sâmbătă, iulie 11, 2026

Iluzii

Binecunoscut publicului larg datorită unor telenovele proteviste cu mare audiență, așa cum au fost Numai iubirea, Aniela sau Inimă de țigan, regizorul Iura Luncașu își încearcă prin lungmetrajul Acel martie a doua oară norocul în thriller. Prima oară a făcut-o în 2016, cu filmul Tudo. Care nu a prea avut parte de o primire favorabilă.

De data aceasta, Luncașu a plusat. Sperând că, făcând un film inspirat dintr-un roman al Oliviei Odaianu, apărut în 2022 la editura Paperback, film vorbit în limba engleză și pe al cărui generic figurează două sau trei staruri ale cinematografiei mondiale, așa cum sunt Esther Acebo sau Luke Roberts, lucrurile vor sta cu totul altfel. N-aș zice că planurile i-au ieșit regizorului, întocmai. Avem de-a face cu un ghem de naivități de toate felurile puse în slujba omagierii serviciilor secrete românești, desigur de un profesionalism și de o cinste exemplare,  cărora puțin le pasă dacă dejoacă planurile mizere ale unor politicieni, chiar și atunci când aceștia ocupă funcții importante în stat. Datoria și patriotismul contează. Omagiați și lăudați sunt și tinerii oameni de știință care se sacrifică, muncesc din zori și până-n noapte, își ratează viața personală pe care mai apoi ajung să și-o refacă cu angajați ai SRI, numai și numai spre a face descoperiri senzaționale și a contribui astfel vârtos la sporirea prestigiului și a bugetului țării.

Așadar, o tânără pe nume Anabel Albu, în general bine jucată de Mădălina Bellariu Ion, descoperă că Denis Matei (Luke Roberts), cel ce ar urma să îi devină soț, o cam înșală. Descoperirea se produce într-un mare restaurant  din inima Clujului. Lesne recognoscibil.  Anabelei ignoră nonșalant ceea ce indubitabil  va spune gura lumii  ca și ceea ce înseamnă bunele moravuri așa că va executa în incinta localului și în văzul lumii un inedit număr de striptease. Cu scopul de a-i înapoia infidelului o superbă rochie roșie și niște accesorii  de lux pe care acesta i le-a făcut cadou. Noroc că prin preajmă se află tânărul Vlad Bratu ( relativ des cam stânjenit în rol Eduard Mitrică) care îi va împrumuta paltonul. Și uite așa între cei doi se va realiza lipeala.

Numai că nimic nu e întâmplător în operațiunea în chestiune. Anabel lucrează pentru SRI, are misiunea de a-l supraveghea și proteja pe Vlad Bratu, om de știință valoros, care tocmai este pe punctul de a descoperi un leac miraculos împotriva cancerului. Și Anabel, și Vlad au propria lor istorie. Femeia vrea să își găsească tatăl pierdut cu mulți ani în urmă, tată despre care  către sfârșit, vom afla lucruri pe care regizorul și scenarista Olivia Odăianu le socotesc a fi senzaționale (noroc că noi, spectatorii, știm că atunci când devii ofițer SRI, implicat în misiuni de mare risc, acesta cunoaște absolut totul despre tine, inclusiv cine îți este și cu ce se ocupă  și cel mai umil membru al familiei), Vlad, vrea să desăvârșească visul propriului tată.

Cei doi se mai întâlnesc de câteva ori, întâlnirile făcând parte din planul misiunii Anabelei. Noroc că, până la urmă, Vlad se lămurește că nimic nu e întâmplător în asta, așa că ba o refuză, ba se îndrăgostește de femeia care-l păzește și apoi îl scapă de la o răpire iminentă pusă la cale de rușii pentru care lucrează Ivan Belov ( Costas Mandylor). În film ni se mai vorbește și despre căsătoria în derivă a aceluiași Vlad, despre faptul că soția lui (Diana Sar) îl traduce cu senatorul Lupescu (Bogdan Bob Rădulescu), despre moartea suspectă a acestuia. Ca și despre cum Anabel izbutește să îl convingă pe prim-ministru, prins într-un moment fiziologic dintre cele mai intime, să renunțe la planurile-i perverse de vânzare a descoperirii lui Vlad câștigând alegerile și un nou mandat de premier în cel mai cinstit mod cu putință. Adică promovând inteligența românească.

Filmul are un sunet ireproșabil (Ionuț Geadău, Florin Tăbăcaru, George Geadău, Demeter László), ireproșabilă este și munca directorului de imagine Alexandru Don (și Clujul, și peisajele spaniole sunt în așa fel filmate încât nu au cum să nu îți ia ochii) ceea ce e bine. Bună e și coloana sonoră concepută de Marius Alexandru Florea și Șerban Gabriel Stariradov.

Cam puțin totuși pentru ca filmul să poată concura cu succes cu producțiile de același gen din SUA. Așa cum, indubitabil, și-a dorit regizorul.

KSM Production

ACEL MARTIE

Regia: Iura Luncașu

Scenariul: Olivia Odăianu și Iura Luncașu

Producători: Bogdan Mărginean, Nicu Claudiu Moldovan

Imaginea: Alexandru Don

Scenografia: Constantin Popoiu, Ștefan Dilita, Paul Miclea, Dan Simion

Costume: Constantin Popoiu, Mirela Grindean

Montaj: Bradley Mead, Ștefan Pârlog

Coloana sonoră: Marius Alexandru Florea, Șerban Gabriel Stariradov

Sunet: Ionuț Geadău, Florin Tăbăcaru, George Geadău, Demeter László

Cu: Mădălina Bellariu Ion (Anabel Albu), Ester Acebo (Ruana Ruiz), Costas Mandylor (Ivan Belov), Eduard Trică (Vlad Bratu), Luke Roberts (Denis Matei), Didi Anderson (Diana), Bogdan Bob Rădulescu (senatorul Lupescu), Diana Sar (Oana Bratu)

Distribuie acest articol

2 COMENTARII

  1. Dacă nu l-au putut reșapa pe Ceaușescu, reîncălzesc ciorba național-ceaușistă. Trebuie să meargă una din două, măcar la unu din doi.

  2. Nu e si Corutz pe undeva?
    E bine ca semnalati asemenea aberatii cu, macar, sunet foarte bun.
    „Si cu fete incaltate cel putin”

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Mircea Morariu
Mircea Morariu
Critic de teatru. Doctor în filologie din 1994 cu teza „L’effet de spectacle de Diderot à Ionesco” şi, în prezent, profesor universitar de Literatură franceză la Facultatea de Litere a Universităţii din Oradea. Dublu laureat al Premiului UNITER pentru critică de teatru (2009 şi 2013)

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

carte

 

coperta cartii

În această nouă carte, Armand Goșu urmărește desfășurarea războiului din Ucraina și negocierile de pace în contextul geopolitic inaugurat de al doilea mandat al lui Donald Trump, care a subminat dramatic – și poate iremediabil – unitatea lumii occidentale. Astfel, sunt analizate originile imperiale ale planurilor Rusiei în Orientul Mijlociu; de ce și-a abandonat Putin singurul aliat real, dictatorul de la Damasc, și a renunțat la poziția strategică din Venezuela; cum schimbă utilizarea pe scară tot mai largă a dronelor modul de desfășurare al luptelor și, adeseori, deznodământul lor; evoluțiile recente ale negocierilor pentru încheierea războiului. Vezi mai multe

Carti noi

Despre alegere şi discreţia binelui

Despre alegere şi discreţia binelui

„Vorbim tot mai mult despre viață în termeni de optimizare și eficiență; nu ne mai atrage atenția decât ceea ce ni se pare convenabil. Aderența la un mesaj de credință, imaginat doar ca poliță de asigurare, va mai putea oare să ne sugereze marile întrebări ale ființei și să ne ferească de ratare? Ar mai putea perplexitățile credinciosului de la noi să intre în dialog cu mirările lumii, astfel încât să nu lase impresia negocierii sale cu fatalitatea? Mai putem aspira la luciditate sub influența unui mod contorsionat de a concepe tradiția?“ — MIHAI FRĂŢILĂ - vezi mai mult

Carti noi

 

Pagini

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro