sau o pietricica ? la fel e si in aer
@MirceaM
Se pate ca intelegi mai greu, asa ca iti voi explica inca o data.
In manual scrie: „Corpul cu masa mai mare decat a celorlalte obiecte este atras de Pamant cu o forta mai mare. Asadar, cade primul.”
In auxiliarul didactic scrie: „… toate lucrurile cad. Viteza cu care cad depinde de greutatea lor. Astfel, un obiect mai greu va cadea mai repede.”
Unde vezi tu in aceste explicatii vreo referire la „aceeasi suprafata”, ca eu nu vad niciuna. Oricat mi-as dori sa iti dau dreptate ;-) nu reusesc sa gasesc nici macar o aluzie la vreo influenta asupra vitezei cu care cad corpurile, in afara de cea TOTALITARA a greutatii: „Viteza cu care cad depinde de greutatea lor”. Si atunci, ma intreb cum ar putea sa gaseseasca una un copil de clasa I ?! Ca sa te convingi ca nu scrie nicaieri despre „aceeasi suprafata”, „forta arhimedica”, „forte portante”, „forte de rezistenta”, etc. citeste si tu, inca o data, cu atentie sporita si cu creionul in mana:
„Viteza cu care cad («lucrurile») depinde de greutatea lor. Astfel, un obiect mai greu va cadea mai repede.”
PUNCT. Dupa acest PUNCT tu introduci in discutie elemente care nu se regasesc in explicatiile din manuale. Avand in vedere faptul ca nu am gasit in comentariile tale niciun repros la adresa autorilor manualelor puse in discutie de dl. Emil Smeu in articolul pe baza caruia comentam, am impresia ca postarile tale au si o componenta „altruista”: sa albeasca reputatia profesionala a autorilor acestor „prostii din manuale” (sau a altora care s-ar putea simti cu musca pe caciula citind acest articol).
La final, te rog sa iti imaginezi ca tu esti elevul de clasa I din scenariul propus de mine in comentariul anterior si, din acea postura, sa incerci sa iti formezi o parere despre influenta greutatii corpurilor asupra vitezi cu care acestea cad (fara elemente suplimentare – deoarece nu exista in manual – si se presupune ca un elev de clasa I nu si-a inceput studiile cu invatamantul universitar si le finalizeaza cu cel primar). Ce incredere crezi ca poate sa mai aiba un elev in corectitudinea informatiilor furnizate de scoala in momentul in care este pus in fata acestei contradictii flagrante dintre realitate si explicatiile din manual?! Cteste, deci, cu voce tare (ca un elev de clasa I), urmatoarele afirmatii:
1. MANUAL: „Un obiect MAI GREU va cadea mai repede„.
2. CAZ REAL (din pacate s-a pierdut filmarea ;-) ) „Doi parasutisti cu ACEEASI GREUTATE sar in acelasi moment dintr-un avion. Unuia i se deschide parasuta, celuilalt nu i se deschide. Acesta din urma va cadea mai repede cu toate ca are ACEEASI GREUTATE ca si colegul sau”.
Un copil „prostut” de clasa I (care nu a auzit de „forta arhimedica”, printre altele) s-ar putea intreba cu naivitate: oare de ce nu cad cei doi parasutisti cu aceeasi viteza, daca au aceeasi greutate?!
Pana cand copilul va gasi raspunsul de unul singur, ar fi bine daca ar incepe sa se intrebe si autoritatile responsabile de educatia copiilor care sunt FORTELE care influenteaza VITEZA cu care se prabuseste sistemul educational din Romania (aflat in cadere libera). Poate vor reusi sa deschida PARASUTA la timp, pentru a evita decesul acestuia, dupa care se vor putea gandi si la aplicarea unor FORTE PORTANTE care sa ridice educatia din Romania la un nivel de la care putem sa privim cu incredere spre viitor. Insa, primul pas in rezolvarea oricarei probleme e sa recunosti ca aceasta exista. Citind comentariile la acest articol m-am intrebat (din nou) daca in Romania exista cu adevarat o majoritate care isi doreste acest lucru.
Si dvs si neamtu si autorul bateti campii ceva de speriat :P
Exemplul cu parasutistul sau cu tabla arata ca suprafata si forma influenteaza viteza de cadere, nu ca masa nu are importanta.
Daca voiati sa aratati influenta masei (implicit a greutatii,ca forta, ca in final de forte discutam) atarnati un corp mai greu de parasuta si ati fi vazut ca un corp mai greu chiar cade mai repede ca unul mai usor
in atmosfera, evident (daca nu se schimba ceilalti parametri care influenteaza viteza de cadere -forma, densitatea aerului, suprafarte-portante, de atac etc)
In vid nu avem acest fenomen, ptr ca nu avem rezistente de presiune sau de frecare, nu avem diferente de presiune intre intradosul si extradosul voalurii parasutei, ptr simplul fapt ca nu avem fluid care sa creeze presiune sau rezistenta la ceva.
Daca copilului ala de clasaI I i se spune de profu de fizica (sau de parintele „atoatestiutor”) ca greutatea nu conteza (sau ca un corp mai greu nu cade mai repede ca unul mai usore0 ste posibil sa arunce un balon cu aer de la etajul IV, sa vada ca pluteste sau cade incet si apoi sa creada ca si el va zbura sau va cadea la fel de lin.
Iar faptul ca imi indicati sa citesc cu voce tare nu face dacat sa va transforme dintr-un analfabet functional (in materie de fizica) obisnuit intr-unul fudul PUNCT.
Mai bine ar fi sa puneti toti mana pe cartile de fizica…sau, daca va e lene, sa intrati, aici
https://www.grc.nasa.gov/WWW/k-12/airplane/termv.html
Sa va traduc? Iaca , va traduc:
„Comparand doua obiecte viteza mai mare apare la greutati mai mari, coeficient aerodinamic mai mic (linii si forme care reduc rezistenta la inaintare), densitatea aerului mai mica (altitudini mai mari), sau suprafete mai mici”
Nu mai tot prostiti lumea cum ca greutatea nu conteaza, doar forma, unii chiar va si cred
@MirceaM
„Analfabetism functional este o notiune care se refera la persoanele care stiu sa citeasca, dar nu inteleg ceea ce au citit.”
https://bit.ly/2F2RA9H
Raspunsurile tale la comentariile mele sunt cea mai buna dovada ca de fapt tu esti un „analfabet functional”. Degeaba mi-ai citit comentariile daca nu ai reusit sa intelegi ce anume argumentam in ele. Acest lucru se vede din faptul ca argumentele tale nu reprezinta niste contraargumente la argumentatia mea ci un raspuns la propriile tale idei fixe, de care nu reusesti sa te distantezi. Un singur exemplu. Iti inchei ultimul comentariu cu urmatoarea propozitie: „Nu mai tot prostiti lumea cum ca greutatea nu conteaza, doar forma, unii chiar va si cred”. Te rog sa recitesti TOATE comentariile mele si vei vedea ca nu am vorbit in niciunul despre „forma” corpurilor.
Repet, pe scurt, ideea principala din argumentatia mea: „nevoia de a simplifica explicarea notiunilor complexe (unor copii) nu justifica denaturarea realitatii, deoarece in acest fel se imprima in mintea copiilor false intuitii ale fenomenelor, care vor fi greu de corectat mai tarziu”. Astfel, in manuale „nu reusesc sa gasesc nici macar o aluzie la vreo influenta asupra vitezei cu care cad corpurile, in afara de cea TOTALITARA a greutatii”.
***
Citeste cu atentie urmatoarele afirmatii:
1. Corpul mai greu cade mai repede decat corpul mai usor.
2. Corpul A cade mai repede decat corpul B, cu toate ca cele doua corpuri au aceeasi greutate.
3. Corpul mai usor cade mai repede decat corpul mai greu.
Toate cele trei afirmatii (concluzii ale unor diferite posibile experimente) sunt corecte. In ciuda acestei realitati, dintre cele trei cazuri posibile, in manual gasim DOAR exemple care sustin afirmatia de la primul punct: „corpul mai greu cade mai repede decat corpul mai usor”.
TOATE cele trei afirmatii de mai sus se refera la cazuri particulare, in care avem diferite influente asupra corpurilor in cadere, influente care sunt EXTRINSECI fenomenului descris de legea atractiei universale. ATENTIE! Masa corpului nu reprezinta o marime extrinseca deoarece se regaseste in expresia matematica a legii atractiei universale a lui Newton – ceea ce nu se poate afirma despre „suprafata”, „forta arhimedica”, „forta portanta”, „forta de rezistenta”, etc.
Deci, abordarea corecta (obligatorie) pentru orice autor de MANUAL SCOLAR (care nu se adreseaza inginerilor) este sa prezinte cazul general si doar ulterior sa vorbeasca despre cazurile particulare. Cazul general este acela in care nu avem influente extrinseci fenomenului fizic studiat, si anume caderea libera a corpurilor in vid. Din aceasta perspectiva, in loc de afirmatia ca „un obiect mai greu va cadea mai repede„, in manual trebuia sa gasim afirmatia: „viteza cu care cad corpurile nu depinde de masa (greutatea) lor„. Dupa care se puteau introduce in discutie influentele EXTRINSECI asupra vitezei cu care cad corpurile pe Pamant, cu exemple care sa acopere cele trei SITUATII PARTICULARE (posibile) de mai sus.
O explicare SIMPLISTA a realitatii, care corespunde doar unui SINGUR TIP DE CAZ PARTICULAR, precum cea din manual („un obiect mai greu va cadea mai repede„), va avea efectul pe care il mentionam mai sus: „va imprima in mintea copiilor false intuitii ale fenomenelor fizice, care vor fi greu de corectat mai tarziu”.
In concluzie, este evident ca nu ai inteles nimic din argumentatia mea si ca nu esti capabil sa renunti la ochelarii de cal cu care privesti problema in discutie, asa ca nu imi voi mai pierde timpul intr-o „conversatie” „cu peretii”.
MirceaM spui Un corp mai greu, va cadea cu o viteza mai mare, daca are o marime si forma apropiata de cea a aluia mai usor.
In momentul in care ai bagat DACA ai anulat afirmatia ca viteza depinde de greutate! Deci viteza de cadere nu depinde de greutate, ai putea sa spui ca depinde de raportul greutate/rezistenta la inaintare sau volum, daca vrei sa folosesti si arhimede, sau ma rog, frecarea cu aerul (care de regula e neglijabila). Nici celebrul 9,81 nu ramine acelasi, deci nicigreutatea nu ramine aceeasi la aceeasi masa.
Aici nu e vorba d efizica, am impresia ca toti spunem acelasi lucru, ci e vorba de exprimare, vezi ce greu e sa fi profesor!?
Neamtule, nu mai incerca sa dregi busoioacul :P
Mai sti ce porumbel ti-a scapat? Uite, iti aduc eu aminte
„neamtu tiganu 04/09/2020 At 18:18
MirceaM, bati cimpii. spui Viteza cu care cad corpurile intr-un fluid, atmosfera in cazul nostru, depinde si de greutate, si de densitate, si de forma
e o timpenie ce spui.. viteza nu depinde de grutate. PUNCT. Nu mai insista ca te faci de ris!”
Si asta nu e singura, esti recidivist :P
„neamtu tiganu 01/09/2020 At 22:19
obiectele mai grele chiar cad (de obicei) mai repede decît cele mai ușoare, nu ai inteles nimic, se pare ca ai putea fi un bun autor de manuale. Greutatea nu joaca nici un rol la viteza de cadere, ci forma, respectiv rezistenta la inaintare.”
acuma o intorci ca la Ploiesti…nttzz, ntzz, neamtule, neamtule,,,parca ai fi turc!
Asuma-ti ….e mai fair.
Domnilor, ajunge!
O gresala de manual e cea mai buna ocazie pentru un prof bun sa capteze atentia puradeilor! Manualul e autoritatea, proful aduce evidenta ( ex. cu doua bile de aceiasi dimensiune, una de sticla/plastic, alta de fier)!
Copilul e nedumerit si nu mai stie ce sa creada: asta e momentul in care i-ai captat atentia! Mai departe ii spui cat simti ca poate intelege fara sa se plictiseasca. Cu putina experienta vei sti cand l-ai pierdut insa nu e esential sa ajungi pana in panzele albe, important e ca l-ai facut curios.
Eu zic ca autorii acelor manuale au nimerit-o mai bine decat autorul articolului. Stiau macar ca planeta pe care traim are o atmosfera si ca forta arhimedica nu e proportionala cu greutatea obiectului.
„Lucrurile stau asa: in sec. XVI Galileo Galilei a descoperit că două corpuri de mase diferite care cad de la aceeaşi înălţime ating solul simultan. El a avut dificultăţi în a explica de ce.”
Pentru ca e fals :)) Daca chiar ar fi facut experimentul din turnul inclinat, si l-ar fi facut cu doua bile de aceeasi marime si de greutati sensibil diferite, si l-ar fi facut cu grija, ar fi constatat ce invata copiii de clasa I acum.
Alfred vorbesti prostii!
Ni se intampla tuturor. Va rog sa ma imi explicati care sunt prostiile!
l-ar fi facut cu doua bile de aceeasi marime si de greutati sensibil diferite, si l-ar fi facut cu grija, ar fi constatat ce invata copiii de clasa I acum.
In masura in car einteleg eu limba romana, vrei sa spui ca doua bile de aceeasi marime dar cu greutati diferite ar cadea cu viteze diferite!? Nu-ndraznezc sa-ti cer explicatii de ce ar fi asa, ma tem ca vom ajunge la extraterestrii, Elodia, antimaterie etc.
OK, atunci nici nu mai dau alte explicatii. Ramane sa va edificati singur.
acum e clar! Nu prea voi avea sanse sa ma edific ca o timpenie ar fi adevarat! Asa ca ajutati-ma!
@neamtu tiganu
“Nu-ndraznezc sa-ti cer explicatii de ce ar fi asa”
Fă experimentul… vei fi surprins ;)
Ar fi de precizat ca centrul de masa cade cu aceasi viteza, fiindca in acelasi corp ne-am putea trezi ca se deformeaza, de exemplu o picatura de apa ar putea sa-si schimbe forma. Sau sa zicem ca avem o rigla lunga cu 2 bile la capete, s-ar putea sa apara o miscare de rasucire eventual daca rigla e din cauciuc se va deforma, cine stie poate se rupe si o bila temporar se duce in sens invers. Sau poate avem un tub cu putina apa, cand ii dam drumul, o parte din apa s-ar putea sa se duca in sus sau un om care sare in sus (imponderabilitate?). Am putea schimba centrul de masa si pierde, castiga ceva timp fata de o bila rigida simpla.
Toate acestea in conditiile vidului. Poate in cazul pamantului sunt de neglijat dar in cazul unui obiect mai masiv? Si cate nu stim inca.
pentru un copil de clasa 1 un obiect mai greu cade mai repede ! Aveam un cunoscut care se indigna ca se preda fizica newtoniana desi e depasita de teoriile lui Einstein , asta e doar fandoseala intelectualista , toate se fac si se invata la timpul lor!
As zice ca scopul principal al autorilor de manuale si al multor comentatori de aici este de a arata altora ce destepti sunt. Daca incerci sa predai fizica in ciclul primar, sau oricare alta stiinta, continutul trebuie adaptat la nivelul copiilor respectivi. Ce sens are sa vorbim de portanta, dinamica fluidelor, relativitate si vid absolut ? Uitandu-ma la comentarii deduc ca similar s-ar putea direct preda copiilor de 6-7 ani in loc de faptul ca 1+1 fac doi si ca 1+1 pot sa faca 10 (in baza 2). Revenind la caderea corpurilor banuiesc ca Newton nu era in vid absolut cand se uita la merele care cad. Si nici nu avea la dispozitie cultura stiintifica de azi. Dar a inteles si formulat o intreaga mecanica de aici. Si asta sigur n-a fost usor, dar copii din scoala nu trebuie sa formuleze ei nici mecanica newtoniana si nici alta mecanica. Ci doar sa invete cateva elemente de baza, in limita posibilitatilor lor de perceptie.
„faptul ca 1+1 fac doi si ca 1+1 pot sa faca 10 (in baza 2)”
10 in baza 2 tot doi in baza 10 este, in baza 2 cuvantul zece nu are sens, in baza 2 avem zero si unu. Faptul ca schimbam baza nu inseamna ca se schimba sensul sau reprezentarea, putem schimba cifrele cu alte simboluri, sau putem schimba denumirile (limba) tot 2 ramane. Doua mere nu se fac zece daca le numaram in baza 2.
Imi permiteti sa ma amestec si eu in discutie ? Pe de o parte m-am bucurat mult sa vad ca exista lume interesata de subiect (incat articolul ocupa, pentru moment, adica pe 4 sept., locul al II-lea in Top articole), lume care face distinctie intre „masa” si greutate”, lume care a inteles pe deplin fenomenul si sensul articolului. Pe de alta parte m-a amuzat polemica intre Valentin (1.09), „neamtu tiganu” (1.09), Cetatean (1.09) si alti cativa (in subsidiar).
@Valentin: „Dar în matematică, fizică, chimie, în toate științele exacte (sic!), este esențial ca enunțurile să fie perfecte, fără omisiuni. Nu poți să combați un enunț prost cu alt enunț prost (i.e. incomplet).”
Co-rect ! De aceea eu as propune autorilor sa schimbe formularile taiate de mine cu urmatoarea formulare corecta, „perfecta” si „completa”: „In vid, toate corpurile nemagnetice, indiferent de greutatea lor, cad simultan” (stiti, Pamantul, ca si alte planete, are si un camp magnetic, care, desi este slab la suprafata, se vede totusi cu busola si determina existenta centurilor de radiatii Van Allen). In acest fel eliminam si efectul fortei arhimedice, invocat de Cry (1.09). Daca am vrea sa fim rigurosi 100% („garantat 100%”, cum ‘ice fetele alea pe la nu stiu ce post TVu), am putea adauga in enuntul respectiv „in absenta efectului Cazimir si in nopti fara Luna” (daca tot e sa luam in considerare tot-tot ce ar putea afecta caderea libera, „la sange”, ca sa fim „rigurosi” si „completi”). Toate bune si frumoase, dar ce faceti daca va vine acasa un copil de cl. I, va arata un asemenea enunt „perfect si complet” (sic !!) si va intreaba „tata, ce inseamna asta” ? Va da „pa spate” ?? Va da…La Valentin nu pare sa fie nestiinta, dar actiunea partinitoare mi se pare si mie evidenta…Sau e doar o chestie de ambitie: a apucat sa zica ceva si nu vrea sa recunoasca in fata celorlalti (care au inteles mai bine) ca a gresit…Nu mi-e clar, dar nici nu are vreo importanta motivul…Lucrurile sunt cum sunt, INDIFERENT de parerea unuia si altuia…Invatatoarea apreciaza „aprobarea” lui, dar nu ASTA e, de fapt, problema ridicata de articol (ce-a facut o invatatoare, pentru ca N altele vor spune copiilor EXACT ca-n manuale)…
Acuma, fara gluma: „neamtu tiganu” este, dupa mine, cel mai aproape de adevar (sau chiar „calare pe adevar”)…Experimentul mental propus de el (cu tabla legata de colturi ca o parasuta si tabla roluita) mi s-a parut FOARTE bun, aratand ca el a inteles PERFECT cum se pune problema, chiar la caderea in aer…Eu as merge mai departe si as propune un alt experiment mental mai simplu: dam drumul in cadere libera unui parasutist cu deschiderea parasutei la lansare (adica de la bun inceput) si, simultan, unei bile de plumb de 1 kg (parasutistul+parasuta cat credeti ca pot cantari ?). Care dintre aceste 2 chestii care cad credeti ca atinge solul prima ? Eu as pune pariu ca bila de plumb, deci corpul mai USOR…(CONTRAR afirmatiei din manuale sau modelului Aristotel&Valentin ;)) ) De ce ? Pentru ca rezistenta aerodinamica la inaintare in aer („drag”) este mare in cazul corpului mai greu (parasutist+parasuta), compensand TOTAL greutatea lui (de aceea caderea NU mai este accelerata, ci uniforma, adica are v = ct.), pe cand in cazul bilei de plumb ea este neglijabila fata de greutate, iar caderea este accelerata cu o acceleratie aproape egala cu g. Mi se poate spune „ok, stai, nene, putin, ca ne-am indepartat de afirmatia din manuale si combaterea ei”. Pana acum am aratat (ca si „neamtu tiganu”) ca afirmatia din manuale NU este adevarata totdeauna, nici macar in aer (adica in „conditii uzuale”). Sa mai imaginam un experiment (mental, dar se poate face si practic, foarte usor): avem doua bile IDENTICE dimensional, una de marmura, una de plumb. Ca sa aiba acelasi coeficient aerodinamic, le vopsim cu ACEEASI vopsea (deci ele vor intampina din partea aerului rezistente aerodinamice la inaintare EGALE la aceeasi viteza; apropo, „neamtule”, asta este proportionala cu v la viteze rezonabile si devine proportionala cu v la patrat doar la viteze mari, de ex. viteza unui avion). Este clar ca bila de plumb este MULT mai grea decat cea de marmura, dar comportamentul lor aerodinamic este IDENTIC. Ambele sunt insa suficient de grele incat forta de rezistenta aerodinamica la inaintare in aer este NEGLIJABILA fata de greutatea fiecareia. In aceste conditii CARE bila credeti ca va atinge solul prima ? Puteti face experimentul dintr-un bloc (preferabil un balcon iesit inafara, cu grija la trecatori). La ASEMENEA situatii UZUALE (cand se poate neglija aerodinamica) se refera enuntul CORECT, care face posibila tratarea caderii libere a corpurilor (si a dualei sale – aruncarea pe verticala in sus) de catre CINEMATICA. Stiti care este etimologia cuvantului „cinematica” (dar, inainte de asta, stie toata lumea ce inseamna „etimologie” :)) ). Vine de la „kinetos” – „miscare” in limba greaca (ca sa nu mai cautati prin Wikipedia). Ce anume inseamna Cinematica drept capitol al mecanicii clasice gasiti in orice manual de Fizica de cl. a IX-a: este capitolul mecanicii care trateaza miscarea corpurilor FARA sa tina seama de masa lor (implicit de greutate). Asta NU este „inventia” celor prinsi de Militie pe strada si trimisi la munca la Institutul de Stiintele Educatiei, adica aia care „concep” super-programele scolare la noi, ci face parte din Mecanica Newtoniana, care nuuuu e „inventata” de rrrrromanasi…Iar CADEREA LIBERA a corpurilor e tratata la Cinematica – uitati-va in ORICE tratat sau curs strain…Oare DE CE o fi tratata caderea asta libera la Cinematica ?? De florile parului, ca sa vina un Valentin si sa ne invete cum e „perfect si complet” ?? In mod sigur e tratata si asa in tratatele si manualele de Bombardament ale scolilor de aviatie militara din Rusia, SUA, China, poate si la noi, dar NU poate fi tratata asa intr-un manual de cl. I…
@Cetatean: nu e cazul sa-ti consumi pixul de pomana cu formule si ecuatii; cine stie-stie, cine nu-poti sa-i faci ce vrei, ca tot n-o sa stie, iar cine vrea sa aprofundeze, gaseste teorie garla pe net. Succesuri macsime tuturor !
Propun simplificarea experimentului și ducerea lui mai spre extrem, ca să fie de-a dreptul intuitiv rezultatul… Dacă tot vorbim de tablă și de aruncat de la etaj… o doză de bere plină și una goală, – sau poate cu foarte puțin lichid doar cât să-și păstreze balansul (fenomen care chiar și de unul singur ar trebui să fie lămuritor!!!) – lăsate să cadă de la etajul 10 .
Eu mă bag la un pariu `proverbial` – cine pierde, mănâncă MEM de clasa I filă cu filă… sau hai, măcar fila cu pricina… sau, fie, plătește berile…
„Pronosticul” meu: cea plină ajunge prima, la diferență ușor de măsurat.
Foarte pe scurt, ca sa parafrazez nici nu mai stiu pe cine – ati pierdut o buna ocazie de-a tacea. Amintiti-va doar un singur lucru – VORBIM DESPRE MANUALE DEDICATE UNOR COPII DE 6-7 ANI!!!!!!!!!!!!!!!!
Absolut sigur ei stiu (sau ar trebui sa stie) si cum e cu tabla roluita, si cu coeficientul aerodinamic, si cu centurile de radiatii Van Allen, si cu militienii, si cu Stiintele Educatiei, si cu Rusia, China si cu toate celelalte chestii cu care, in impresionantul dvs. enciclopedism, ne striviti…
Dar, stai, nu m-am prins (nu degeaba mi-am ales acest pseudonim) – toata povestea asta nu e despre copii si manuale, ne doare fix in pix de toate astea. Povestea de fapt e despre cat de destepti suntem noi si cat de prosti sunt altii si cum sa etalam chestia asta… are legatura mai degraba cu narcisismul. Wow, cate lucruri stiti, stiti si despre etimologie, si despre kinetos… Coplesitor. Coplesitor. Pur si simplu coplesitor.
Parerea mea e ca articolul e OK (desi cumva inutil, adica vine sa demonstreze evidenta, ca subiectul n-are ce cauta in manualele pentru clasele primare), dar cu comentariul asta v-ati facut de ras big time. Doar in ochii mei, fireste.
Nu-i fix NIMIC. Nu-i nimic nici daca m-am facut de ras si in ochii multor altora. Forumul asta arata ce stim deja, multi: ca tot romanul se pricepe la fotbal, politica si…manele (manele in TOATE domeniile). Iar acum – iata – si la caderea LIBERA a corpurilor, careia i se supune si doza de bere goala/plina. Bine ca exista totusi lucruri care se supun, totusi, legilor caderii LIBERE, chiar si in aer – de exemplu o piatra pe care o lasi sa cada intr-o fantana goala ca sa-i calculezi adancimea dupa ecou. Merci pt. aprecierea articolului ! Am simtit nevoia sa semnalez chiar si „evidenta”, pt. ca ea, pe langa faptul ca este…evidenta :)), mai este si prezentata gresit. Iar ca sa INTELEGETI de ce am scris un comentariu „erudit” mai lung decat articolul, remarcati, va rog, ca acela se afla pe locul 70-80, adica dupa ce „s-au produs” multi altii, inclusiv unii care considera ca articolul e gresit incepand chiar de la titlu. Got it ?
Ati bagat pe toti acum in ceata, deja vorbim si de campul magnetic al pamantului … Chestia asta functioneaza doar ca abstractie, caz ideal matematic, cand e vorba de puncte (centru de masa) Legea aceasta e utila pentru a construi un model, a diseca fenomenul si a face calcule aproximative. Cazul acesta poate sa nu fie in realitate, fiindca noi inca nu intelegem bine fizica cuantica de exemplu ca sa ne dam seama daca functioneaza la mase foarte mici, nu prea stim ce se intampla la mase foarte mari, avem presupuneri si teorii, dar suntem la inceput.
Personal cred ca scoala trebuie sa invete copii cum sa gandeasca, metode. De mici trebuie sa dezvolte o gandire critica, sa invete sa analizezi fenomenul, sa descompui o problema complexa in probleme simple. Sa inveti sa observe, sa clasifice, sa caute explicati, sa fie exactii. Sa discute intre ei, sa dezbata, sa prezinte, sa accepte adevarul. Acum li se dau niste enunturi incoerente si se cere sa le repete, fara sa gandeasca mult ce si de ce. Cresc niste oameni care stiu dar nu sunt prea siguri pe ce stiu, nu stiu cine sunt, incotro merg, ce e adevarat si ce nu, stiu sa se plieze pe ce zice seful sau propaganda sau sa o tina pe a lor chiar daca nu prea au dreptate.
Va multumesc pentru explicatii. Am insa o nelamurire (amintirile mele din scoala s-au sters de mult, dar as vrea sa invat macar acum). Citesc pe internet ca „terminal velocity” depinde si de masa. Daca nu ne referim la doua bile de forme identice, caz in care ziceti ca putem sa neglijam rezistenta aerului, ci la doi oameni care sar din avion si cad in pozitia tipica a parasutistilor, care ofera niste rezistenta aerului, dar nu isi deschid parasutele, si presupunem ca cei doi au „forme identice” (aceeasi inaltime, corpolenta…) dar mase diferite (unul are un rucsac plin cu plumb, celalalt cu vata de sticla), se vor zdrobi de pamint in acelasi timp?
Eu cred ca inteleg ca vor cadea simultan daca inaltimea de la care cad e mica si nu le permite sa atinga inca terminal velocity. Daca insa cad de la o inaltime suficient de mare (avion de parasutism, 4000 m), cel mai greu va ajunge pe pamint primul.
Este corect?
Marea tragedie a ‘educatiei’ nationale este ca profesorii nu sunt incurajati sa faca experimentul fizic si sa expuna copiilor realitatea. Expun teoria. E mai comod.
Ca sa demonstreze ce. Ca sa obtina ce. Ii expui realitatea cu care copilul nu se va intalni niciodata. Nu se va face nici astronaut nici inginer aerospatial. Ala care se va face o sa invete la facultate . Mai devreme n-are cum . Cu ce-l ajuta pe ala in clasele 1-8 si chiar la liceu ca in tubul de sticla in vid obiectele cad la fel. Cu ce-l ajuta vreodata in viata lui ecuatia de gradul coispe daca dupa liceu nu merge mai departe. Eventual ii mai bagi in cap si ca sexul biologic nu exista si ca in caz de ceva daca se roaga intens si isi face cruce o sa-l ajute Dumnezeu. E total aiurea. Il inregimentezi de la 4 ani la clasa zero , il rupi de familie si pe urma te miri ca ai creat un sociopat si un dezechilibrat handicapat emotional. La 4-7 ani copilul are alte nevoi ca sa devina mai tarziu om intreg pe picioarele lui capabil sa infrunte viata. Nu teorii de mate-fizica. Am impresia ca nu mai stie nimeni diferenta dintre educatie si instruire. Vad ca sunteti multi destepti si printre autori si printre comentatori. Daca va pasa cu adevarat de viitorul copiilor de ce nu am vazut proteste si manifestatii de strada asa cum vad pentru promovarea a tot felul de ciudatenii si de minoritati insignifiante ? Voi astia intelectualii care-i rostul vostru in societate ? Daca voi stiti mai bine decat autorii de manuale, ce faceti concret in privinta asta ? In afara de a arata cu degetul de pe margine. Cine va asteptati sa va plateasca pensiile cand va veni timpul ? Soros ?
Ati sarit vreodata cu parasuta?
nu corpul mai greu, ci corpul cu densitate mai mare cade mai repede intr-un fluid;
dar chiar si la densitati egale, vitezele pot fi diferite:
unul si acelasi corp ar putea sa cada cu viteze diferite, in functie de volumul de fluid pe care il dezlocuieste;
de ex. un ac sau o moneda; chiar si o sfera sau un cub, daca reactiunea mediului ii imprima un moment de rotatie care consuma din energia initiala;
si da, felia de paine cade intotdeauna cu partea unsa in jos :)
@Prototipescu Finel
Da, riguros densitatea este cea care face diferența, dar o distincție nerelevantă din două motive: 1) în condiții echivalente de formă, volum, înălțime, planetă etc., densitatea, masa și greutatea sunt la rândul lor echivalente. 2) La nivelul clasei I și în general în viața de zi cu zi greutatea și masa sunt același lucru (altfel 1 kg de cartofi poate să fie un singur cartof căzut pe cântar de la înălțime), în cazul de față “greutate” e folosit în sensul strict de masă și riguros-cauzal trimite la densitate… dar lucrând cu materialul clientului poate fi o convenție acceptabilă să rezumăm la greutate… măcar ca să nu ajungem să explicăm densitatea la clasa I
1 kg de cartofi cazut de la inaltime pe cantar, s-ar putea sa faca cantarul sa arate 100 kg. Greutatea in cadere este 0, sunt avioane care simuleaza imponderabilitate in cadere. Greutatea nu e acelasi lucru cu masa, greutatea se masoara in Newtoni, masa in kg. Greutatea difera functie de pozitia geografica si conditiile meteo, cantrul se calibreaza inainte de masuratori ca sa masoare masa.
Hai sa nu amestecam totul chiar asa, suntem in secolul 21. Era scuzabil lumea sa nu faca diferenta acu ceva timp, dar nu poate dura sute de ani. Mai ales ca ne consideram si noi educati, avem pretentii ca putem coloniza si alte planete. Yeti ne-ar considera primitivi de tot. Acesti copii daca se vor duce pe marte sau pe luna vor avea nevoie de aceste cunostinte.
Aceasta lipsa de rigoare e peste tot, medicina, politie, justitie, politica, etc. Si dupa ne plangem ca nu functioneaza nimic. De acea nu functioneaza fiindca avem ciorba in cap.
@Lucian
conceptul de densitate e mai usor de explicat decat conceptul de masa sau greutate, atata vreme cat gravitatia inca e cel mai mare mister al universului, chiar si pentru savanti;
nici efectul de frecare nu e simplu de explicat, pentru ca implica transformarea energiei mecanice in energie termica (acel kv2 invocat de dl.Mircea M); motiv pentru care l-am neglijat si m-am marginit doar la efectul arhimedic, care in fapt se traduce prin modificarea locala a presiunii mediului, de catre corpul in cadere;
nu sunt de acord cu echivalenta propusa de dvs. si am aratat mai sus ca acelasi corp poate sa cada cu viteze diferite: nu e acelasi lucru daca un obiect de forma plata cade pe cant sau pe directie transversala suprafetei plate
Mi se rupe si de Niuton si de profu de fizica si de manual. Am vazut cu ochii mei ca corpurile nu cad la fel. E o gramada de chestii care le face pe corpuri sa cada diferit. Nu se exista corpuri care are numai masa, toate au si forma si greutate si volum . Mai depinde si prin ce trec cand cad.
In viata mea nu o sa traiesc in vid si vidul nici nu exista in realitate. Chiar si in cosmos ai vantul solar si fire de praf si tot felul de energii si de molecule si de forte si toate afecteaza miscarea unui obiect. Poti sa pun pariu pe ce vrei tu ca nici macar nu stim cate alte lucruri mai exista si noi nu stim si nici nu o sa le stim vreodata penca suntem doar oameni si nu le putem nici vedea nici intelege. Dar ele exista si ne dau suturi daca nu azi atunci maine precis. Se intampla mereu. Penca ne miscam in timp si spatiu si mereu dam peste ceva nou.
Deaia teoriile nu conteaza. Penca , unu, nu exista situatia la care se refera . si doi, atita vreme cat se contrazic intre ele nau cum sa fie decat gresite. Penca in lipsa unei teorii unificatoare toate sint imperfecte deci gresite.
Pentru desteptu de autor : cea mai mica eroare rastoarna cea mai mareata teorie. Ori e perfecta deci adevarata, ori e falsa. Omu nu poate face decat teorii false. Omu poate numai sa zica: daca ii trag un pumn in nas lu Gigel cel mai probabil il dau cu cracii in sus. Dar depinde.
Sa gasit autoru sa combata o teorie gresita cu alta teorie tot gresita. Combate un manual imperfect cu un articol si mai imperfect. Eu macar recunosc ca sunt prost.
@Arhimedis
Cineva ar trebui sa iti dea peste mana data viitoare cand mai folosesti calculatorul (sau tableta, etc.) deoarece tu ii dispretuiesti pe toti cei care au contribuit cu teoriile lor (care pentru tine „nu conteaza”) la dezvoltarea bazei teoretice fara de care nu ar fi fost posibila dezvoltarea tehnologica ce a dus (printre altele) la producerea calculatorului si la dezvoltarea Internetului, care dau posibilitatea unui „destept ca tine” sa propuna renuntarea la „teorii false”.
Sau, poate, deoarece tu insuti ai constatat ca esti prost („eu macar recunosc ca sunt prost”), ai putea sa iti folosesti timpul mai cu folos decat sa scrii comentarii in care sa iti arati dispretul fata de un geniu ca Newton („mi se rupe si de Niuton”), incercand sa iti depasesti conditia de „prost” cu niste lecturi de nivelul tau. Un sfat de la mine, gratis: sa eviti manualul de fizica despre care este vorba in articolul scris de „profu de fizica” („prof” de care „ti se rupe”), nu de alta dar s-ar putea ca la final sa te prosteasca si mai tare. Trebuie sa recunosc ca nu iti dau acest sfat dintr-o pornire altruista ci dintr-una egoista: imi este groaza de comentariile pe care le vei scrie daca vei fi prostit si mai tare in urma studierii acelui manual.
Cum sa-i dai maica peste mina ?! L-ai facut matale ? Ii platesti internetul ? Ai votat in locul lui Constitutia ?
N-a contribuit caderea in vid la nici un internet si la nici un culcalator, fii serios . Nici macar satelitii nu zboara prin vid ci prin atmosfera extrem de rarefiata , pe sub cingatoarea lui Fon Alles (mi-a explicat Arhi, ca se uita la discovrey). Ce esti matale, popa cumva , ca sa dai sfaturi ? Esti medic de de-alea rusinoase ? Ia fii atent ce zicea una ieri la coafor prin masca (de castraveti, nu-ti fa iluzii)
cica pe lume sint patru feluri de oameni:
1- aia care stiu cate ceva -geniile
2- aia care stiu ca nu stiu – desteptii
3- aia care nu stiu ca nu stiu – majoritatea, fericitii
si 4 – aia care cred ca stiu. De astia de la urma sa te feresti, maica, ca e periculosi.
@Mama lu Arhi
Asa mama, asa progenitura!
Sau poate ca e tot progenutura, in travesti?! Oricum, analizand „opera filosofica” colectiva a familiei „Arhi”, observam ca acesta pacatuieste la capitolul logica. Avem doua afirmatii care se bat cap in cap:
1. „Arhi” spune: „Eu macar recunosc ca sunt prost.”
2. „Mama lu Arhi” spune: „Pe lume sint patru feluri de oameni … aia care stiu ca nu stiu – desteptii„.
In comentariul sau anterior, „Arhi” mai spunea: „Pot sa pun pariu pe ce vrei tu ca nici macar nu stim cate alte lucruri mai exista si noi nu stim si nici nu o sa le stim vreodata … ”
Rezulta ca motivul pentru care „Arhi” se considera prost este acela ca el „stie ca nu stie” (din comentariul sau nu se poate deduce alt motiv, in afara de cel mentionat).
Trebuie sa recunosc ca m-ai bagat in ceata (deh, sunt si eu „doar om”, vorba filosofului „Arhi”). Astfel, nu mai stiu ce sa cred despre „Arhi”: ESTE PROST, asa cum afirma chiar el („recunosc ca sunt prost„) – sau ESTE DESTEPT, asa cum rezulta din „teoria” ta, avand in vedere ca el „stie ca nu stie” (vezi argumentatia de mai sus), deci, conform „teoriei” tale, se incadreaza in categoria „destepti” a celor care „stiu ca nu stiu”.
Sau poate ca „Arhi” este doar un ipocrit si a facut afirmatia: „eu macar recunosc ca sunt prost” deoarece dorea ca tu sa fii mandra de el: „fiul meu «stie ca nu stie», deci este DESTEPT!”
Acesta este rezultatul „operelor filosofice” care se bazeaza pe „ziceri din popor” simpliste, auzite la coafor! Eu zic ca un om destept nu inghite pe nemestecate orice zicere care ii zboara pe la ureche (sau pe ecranul de calculator), ci o trece prin propriul filtrul critic – spre deosebire de un om prost, care a lipsit de la impartirea „filtrelor critice” insa traieste cu impresia ca are si el unul – adica face parte din categoria a 4-a, a celor care „cred ca au” (dar nu au). „De astia sa te feresti, maica, ca e periculosi.”
Adevarat periculosi, „maica”! Am inceput deja sa argumentez si eu pe baza „principiilor” preluate din „filosofia” familiei „Arhi” – care se pare ca mi-a infundat „filtrul critic”! :-)
1- Arhi e un mincinos, sper ca acum e clar.
2- Legatura dintre gaura din fund si opinia din cap este ca fiecare avem una si toate put.
3- „Cetatean” e nume sau renume ? Adica asta va defineste in primul rind ?
Apropos cica in om sint trei persoane:
aia care vrem sa creada altii ca suntem
aia care credem noi ca suntem
si aia care suntem cu adevarat; pe asta de la urma nu vrei s-o cunosti.
Tot de la coafor e. Sa ma ingaduie autorul – sau nu, ca e suveran.
@Gheorghe
Se pare ca si tu esti certat cu logica. Daca ma interesa cum sunt privit de catre cititorii Contributors, postam comentariile cu numele meu real. Nu am facut acest lucru TOCMAI pentru ca eu consider ca nu este important CINE argumenteaza („renumele” acestuia), este important CUM argumenteaza (calitatea argumentelor). Evident, in calitate de autor de articole nu ai aceasta libertate, insa eu nu sunt decat un simplu comentator (un Cetatean anonim).
In ceea ce priveste constatarea „filosofica” despre legatura dintre „gaura din fund si opinia din cap” care „put”, nu cred ca si pe asta ai auzit-o la coafor, deoarece sunt convins ca nivelul intelectual al conversatiilor dintre coafeze este superior acestui nivel primitiv.
Comentariu lui Arhimedis ruleaza fin. Best, felicitari autorului. Un pic cam mult faza cu umpic, dar in rest kudos.
De la NASA citire, ca sa incheiem subiectul :P
„Comapring two objects, the higher velocity occurs for greater weight, lower darg coefficient (more steamlined), lower gas density (higher altitude), or samll area
Object do not fall at the same rate through atmosphere”
https://www.grc.nasa.gov/WWW/k-12/airplane/termv.html
https://www.grc.nasa.gov/WWW/k-12/airplane/falling.html
Parasuistul ala pe naspa cade mai repede ptr ca „small area” fata de ala caruia i se deschide parasuta, nu ptr ca greutateea nu conteaza (masa mai mare= greutatea mai mare, oricum il avem si pe g si pe m la numarator, daca cineva vrea sa dreaha busuiocul).
Daca se pasteraza restul parametrilor un corp mai greu chiar cade mai repede.
Sper ca nu incercati sa negati sau sa o intoarceti ca la Ploiesti ce-ati scris a ramas :P
„e o timpenie ce spui.. viteza nu depinde de grutate. PUNCT. Nu mai insista ca te faci de ris!” zicea naeamtu nost…
Unii ati spus ca greutatea nu conteaza, altii ca un corp mai greu nu cade mai repdee decat unul mai usor…la fel de eronat ca ce combateri in manual. Ba aia din manual mi se parec chiar mai mica, o greseala de omisiune (se putea aduga ceva legat de forme sau marimi, ca ptr clasaI, ceva de genul „la marimi si forme asemanatoare”si era OK), pe cand afirmatii de genul greutatea nu conteaza, nu sunt de omisiune, n-ai ce sa adugi ca sa fie corecte :P
In rest, sanatate! e cazul sa incheiem circul :P
MirceaM, e de admirat efortul tau de a INCERCA sa explici ce stie toata lumea si asta fara sa-ncerci sa intelegi unde e spilul.
Partea de baza a discutiei e afirmatia ca „Un corp mai greu, va cadea cu o viteza mai mare” ceea ce pur si simplu e incorect. Cum s-au dat pe aici multe exemple, un corp mai greu poate cadea mai repede, sau mai incet functie si de ceilalti parametri.
Serios? toata lumea stie?
Ti-am raspuns mai sus, repet si aici ca sa nu te faci ca n-ai citit :P
<>
Ai scris tu cu manuta aiureala asta..acuma zici ca stia toata lumea? Ai, na?
Cat priveste spilul ala pe care nu-l pricep iarsi incerci sa dregi busuiocul, si acuma e unfair de tot, si ma enervezi. :P
Am scris asa:
„Viteza cu care cad corpurile intr-un fluid, atmosfera in cazul nostru, depinde si de greutate, si de densitate, si de forma …ba chiar si de alte chestii :P
Cat priveste formularea din manual nu am sustinut ca e corecta, dimpotriva.
Dar nici ce zieti dvs nu e coect, e chiar mai naspa decat greseala alora din manual.”
Ce zicea moralistul nostru in ale analfabetismului functional?
<>
Dvs negati influenta greutati la stabilirea vitezei, contand doar forma, moralistul nu pricepe ca modificand suprafata (adugand o forta portanta de fapt, parasuta) nu dovedesti ca masa nu conteaza..omul este total pe langa si inearca sa o dreaga si el cum poate
Ce mai e de spus?
sunteti jalnici, confuzati, superficiali…si cu coada pe sus…ati „calarit” realitatea de-ati cracanat-o de tot :P
Gata …e prea mult chiar si pentru un rabduriu ca mine.
Si daca corpul care sta sa cada pe Pamant are masa unei pietre o data si a doua oara are masa soarelui. E ca o sa cada la fel? Ori se hotareste sa nu mai cada el si-l asteapta pe Pamant sa-i cada in brate. Ca daca-i mai greu, atunci eu socotesc ca are masa mai mare si mi-am zis ce-ar fi sa fie mult mai mare. Cred ca am f***ed the experiment.
Fara legatura, fiindca s-a vehiculat pe aici ca romanii sunt prosti pentru ca tare multi cred ca soarele se invarte in jurul pamantului, tin sa spun ca nici reciproca – pamantul sa invarte in jurul soarelui -, pe care fireste ca nu o crede nimeni pe acest site, nu e adevarata.
In rest, eu sunt cu Arhimedis. Si pe bune, de ce asa multe comentarii incrancenate?! E doar fizica, nimic serios.
Atunci când toți ceilalți parametri sunt egali, în aer un corp mai greu chiar va cădea mai repede.
Comentariile de aici sunt un microcosmos romanesc. Toata lumea crede ca are dreptate si ca ceilalti sunt niste prosti, dispretul e pe fata, nimeni nu admite ca a gresit ceva, orgoliile sunt pana la cer.
Dupa parerea mea, majoritatea inteleg fenomenul, dar au probleme in a-l explica si a intelege explicatiile celorlalti.
E de inteles; scopul au fost discutiile, cu cat mai multe si mai aprinse si mai colocviale cu atat mai placute si mai binevenite. S-a raspuns demult la eventualele intrebari ale copiilor de 6 ani pe aceasta tema, dar site ul nu e interesat de ei; iar ei, copiii, nu acceseaza Contributors ca sa le spuna specialistilor de prin carticele pentru copii bine gandite: ,,Hai sa facem o experienta: spune-i tatalui tau sa lase o moneda sa ii cada. Ai auzit zgomotul pe care l-a facut cazand?
Fa acelasi lucru, lasand sa iti cada moneda de la inaltimea ta. …zgomotul este mai slab, pentru ca moneda a cazut mai lent.
Gravitatia le da viteza lucrurilor care cad de sus.
Schiul si saniusul se folosesc de caracteristicile gravitatiei…
….cu cat cobori, cu atat mai repede aluneci….”
…………..
Sa se calculeze viteza cu care cad o scobitoare de 1gram si un bustean de lemn de 1tona intr-un mediu cu densitate de 1000kg/mc
fie S suprafata in plan orizontal si hc inaltimea corpului care cade de la inaltimea H, iar Dc densitatea lui; masa corpului =DcxSxhc; masa unui volum echivalent de fluid, cu densitate Df este DfxSxdz; lucrul mecanic prin dislocuire este lucrul mecanic produs de un corp echivalent cu masa (Mc-Mf), suprafata S si inaltimea hc, care se deplaseaza pe inaltimea H: L=(Dc-Df)xSxhcxgxH; La aterizare energia cinetica Ec=(DcxSxhc)x(VxV)/2 =(DC+Df)xSxhcx(VxV)/2; egaland L cu Ec rezulta: (Dc-Df)xgxH=Dcx(VxV)/2 si V=radical(2xgxHx(Dc-Df)/Dc);
cazuri la limita:
– Dc=Df: v=0 = plutire;
– DcDf : viteza corpului rezulta mai mica decat in vid, fiind afectata de coeficientul subunitar k=radical((Dc-Df)/Dc)
erori constatate in unele comentarii: Ep=Mcxgxh… pai daca situatia nu se petrece in vid, de ce aplicam automat o relatie valabila numai in vid ? Ep in fluid = lucrul mecanic pe care il poate efectua acel corp lasat sa cada liber in fluid; nu este Mcxgxh, ci Ep=(Mc-Mf)xgxh;
cand Dc<=Df, Ep=0 !!!
ma rog, au aparut cateva mici inadvertente de tehnoredactare, dar nu afecteaza principiul si rezultatul…
versiunea cu kV2…
k nu este o constanta universala, ci pune in evidenta cresterea efectelor termice cu patratul vitezei;
dar transferul termic este un fenomen cu efect proportional cu masa corpului: Q=McxCpxdeltaT=McxY, deci L-McxY=Mcx(VxV)/2;
Mc se descompune in DcxSxhc, iar L la randul lui se descompune in (Dc-Df)xSxhcxgxH, incat Vc=(Sxhc) se reduce din toti termenii si ramane doar dependenta de densitate;
la viteze semnificative, nu neaparat foarte mari, efectele termice nu sunt neglijabile, chiar daca, spre exemplu in cazul parasutei, practic nu prea le sesizam (ma rog, eu unul inca n-am experimentat); efectul termic depinde si de mediu; teoretic un mediu mai dens franeaza mai puternic, cu transfer termic mai intens, dar efectul termic nu neaparat se manifesta printr-o crestere mai intensa a temperaturii corpului (sau parasutei): mediul poate prelua mai multa caldura, functie de temperatura proprie si de particularitatile sale de convectie sau conductie; un mediu lichid poate redirectiona caldura tot intr-un proces mecanic, precum vaporizarea;
versiunea dependenta de suprafata:
suprafata S s-a redus si ea din termenii ecuatiei, dar nu pentru ca n-ar conta, ci doar din ipoteza simplificatoare ca forta care produce lucrul mecanic ar fi unica si concentrata in centrul de greutate al corpului; asa e prin manuale de fizica, dar in realitate si la politehnica fortele sunt peste tot si inegal distribuite pe suprafete; apare o curgere a fluidului in planul orizontal si o variatie a presiunii fluidului pe suprafata orizontala; si o variatie pe verticala, din pricina variatiei presiunii cu inaltimea/adancimea; si deja e mult prea complicat
mai savantilor
ia calculati cu ce viteza se duce o bere in jos pe gat daca stai la orizontala in pat si te crucesti de comentariile de la articolul asta.
nici nu mai stiu cu cine sa votez din cauza voastra.
ps. sunt elev in clasa a treia B la scoala din sat.
Logică matematică
1.
Negație
Negația propoziției „Pământul este o planetă” este propoziția „Pământul NU este o planetă”.
Negația propoziției „Pământul NU este o planetă” este propoziția „Pământul este o planetă”.
Oricare ar fi o propoziție: dacă propoziția este adevărată, atunci negația ei este falsă și dacă propoziția este falsă, atunci negația ei este adevărată.
2.
Propoziție universală și propoziție existențială.
Fie o mulțime.
„ORICARE AR FI un element din mulțime, el ARE proprietatea P” este o propoziție universală.
Negația ei este propoziția existențială „EXISTĂ CEL PUȚIN un element al mulțimii care NU ARE proprietatea P”.
NOTĂ: Negația unei propoziții universale NU ESTE o propoziție universală.
3.
Ca să arăt că o propoziție universală este falsă, arăt că negația ei (propoziție existențială) este adevărată.
……………………………….
Notă. Când spunem că „UN elefant adult este mai mare decât un câine” sau „Elefantul este mai mare decât un câine” înțelegem că ORICE elefant este mai mare decât un câine.
…………………………………
În continuare, demonstrez că DOUĂ propoziții ( amândouă UNIVERSALE) sunt false
Prima propoziție:
Un obiect mai greu NU cade mai repede decât unul mai ușor.
Negația primei propoziții: Există cel puțin un obiect mai greu care cade mai repede decât unul mai ușor. (Adevărat). Rezultă că prima propoziție este FALSĂ.
A doua propoziție:
Un obiect mai greu cade mai repede decât unul mai ușor.
Negația celei de a doua propoziții: Există cel puțin un obiect mai greu care NU cade mai repede decât un obiect mai ușor. (Adevărat). Rezultă că a doua propoziție este FALSĂ.
Am citit extrem de amuzat comentariile(inclusiv ale domnului profesor)J:
Din cate vad in fervoarea dvs(inclusiv dl.profesor), infierbantandu-va pe subiect, multi dintre dvs. nu ati vazut padurea din cauza copacilor.
Manualul (manualele) mult hulit/e se numeste:”Matematica si explorarea MEDIULUI”(evident mediul natural-la clasa I) adica echivalentul materiei „Cunostinte despre NATURA” urmat de subsemnatul prin anul 1981.
Dintr-o simpla taietura de condei toate cugetarilre dvs. valoroase aplicabile in VID -cad. E greu sa concepi ca Autorul manualului despre natura a definit conceptul de vid (si miscarea punctelor materiale prin acesta) la nivelul de intelegere al clasei 1.
In rest numai de bine si s-ar parea ca unii dintre noi au foarte mult timp si/sau sunt nevorbiti de mult….
Deja mă doare capu’. Galilei a zis că-l doare în… suflet aşa că nu se bagă. :D
noi de fapt nici nu stim ce e masa corpurilor, ci doar o intuim in mod relativ ca fiind o proprietate care ii confera unui corp o abilitate mai mare de a se apropia de un alt corp prin gravitatie;
apoi venim si zicem ca un corp se apropie de alt corp cu atat mai repede cu cat are abilitatea mai mare de a o face;
clasic exemplu de logica circulara, pe care il transmitem si copiilor nostri, atat cat am fost noi in stare sa pricepem;
dar care nicidecum nu poate explica din ce motiv un corp cu masa mai mare, de exemplu un zeppelin, poate sa cada sau mai lent, sau sa nu cada deloc, in raport cu un corp cu masa mult mai mica, precum o moneda; exemplele cu bilele de aceeasi marime dar de masa diferita releva doar semnificatia densitatii, relevanta masei fiind doar o relevanta derivata din relevanta densitatii; faptul ca densitatea se poate matematic scrie ca o functie de masa nu este echivalent cu faptul ca masa e o functie de densitate; pentru ca fizica nu e doar matematica si, spre deosebire, in fizica nu e indiferent daca intai a fost oul sau gaina; daca efectul se poate matematic scrie ca o relatie matematica avand ca parametru o cauza efect=f(cauza), tot matematic cauza se poate scrie ca o functie de efect: cauza=f(efect);
dar in fizica e fundamental gresit sa scrii ca o cauza este in functie de efect; ii tampim pe elevi de mici