vineri, septembrie 22, 2023

Grupul „Citadel” şi perspectiva primului think tank de politică internaţională la Cluj

Înfiinţarea Grupului de Reflecţie şi Analiză Internaţională CITADEL de la Cluj, în primăvara acestui an, a pornit uşor şi relaxat ca un exerciţiu intelectual de weekend, fiind o iniţiativă spontană a unor tineri specialişti în ştiinţe politice şi relaţii internaţionale, studii europene, studii americane, studii culturale şi economie internaţională din cadrul Facultăţii de Studii Europene a Universităţii Babeş-Bolyai. Destul de repede s-au alăturat dezbaterilor (aproape) lunare de la Citadel şi profesori ai altor facultăţi, departamente şi institute de cercetare, atraşi de ideea unui cadru generos de dezbatere şi reflecţie pe teme de pe agenda internaţională. Fără ierarhie, fără funcţii, fără organizare structurală, fără mize de putere, fără buget, fără ştampile sau birocraţie, fără liste de adeziuni şi cotizaţii. N-avem nimic de cerut şi nimic de împărţit. Tot ceea ce interesează sunt oamenii şi ideile lor, observaţiile fine şi abordările fundamentate ale tematicii din politica lumii. Aşteptăm lângă noi oameni instruiţi, indiferent de generaţie, care au ce spune în acest domeniu, oameni cu viziune, cu idei bune şi deschidere analitică largă şi, evident, cu interes profesional, cultural sau intelectual pentru politica şi economia internaţională.

Când, la conferinţa inaugurală din 29 martie despre starea parteneriatul transatlantic, secretarul de stat Bogdan Aurescu şi-a exprimat speranţa ca Citadel să fie, în pofida numelui, o cetate (citadelă) intelectuală deschisă tuturor celor care doresc să participe la acest proiect informal, nu un grup închis, am realizat că a rostit formula magică a succesului nostru: deschidere, flexibilitate, caracter informal, la care aş adăuga multidisciplinaritate şi abordări globale, argumentate, toate bazate pe analiză factuală, pe lecturi şi spirit critic. Contribuţiile specifice ale unor profesori consacraţi precum Nicolae Păun, Vasile Puşcaş, Marius Jucan, Călin Felezeu, Dan Dungaciu, ale unor conferenţiari şi lectori în ascensiune precum Sergiu Mişcoiu, Mircea Maniu, Gabriela Ciot, Gabriel Gherasim, Marius Lazăr, Laura Herţa, Florin Duma sau Liviu Ţîrău, ale unor diplomaţi de top precum Bogdan Aurescu, Adrian Vieriţa, Nicolae Stan şi ale multor tineri doctoranzi şi masteranzi din universitatea clujeană conferă Grupului de Reflecţie Citadel expertiza, deschiderea dar şi entuziamul de care are nevoie pentru a aborda dezbateri şi analize ale unor dosare complexe de politică internaţională.

Până acum, Grupul „Citadel” (numele folosit este în engleză şi nu echivalentul în română, pentru singurul motiv că membrii fondatori au ales varianta de denumire cu deschidere internaţională maximă, o parte din evenimente desfăşurându-se în engleză) a organizat următoarele conferinţe, dezbateri şi mese rotunde, cu următorii vorbitori principali (keynote speakers):

29 martie a.c.: „Parteneriatul strategic România – Statele Unite în contextul dinamicii parteneriatului transatlantic” (Bogdan Aurescu, secretar de stat pentru afaceri strategice în Ministerul Afacerilor Externe);

14 mai a.c. „2008 – The Anatomy of a Financial Crisis” (Rares Pateanu, Director Executiv în cadrul Morgan Stanley Bank, Montreal, Canada);

18 iunie a.c. „Orientul Mijlociu şi Nordul Africii: Dinamici şi perspective după primăvara arabă” (ambasador Nicolae Stan, MAE, prof. univ. dr. Călin Felezeu, Institutul de Turcologie şi Studii Central-Asiatice, Lector univ. dr. Marius Lazăr, arabist);

21 octombrie a.c. „Europa şi Statele Unite astăzi: Reflectări reciproce şi interacţiuni” (Ambasador Adrian Vieriţa, MAE, prof. univ. dr. Marius Jucan, coordonatorul programului de studii americane şi transatlantice).

Vineri, 8 noiembrie, este programată o altă dezbatere de actualitate, cu patru invitaţi de prestigiu: „Summitul de la Vilnius, Parteneriatul Estic şi perspectiva europeană a Republicii Moldova”. Prezentările iniţiale vor fi susţinute de secretarul de stat în M.A.E. Bogdan Aurescu, E.S. Iurie Reniţă, Ambasadorul Republicii Moldova la Bucureşti, prof. dr. Vasile Puşcaş, Directorul Institutului de Cercetări Europene, prof. dr. Dan Dungaciu, Directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române, urmate de opinii, comentarii şi întrebări din partea publicului.

Grupul Citadel intenţionează să dezvolte şi să diversifice programele actuale de conferinţe şi dezbateri publice cu asumarea unor teme de cercetare şi editarea unor volume de contribuţii pe teme de relaţii internaţionale, studii de securitate şi analiză politică internaţională, democraţie şi conflicte regionale, restructurarea ordinii postbelice, paradigma occidentală astăzi etc. În pregătire, volumul Democracy and Security in the 21st Century: Perspectives on a Changing World (editor Valentin Naumescu), care va apărea anul viitor în Marea Britanie.

Pe termen mediu şi lung, fără să existe vreo constrângere de termen, format, comandamente politice etc., exclusiv în funcţie de resursele umane disponibile şi de interesul local sau regional, luăm în considerare constituirea unui think tank autentic de politică internaţională, cu tot echipamentul aferent: website, o publicaţie periodică, elaborarea de studii, documente de poziţie şi policy papers.

Dar, până atunci, dezbaterea de vineri, 8 noiembrie, va fi o excelentă oportunitate pentru publicul avizat din mediile universitare clujene să afle şi să înţeleagă mai multe de la invitaţii Citadel cu privire la complicatul proces de „extragere” a Republicii Moldova din zona gri a Europei (există un preţ care trebuie plătit?), precum şi despre tentativa de înscriere oficială a micii republici ex-sovietice pe o traiectorie europeană definitivă. Capcanele şi rezistenţele în regiune au fost şi sunt încă multe iar competiţia dintre Uniunea Europeană şi Rusia pentru influenţă în „zona de periferie” a continentului (cele şase state membre ale Parteneriatului Estic) va continua şi după Summitul de la Vilnius, chiar în condiţiile (maximale) în care Ucraina, Georgia şi Republica Moldova vor semna/parafa Acordurile de Asociere la Uniunea Europeană.

Distribuie acest articol

3 COMENTARII

  1. Minunata idee. Pentru mine ca observator acum dinafara, lipsa de interes a publicului roman pentru geopolitica si in general pentru absolut tot ceea ce nu are legatura cu razboiul politic intern mi se pare aproape o garantie a unor viitoare greseli diplomatice sau manipulari mediatice. Sper ca cei din grupul dumneavoastra sa reuseasca sa sparga aceasta lipsa de interes si sa formeze buni diplomati si intelectuali.

  2. Am avut plăcerea și onoarea să particip la câteva dezbateri, unde am constatat cu satisfacție că acest grup de reflecție și analiză se dovedește a fi ceea ce și-a propus: adică, a reușit să creeze un cadru generos de dezbateri și reflecții pe teme importante de pe agenda internațională cu „observații fine, abordări fundamentale, …“ la problemele majore din politica prezentului.

    Și pentru a nu fi suspectată de aprecieri în exces voi spune că denumirea de CITADEL este total neinspirată din cel puțin 2 motive:
    1) Dicționarul limbii române dispune de peste 72.000 de cuvinte din care cred că s-ar fi putut alege unul – asta din respect pentru memoria lui George Pruteanu, care ne sfătuia să nu folosim cuvinte din alte limbi dacă există echivalentul în limba română.
    2) Dacă grupul purta o altă denumire (chiar și în engleză) numai era nevoie de explicații (mișcarea este deschisă tuturor, indiferent de vârstă, grad, ierarhie), și nici de „formula magică“ a domnului secretar de stat Bogdan Aurescu, pentru că într-o citadelă, fortăreață, refugiu, etc. nu se poate pătrunde prea ușor.

    Doresc grupului longevitate cu cât mai multe dezbateri „argumentate, toate bazate pe analiză factuală, pe lecturi şi spirit critic“.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Valentin Naumescu
Valentin Naumescu este profesor de relaţii internaţionale la Facultatea de Studii Europene a Universităţii Babeş-Bolyai Cluj şi preşedintele think tankului Iniţiativa pentru Cultură Democratică Europeană (ICDE). Din 2015, expert independent al Comisiei Europene în domeniul relaţii internaţionale. A fost secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe (2005-2007) şi consul general al României la Toronto (2008-2012). Printre cele 17 cărţi publicate: The New European Union and Its Global Strategy: From Brexit to PESCO (Cambridge Scholars Publishing, 2020), Politica marilor puteri în Europa Centrală şi de Est: 30 de ani de la sfârşitul războiului rece (Humanitas, 2019), România, marile puteri şi ordinea europeană: 1918-2018 (Polirom, 2018), Criza Uniunii Europene şi ordinea globală în Era Trump (Trei, 2017), Democracy and Security in the 21st Century: Perspectives on a Changing World (Cambridge Scholars Publishing, 2014).

Carti noi

Revoluția Greacă de la 1821 pe teritoriul Moldovei și Țării Românești

 

Carti noi

„Jurnalul de doliu scris de Ioan Stanomir impresionează prin intensitatea pe care o imprimă literei, o intensitate care consumă și îl consumă, într-un intangibil orizont al unei nostalgii dizolvante. Biografia mamei, autobiografia autorului, atât de strâns legate, alcătuiesc textul unei declarații de dragoste d’outre-tombe, punctând, în marginea unor momente care au devenit inefabile, notele simfoniei unei iremediabile tristeți… vezi amanunte despre carte
 „Serhii Plokhy este unul dintre cei mai însemnați experți contemporani în istoria Rusiei și a Războiului Rece.” – Anne Applebaum
În toamna anului 1961, asasinul KGB-ist Bogdan Stașinski dezerta în Germania de Vest. După ce a dezvăluit agenților CIA secretele pe care le deținea, Stașinski a fost judecat în ceea ce avea să fie cel mai mediatizat caz de asasinat din întregul Război Rece. Publicitatea iscată în jurul cazului Stașinski a determinat KGB-ul să își schimbe modul de operare în străinătate și a contribuit la sfârșitul carierei lui Aleksandr Șelepin, unul dintre cei mai ambițioși și periculoși conducători sovietici. Mai multe…
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro