Declinul demografic – fenomen european complex
Institutul Național de Statistică, Eurostat sau Divizia de Statistică ONU sunt numai câteva instituții sau organizații internaționale ce oferă suficiente date statistice sau care pun la dispoziție publicului analize pentru evaluarea evoluțiilor demografice din România. Câteva exemple de publicații ce permit evaluarea caracteristicilor declinului demografic din România, fenomen ce se încadrează într-un tabloul demografic negativ la nivel european, al migrației internaționale și altor fenomene demografice sunt enumerate în cele ce urmează: Anuarul demografic al României – ediția 2024, publicație ce prezintă serii de date la nivel național sau județean; Talent Abroad: A Review of Romania Emigrants, publicație ce prezintă dimensiunea și caracteristicile migrației internaționale pentru România la nivelul țărilor din OCDE, Anuarul Statistic al României etc.
În cele ce urmează, folosind date statistice sunt prezentate câteva aspecte relevante cu privire la fenomenul îmbătrânirii populației în România, în contextul evoluțiilor demografice la nivel european. Dealtfel, aceasta este una din temele majore ce se află în dezbaterea publică în cele mai multe țări din Uniunea Europeană. De exemplu, în Franța sub egida economiștilor Olivier Blanchard și Jean Tirol s-a constituit o comisie pentru evaluarea provocărilor majore din Franța, iar analiza realizată de grupul de experți coordonat de cei doi laureați ai premiului Nobel a fost în jurul a trei teme majore: schimbările climatice, reducerea inegalităților și îmbătrânirea populației. Ultima temă majoră este una complexă, în cadrul căreia se urmărește să se identifice propuneri pentru asigurarea unui echilibru între perioada activă și cea de pensie. Fără a restrânge bogăția de informații din raport cu privire la tema îmbătrânirii populației reținem următoarele: “Creșterea speranței de viață, de asemenea a speranței de viață sănătoase, este o veste bună, o reușită importantă a societății noastre. Aceasta implică însă ajustări în maniera în care societatea este organizată, în primul rând pentru a menține un echilibru just între muncă și pensionare” (Blanchard, O., Tirole, J., Les grands défis économiques, Presses Universitaires de France, 2022).
Încetinirea fenomenului de reducere a populației rezidente de la un an la altul, pentru orice țară nu se poate realiza decât printr-un spor natural pozitiv și/sau printr-un spor pozitiv al migrației internaționale. În evoluția demografică a oricărei țări cei doi factori au evoluții ce se modifică în timp, în raport cu evoluțiile economice, culturale, politice, contextul internațional.
În România, redresarea populației rezidente pe cale naturală, prin reducerea numărului de decese și creșterea numărului de nașteri este un obiectiv greu de atins într-o perspectivă scurtă de timp, dacă ținem seama că, stoparea declinului numărului anual de nașteri este greu de realizat. După cum preciza și demograful Vasile Ghețău “După 35 de ani de declin demografic, revenirea la un spor natural pozitiv ar putea proveni numai din redresarea consistentă a natalității și reducerea mortalității, evoluție care nu se întrevede.”(Vasile Ghețău, Interviu – Piața Financiară, nr. 1-2 (p. 350-351)/ianuarie – februarie, 2025, www.piatafinanciara.ro). În aceste condiții, în care, în mod obiectiv, într-o perioadă scurtă sau medie de timp nu se poate asigura stoparea declinului demografic prin spor natural, migrația internațională poate fi un factor important pentru menținerea populației rezidente a României, la pragul de 19 milioane locuitori, nivel ce este înregistrat în 2024. Totuși, trebuie subliniat că migrația internațională este un factor de atenuare a declinului demografic, numai în măsura în care mediul economic este un pol de atragere a românilor care au emigrat în decursul timpului sau reprezintă un stimul pentru imigranți.
România, ca de altfel în majoritatea țărilor din Uniunea Europeană se confruntă cu probleme majore dintre cele mai diverse, de la cele din domeniul economic și social, la apărare, politice, pentru a aminti numai câteva dintre acestea. Pe lângă toate acestea, de cele mai multe ori nu sunt avute în vedere decât tangențial problemele din domeniul demografic. Astfel, nu numai în România, dar de altfel în mai multe țări europene asistăm la declinul populației rezidente, ca urmare a reducerii numărului de născuți – vii și a menținerii la un nivel ridicat a ratei deceselor. Asistăm astfel, la accentuarea îmbătrânirii populației. În multe țări din Uniunea Europeană declinul demografic este mult diminuat prin stimularea migrației internaționale. În anul 2023, numai într-un număr redus de țări s-a consemnat un spor natural pozitiv (Franța, Malta, Cipru, Suedia, Irlanda și Luxemburg). Mai mult, în Franța, țară care și-a asigurat, în ultima jumătate de secol sporul populației rezidente într-o mare măsură printr-un spor natural pozitiv consistent, în ultimii ani aceast factor și-a redus foarte mult din contribuție. Astfel, potrivit Bilanțului demografic – 2024 din anul 2024 Franța a înregistrat un sold natural de numai 17 mii, acesta fiind cel mai mic de la al Doilea Război Mondial până în prezent. Dealtfel, în această țară s-a înregistrat în 2024 un număr de născuți – vii ce a fost cu 21,5% mai mic decât cel din 2010.
Strict din punct de vedere demografic, reducerea numărului de născuți – vii pe parcursul unei perioade lungi de timp va accentua dezechilibrele repartizarii populației rezidente pe cele trei grupe importante de vârstă (sub 14 ani, între 15 și 64 ani și peste 65 ani) iar efectele în plan economic și social, atât pe termen scurt, dar mai ales într-un viitor nu foarte îndepărtat vor fi dintre cele mai diverse, atât în plan economic și social. Aceste dezechilibre sunt prezente în majoritatea țărilor din UE, ele fiind cu mult mai pronunțate începând cu anul 2010. La nivelul UE ponderea persoanelor cu vârsta mai mare de 65 ani în total populație rezidentă a fost în 2023 egală cu 21,3%. În Franța această pondere a crescut la 21,8% la 1 ianuarie 2025, după ce în 2005 nivelul indicatorului a fost de numai 16,3%. În România, valoarea indicatorului a crescut la 20,0% în 2023, după ce în 2012 a fost de numai 16%.
Dezechilibrele care se creează între cele trei grupe de vârstă vor genera probleme dintre cele mai diverse, atât în plan economic, cât și în plan social, atât la nivel național și local, dar și la nivel individual. Menționăm în cele ce urmează numai câteva dintre acestea, lista fiind una foarte lungă.
În primul rând, cererea de forță de muncă va fi dificil de satisfăcut numai prin oferta internă, ci va trebui atrasă forță de muncă din afara țării. În ultimii ani, chiar dacă țara noastră, dintr-o perspectivă istorică nu este o țară cu o cultură a unei imigrații consistente, menționăm că în ultimii ani, un număr relativ mare de imigranți, îndeosebi din țări din afara Europei, au fost atrași în activități economice dintre cele mai diverse.
În al doilea rând, prin modificarea structurii populației pe cele trei grupe de vârstă, în principal prin creșterea ponderii persoanelor de peste 65 de ani, se va schimba într-o mare măsură cererea de servicii de sănătate și sociale. Astfel, pentru asigurarea acestora vor crește cheltuielile alocate de la bugetul de stat, de la bugetele locale, precum și cheltuielile familiilor pentru acele servicii sanitare și sociale ce sunt specifice persoanele în vârstă.
În al treilea rând, declinul demografic prelungi poate avea implicații directe asupra sistemului de pensii, în asigurarea sustenabilității acestuia pentru o perioadă lungă de timp. Într-o perspectivă medie de timp, menținerea raportului dependenței demografice la un nivel acceptabil este o condiție importantă pentru asigurarea predictibilității sistemului de pensii. În România, trebuie avut în vedere că, în următorii ani vor intra în sistemul public de pensii contingente mari de persoane ce s-au născut după anul 1967. Numărul de născuți – vii din perioada 1967 – 1989 fiind determinat în mod direct de actele normative emise pentru interzicerea avortului și implicit pentru sporirea numărului de născuți – vii din acea perioadă. Totodată, contingentele care și-au început activitatea pe piața muncii în ultima perioadă, dar mai ales cele care vor avea această calitate în perioada imediat următoare vor fi cu mult mai mici decât contingentele care vor intra în sistemul public de pensii.
Figura 1. Evoluția populației rezidente la nivelul județelor între 2002 și 2021
Figura 2. Evoluția populației rezidente la nivelul județelor între 2011 și 2021
În al patrulea rând trebuie avut în vedere că declinul demografic nu este unul uniform la nivel național, diferențele dintre județe fiind evidente. Astfel, la nivel național sunt un număr important de județe în care declinul demografic este unul accentuat, dar în egală măsură sunt județe în care, cel puțin în ultimii zece ani se observă o creștere a populației rezidente. Astfel, în decursul perioadei 2002 – 2021, după cu rezultă și din figura 1, în 16 județe populația rezidentă a scăzut cu mai mult de 20%.
Evoluțiile demografice din ultimii ani scot în evidență o stabilizare sau o creștere moderată a populației rezidente în anumite județe (figura 2). Astfel, în perioada dintre ultimele două recensămite în șase județe s-a înregistrat o creștere a populației rezidente, iar în 12 județe reducerea populației rezidente a fost cuprinsă între 10 și 20%.
Atât la nivelul județelor, dar și în cadrul localităților din fiecare județ fenomenul îmbătrânirii populației se manifestă diferit, iar implicațiile acestui fenomen sunt dintre cele mai diverse, atât în plan economic, cît și social. În cele ce urmează sunt prezentate câteva aspecte legate de fenomenul îmbătrânirii populației, atât la nivel național, cât și la nivelul unităților administrativ teritorial.
Peste treizeci de ani în care populația rezidentă a îmbătrânit continuu
În evaluarea efectelor ce decurg din îmbătrânirea populației rezidente va trebui să avem în vedere și că acest fenomen se manifestă diferit la nivel de teritorial, accentuând și mai mult la nivel național problemele mai sus semnalate. După cum vom vedea în cele ce urmeză, fenomenul îmbătrânirii populației se manifestă diferit, atât la nivelul județelor, dar și în cadrul acestora, la nivel de localități.
La nivel național, ca o evaluare generală a caracteristicilor populației rezidente, menționăm: reducerea continuă a acesteia pe parcursul celor peste treizeci de ani și modificarea structurii acesteia pe grupele importante de vârstă. Dacă scăderea populației rezidente, cu peste 4,2 milioane de persoane în perioada celor peste treizeci de ani este bine cunoscută la nivelul opiniei publice, schimbările intervenite în repartizarea acesteia pe grupele importante de vârstă au fost trecute mult timp în plan secund.
Fenomenele demografice manifestate după 1989 au dus la accentuarea fenomenului de îmbătrânire a populației rezidente. Astfel, în această perioadă s-a redus continu numărul de născuți – vii, migrația internațională înregistrată este caracterizată prin cele mai ridicate fluxuri anuale din istoria țării, iar speranța de viață a crescut. În aceste condiții, au fost generate dezechilibre majore între cele trei grupe importante de vârstă și s-a accentuat fenomenul de îmbătrânire a populației rezidente.
Dacă la începutul perioadei de tranziție, populația după domiciliu era una relativ tânără, vârsta medie fiind egală cu 35,0 ani, aceasta a crescut la 42,4 ani în anul 2023. Pe parcursul unei perioade relativ de scurtă durată, populația României a îmbătrânit cu 7,5 ani, ceea ce este echivalent cu o creștere anuală a vârstei medii cu o rată de creștere ce este egală cu 0.62%. Fenomenul de îmbătrânire a populației este ceva mai accentuat în rândul femeilor: dacă în anul 1992, vârsta medie a populației feminine a fost 36,1 ani, aceasta a crescut la 43,9 ani în 2023. În cazul populației feminine, rata anuală de creștere a vârstei medii a fost 0,64%, în timp ce la bărbați a fost 0.61%.
Cauzele care au dus la îmbătrânirea populației rezidente sunt multiple, dintre acestea precizăm numai câteva dintre acestea: scăderea continuă a natalității (dacă în anul 1989 numărul de născuți – vii a fost 369,5 mii, acesta a scăzut în 2022 la 182,1 mii); diminuarea continuă a ponderii populației tinere în populația rezidentă; migrația internațională, în general din rândul populației tinere; creșterea speranței de viață, etc.
În cele ce urmează vor fi evidențiate câteva caracteristici ale evoluției vârstei medii a populației rezidente la nivelul județelor și localităților.
Diferențe semnificative între județe
În primul rând, trebuie evidențiate diferențele semnificative care există între județe în raport cu vârsta medie a populației rezidente (figura 3). Potrivit datelor înregistrate la ultimul recensământ, vârsta medie a populației la nivelul județelor variază între 46,9 ani în județul Teleorman și 39,0 ani în județul Iași. De menționat că, vârsta medie la femei este în județul Teleorman de 47,9 ani, aceasta fiind la nivelul acestui județ cu 2,1 ani mai mare decât vârsta medie a bărbaților. Aceste date ne arată că în județele în care vârsta medie este una ridicată este dificil de anticipat o redresare a populației rezidente într-o perioadă scurtă sau medie de timp. Mai mult, în județele în care vârsta medie este una ridicată apreciem că în perioada următoare vom asista la o scădere an de an a numărului de nașteri și, implicit, vom asista, în anii care urmează, la o accentuare a dezechilibrelor în repartizarea populației rezidente pe cele trei grupe mari de vârste.
Figura 3. Vârsta medie a populației la nivel național și pe județe
Procesul de îmbătrânire este mai accentuat în localitățile cu un număr mic de locuitori
În al doilea rând, semnalăm un număr relativ mare de localități în care vârsta medie a populației rezidente este una mai mare de 50 de ani, situație în care se încadrează la nivel național 112. În acestea, care reprezintă 0.72% din numărul total de localități, sunt înregistrați 3.5% din populația rezidentă a țării.
Tabelul 1. Repartizarea localităților după vârsta medie la RPL 2021
La nivel național sunt 778 localități (care reprezintă 24,4% din numărul total de localități) ce au o populație rezidentă relativ tânără în care vârsta medie este mai mică de 40 ani.
Cele mai multe localități, în număr de 1622, care reprezintă jumătate din numărul total de localități, au vârsta medie a populației rezidente cuprinsă între 40 și 50 de ani. În aceste localități a fost înregistrată mai mult de 65% din populația rezidentă totală a României.
Figura 4. Distribuția localităților după numărul de locuitori și vârsta medie
Din datele sintetice prezentate în tabelul 1 și în figura 4 constatăm că fenomenul de îmbătrânire a populației rezidente este cu mult mai accentuat la nivelul localităților de dimensiuni mici decât în cazul localităților de dimensiuni medii și mari (figura 4). În cazul localităților cu o populație cuprinsă între 10 – 60 mii persoane se observă că volatilitatea vârstei medii a populației este cu mult mai mare decât în cazul localităților cu o populație peste 60 mii locuitori. Dacă pentru prima categorie, vârsta medie la nivelul unei localități este cuprinsă în cele mai multe cazuri între 34-48 ani, pentru localitățile din ultima categorie, vârsta medie a locuitorilor pentru fiecăre localitate este cuprinsă, în majoritatea cazurilor, în intervalul 40-46 ani.
Figura 5. Distribuția localităților după ponderea persoanelor cu vârsta mai mare de 80 ani, respectiv 90 ani
În localitățile cu un număr mai mic de locuitori, în general sub 2500, se constată că ponderea persoanelor cu vârsta mai mare de 80 ani, respectiv 90 ani, este mai mare decât în cazul celorlalte localități (figura 5). Dacă în cele mai multe localități ponderea persoanelor cu vârsta mai mare de 90 de ani este în jur de 0,5%, în localitățile cu mai puțin de 2500 locuitori această pondere este peste această valoare; mai mult, în cazul multor localității este cuprinsă între 1-2% sau chiar mai mare. Ponderea populației cu vârsta peste 80 ani este un alt indicator, alături de vârsta medie, care ne arată că fenomenul de îmbătrânire a populației este cu mult mai accentuat la nivelul localităților cu o populației rezidentă mai mică.
Fără a avea argumente demografice solide, opinăm că, probabil, nu creșterea speranței de viață la nivelul localităților este cauza fenomenului de îmbătrânire demografică, ci reducerea populației rezidente prin diminuarea numărului de nașteri și plecarea persoanelor tinere din aceste localități, prin migrare internă către localități cu potențial economic sau, prin migrația internațională, către alte țări. Cu siguranță, aceste evoluții demografice sunt influențate într-o foarte mare măsură de mediul economic de la nivelul localităților de dimensiuni mici din punct de vedere demografic.
Comentarii finale
Datele demografice din ultimii 35 de ani ne arată o îmbătrânire accentuată a populației României. Cu toate că, fenomenul este unul generalizat la nivel european, în cazul României are unele particularități cu totul aparte, cel puțin din motivele ce vor fi precizate în cele ce urmează.
În primul rând, trecerea României la un sistem democratic a presupus, în mod firesc, eliminarea din legislația națională a actelor normative ce au restricționat avortul pe parcursul perioadei 1966 – 1989. În acestă perioadă, dintre toate țările din blocul socialist, în România statul a exercitat una dintre cele mai intense intervenții în planning familial. Începând din 1990, prin schimbări importante intervenite în planning familial și prin efectele migrației internaționale, România și-a redus continuu numărul de născuți – vii, astfel că, în 2024[1] s-a înregistrat numărul cel mai mic de născuți – vii din întreaga istorie. La nivelul anului 2023 sporul natural al populației a fost unul negativ de aproape 80 mii persoane.
În al doilea rând, schimbările politice și economice care au avut loc la finele anului 1989 au dus la adoptarea de către familii a unui nou model de planning familial, cu implicații directe asupra numărului de copii per familie și a vârstei femeii la care dorește să dea naștere primului copil. De exemplu, dacă în anul 2000 vârsta medie a mamei la prima naștere a fost 23,7 ani, aceasta a crescut la 27,5 ani în 2023.
În al treilea rând, câștigarea libertății cetățeanilor de a circula la nivel internațional, coroborat cu dificultățile economice, cel puțin din prima parte a perioadei de tranziție au condus pentru un număr însemnat de persoane spre luarea deciziilor plecărilor definitive sau a plecărilor temporare dar pentru perioade mai mare de un an. În aceste condiții, a crescut numărul românilor care locuiesc în străinătate pe parcursul unei perioade mai mari de un an. Ca un efect colateral, a crescut numărul de născuți – vii ce au fost născuți în străinătate iar ulterior au fost înregistrați și în țară, la care cel puțin unul dintre părinți este cetățean român. În perioada 2009 – 2021 peste 408 mii copii ce au cel puțin un părinte cu cetățenia română s-au născut în străinătate având domiciliul sau reședința în România, iar ulterior au fost înregistrați în țară.
Fenomenul de îmbătrânire a populației este un fenomen complex iar implicațiile economice și sociale sunt dintre cele mai diverse. Acesta este un fenomen la nivel european, dar ceea ce diferențiază România de țările din vestul continentului este perioada relativ scurtă în care s-a asigurat convergența vârste medii a populației din țară la nivelul atins de acestea pe parcursul unei perioade mult mai întinse.
[1] Date provizorii
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Cred ca e gresit titlul Fig 1, trebuie intre 2002 si 2011.
Si iat si o veste cu adevarat trista „Fenomenul de îmbătrânire a populației este ceva mai accentuat în rândul femeilor: dacă în anul 1992, vârsta medie a populației feminine a fost 36,1 ani, aceasta a crescut la 43,9 ani în 2023”
Pentru Europa, fenomenul imbatranirii populatiei are aspecte diferentiate. Autorul vede in esenta efectele. Dar importante sunt cauzele. In Ro, trecerea de la un sistem economic la altul s – a facut haotic, cu multa legislatie inadecvata, cu mari afaceri oneroase, privatizari frauduloase. Mediul de afaceri privat nu a fost bine sustinut pt a crea mai multe locuri de munca. In fata unei panze extinse de saracie, coruptie, solutia a fost migratia catre alte tari. O femeie ar putea sa lucreze doar 4 ore si daca are 3 copii, sa primeasca restul de retributie prin care sa sustina cresterea copiilor. Dar noi vrem la contracte de munca de 4 ore, impozite ca pt 8 ore. Apoi cresterea varstei de pensionare la 65- 67 ani ( in loc de 55 / 60 ani) si pensiile mici fac ca bunicii sa fie prea in varsta pt nepoti iar unii sa mai si lucreze ceva pentru bani. Intreg sistemul politic, economic, social a dus la acest fenomen demografic negativ. Asa vor dispare in timp unele civilizatii.
Ce nu spune articolul? Că politica demografică a fost deliberată. Începând cu Mineriada și terminând cu 10 august, (PCR)FSN-PDSR-PSD a gonit sistematic tinerii (și prin crearea unei situații economice mai dificile pentru tinerii anti-PSD și mai facile pentru bătrânii votanți pro-PSD).
Acum tinerii sunt în Diaspora, cei mai educați și mai cu spirit antreprenorial, PSD este nașul extremiștilor – Ponta și Dragnea au inventat sintagma ”colonia UE”, amuzant pentru că PSD a transformat țara în semi-colonia UE, practic vânzând munca ieftină a românilor către multinaționale. PSD fiind incapabil să creeze o economie națională funcțională și modernă, a invitat multinaționalele, țapul ispășitor ideal pentru eșecul economic al celui mai mare partid din România.
Eu personal nu inteleg de ce in lista de cauze nu se afla ca mediul nu asigura pentru oameni urmatorul stil de viata necesar pentru o familie:
Un loc de munca stabil din care sa iti poti cumpara devreme o locuinta cu minim 5 camere, 2 bai pentru cei 2 copii pe care sa ii intretii, desigur, dintr-un salariu. Pe langa asta nu mai vorbesc de serviciile si consumul necesar care din cap ar costa 400k EUR pentru o viata decenta. Eu doar ca sa ma stabilizez dpdv. economic ca sa traiesc mai bine am nevoie de 3x venit, fara copii.
Daca raspunsul la intrebarea cand o sa avem si noi conditii de viata este la sfantul asteapta, elitele sa continue cu politica de managed decline ca nu o sa aiba sclavii homegrown pe care ii doresc prea curand.
„Un loc de munca stabil din care sa iti poti cumpara…”
Singurele locuri de munca relativ stabile sint la singurul angajator care nu da faliment niciodata: statul. Chiar si asa, „siguranta zilei de miine” depinde 100% de salariul lunar, care e tinut atit de mic incit sa acopere la limita nevoile materiale ale salariatului pentru 30 de zile, nu mai mult. Bunicii si strabunicii nostri, care nu au primit niciodata vreun salariu, ci doar au platit taxe, se ocupau chiar ei de „siguranta zilei lor de miine” facind provizii (cereale, faina, conserve) pe 2-3 ani inainte – fiindca nu se stia niciodata cum va fi anul agricol urmator, vinzind o parte din productia de cereale ca sa cumpere aur pentru zile negre, pe care il pastrau bine ascuns chiar la ei acasa, nu in banci.
Stresul generat de „siguranta zilei de miine” e incomparabil mai mare pentru cel care traieste la bloc dintr-un salariu primit o data la 30 de zile decit pentru stramosii nostri care, pe linga proviziile alimentare pe 2-3 ani inainte, aveau cite o gradina cu pomi fructiferi si legume, vaci si oi pentru lapte, porci pentru proteine animale in timpul iernii etc.
Stramosii nostri nu se casatoreau la 40 de ani, dupa facultate, master, doctorat si postdoc, ci la virsta optima pentru reproducere, asa cum am fost programati genetic si hormonal cu totii. In satele noastre toti baietii si toate fetele trebuiau sa se casatoreasca devreme, nu sa-si rezolve problemele pe pornhub sau prin vecini. De tinerii care nu se descurcau singuri se ocupau, cu discretie, batrinii satului si ii casatoreau. Satele nu aveau nevoie nici de domnisoare eterne si mereu disponibile, nici de barbati neinsurati, fiindca nevoile fiziologice trebuie satisfacute intr-un fel sau altul, iar daca nu ai acasa ce iti trebuie (si nici internet), linistea satului e in pericol. Nasterea unui copil era un dar de la Dumnezeu, nu o nenorocire, iar avortul un foarte mare pacat.
Pericolul continuu al pierderii job-ului, riscul unei invaliditati permanente, riscul atit de popular al unui divort urmat de pensie alimentara si pierderea locuintei sint doar citeva dintre riscurile majore care ii fac pe barbatii dependenti ombilical de un salariu de subzistenta sa ezite indelung inainte de a ceda presiunii hormonilor si de a se casatori sau reproduce.
„Text of Unabomber Manifesto”, publicat de The New York Times si The Washington Post in 1995, disponibil pe internet, incepe asa:
„1. The Industrial Revolution and its consequences have been a disaster for the human race. They have greatly increased the life-expectancy of those of us who live in „advanced” countries, but they have destabilized society, have made life unfulfilling, have subjected human beings to indignities, have led to widespread psychological suffering (in the Third World to physical suffering as well) and have inflicted severe damage on the natural world. The continued development of technology will worsen the situation. It will certainly subject human beings to greater indignities and inflict greater damage on the natural world, it will probably lead to greater social disruption and psychological suffering, and it may lead to increased physical suffering even in „advanced” countries.”
Nimeni nu l-a inteles pe genialul matematician Ted Kaczynski atunci. Iar cei de azi nici nu au auzit de el.
Pentru a creste natalitatea este necesar ca dările la stat să crească de la 65% la 90% !
Imbatrinirea populatiei nu poate fi oprita prin acordarea de pomeni din bani publici celor ce se incinta sa conceapa pentru bani . Un mediu legislativ prielnic liberei initiative si o legislatie fiscala neimpovaratoare poate contribui la intinerirea populatiei .
Foarte corect. Politica economica si fiscala acestei coalitii din ultimii 10 ani a dus la disparitia a peste 25.000 de firme mici si a mii de mici exploatatii agricole. Pomenile cu toate voucherele si ajutoarele sociale nu aduc bunastare ci doar sunt pt voturi. Dar guvernantii de ieri si de azi vor sa isi pastreze puterea, functiile si banii. Iar Crin mai vrea sa creasca salariile si bonusurile pt guvernantii, parlamentari Noaptea mintii, isi da singur la gioale !!!
https://www.digi24.ro/stiri/economie/studiu-ase-dezbatut-la-parlament-fiecare-leu-cheltuit-cu-tichetele-valorice-genereaza-291-de-lei-suplimentari-in-pib-3166559
Asa au inteles guvernantii sa creasca PIB ; sa ia cu japca legala bani din truda mediului privat si sa dea bugetarilor creind flux financiar nou . Un flux financiar care nu are vector productia este o amagire ( ca sa nu spun altfel ) . Numai in economiile imbecile fluxurile financiare sint create de guvern . In economii firesti fluxurile financiare sint create de mediul privat , de cerere si oferta , de necesitate si utilitate .
Articolul este incomplet pentru ca trateaza situatia supusa analizei numai din perspectiva cantitativa. Rezultatele unei astfel de abordari pot fi intelese de populatia generala in alb si negru sau cu alte cuvinte in termeni de plus si minus. Analiza cantitativa datorita simplitatii ei nu poate face aproape nimic pentru a detecta si identifica cauzele radacina reale ale unui, inteleg din contextul articolului, fenomen. Analiza calitativa este cea care ar trebui pusa la lucru daca vrem cu adevarat sa realizam in prima instanta macar decompozitia fenomenului actual si caracterizarea lui in acest moment. De ce? Pentru ca un fenomen de o asemenea complexitate necesita abordare multidisciplinara prin prisma multitudinii variabilelor care isi exercita influenta si un nivel strategic de analiza calitativa pentru ca rezultatele finale vor trebui sa devina premise pentru schimbari structurale. Finalizarea unei astfel de analize cere cel putin 2 ani de efort intens daca sprijinul guvernamental este real nu declarativ.
In alta ordine de idei informatiile din articol cred ca trebuie privite in cheie pozitiva pentru ca asa cum spun englezii less is more adica cu mai putina populatie activa Romania genereaza un PIB mult mai mare si mai consistent decat atunci cand populatia era mai mare iar PIB-ul mult mai mic. Luand in considerare doar aceasta realitate obiectiva cred ca inclusiv autorul ar putea fi de acord ca analiza calitativa se impune ca metoda de analiza pentru a putea prognoza cu o marja mica de incertitudine ce este de facut pentru a calma trendul fenomenului si pentru al inversa daca acest lucru se va dovedi ca favorabil Romaniei.
Nici unul dintre grafice nu reprezintă realitatea din spatele decăderii demografice. E doar mult bla bla bla exact ca politicile care sunt una pe hârtie și în realitate sunt întoarse la 180°.
Caz voncret, pt. nepotica internată de urgență a trebui sa merg ca să cumpăr medicamente de la farmacia de lângă spital. Ssu întrebați o gravidă cât o costă controalele periodice când ele ar trebui să fie gratuite… Ce spun graficele desore aceste chestiuni?
canada are o densitate a populatiei de 4/km patrat si nu ii vad sa aiba probleme. noi avem 84 pe km patrat si ne gandim deja sa dam pamant si apa la populatii asiatice ca vezi doamne nu avem oameni sa munceasca. pe vremuri cand il studiam pe marx aflam ca masinile o sa faca munca oamenilor si acestia vor avea mai mult timp liber. acum capitalistii ne spun ca trebuie sa ne inmultim ca soarecii sa supravietuim.
Un fenomen imposibil de oprit, nu numai in România, ci in toată Europa.
Continentul a căzut pradă unui experiment de tip Calhoun impus de politrucii anilor ’50 seduși de socialismul maternalist franco-german (in opoziție cu cel paternalist sovietic). Acum suntem aproape de faza a patra, ultima.
Principala cauză a îmbătrânirii populației și a scăderii abrupte a natalității este de ordin psihologic, strâns legată de plasa de siguranță creată de statul socialist european (model exportat și in alte țări, in Asia și America). După decenii de suspendare a conștiinței asupra etosului social, stimulare a hedonismului și a consumului, avînd permanent sub ei pampersul gigantic croit de guvernele socialiste, oamenii nu se mai simt datori moral, solidari și responsabili nici măcar între ei in propriile familii, darmite față de propriile națiuni (oricum pe ducă, iar conceptul și el caduc).
Mituirea familiilor, a femeilor in special, ca să aibă mai mulți copii a avut efectul contrar și rezultatul este foarte clar, fără niciun dubiu: majoritatea oamenilor de bun-simț au fost tot mai scârbiți de acest fenomen de corupere și transformare a femeilor in animale de prăsilă plătite de stat pe măsură ce au înțeles/intuit natura lui și au aflat profilul marilor grupuri sociale beneficiare. Care stat este dispus să distrugă efectiv identitatea etnică a autohtonilor, prin importuri și strămutări de populații, doar ca să supraviețuiască El, clica sa de politruci și sinecuriști și schemele Ponzi de asigurări sociale. Omul a devenit o marfă etatizată, de aceea i se și spune in limba de lemn ‘resursă umană’ sau chiar activ.
Mă-ntreb dacă vreunul dintre comentatori, după lectura expunerii de mai sus pe seama fenomenului
pe cât de european, pe atât de complex, își va fi suflecat, patriotic, mânecile, așteptând de-acum apariția
primelor semne încurajatoare, cel puțin în propria-i bătătură?
În caz contrar, ce altceva poate face o lamentare statistică, cât o fi de doctă, decât să dea apă la moară doinelor de jale care răzbat din toate piepturile, la care altfel ar fi trebuit să se alăpteze nenăscuții?
cata vreme adevarata cauza este coruptia din Romania, impozitele pe venituri extrem de mari si altele, va propun o solutie (sau mai multe): reduceti numarul de parlamentari, reduceti numarul de bugetari, reduceti numarul de asistati sociali, eliminati obligativitatea contributiei la asigurari sociale si de sanatate, eliminati impozitele pentru toti romanii din diaspora care vor sa investeasca in tara. Pe scurt, iesiti din modelul de economie socialista.
O explicatie a imbatranirii populatiei (in Romania si in lume, este acela ca =medicina a progresat mult = atat la nivelul medicamentelor cat si al operatziilor; deci cresterea sperantei de viata, despre care, doar putin aminteste articolul. Acesti 2 factori poate nu fac neaparat viata mai buna, nici nu fac varstnicii musai mai apti de munca, dar desigur pot prelungi viata (statistic vorbind).
Paralel cu acest aspect este faptul ca tineretul are nevoie de casa, mobila si masina; isi doreste si are nevoie si de concedii. Aceste nevoi ( decente,) costa mult = ca timp de munca. In plus, nevoile pe care le solicita un copil costa mult sau foarte mult! Si cel mai adesea tinerii nu le pot face repede pe toate. Deci incep cu casa, etc si apoi, cand/daca isi permit, au si un copil, maxim doi.
S-au dus timpurile cand se traia in stil sandwish= adica 3 generatii intr-o gospodarie.
Acum bunicii au ramas singuri, dar cine ingrijeste si educa un copil/copiii? Unul din parinti?
Atunci dispare un salariu pentru a creste un copil/sau mai multi.Nu multe familii tinere isi permit sa traiasca decent dintr-un singur salariu, avand si copii pe care sa ii creasca si sa ii educe cum trebuie.
Din aceasta schimbare sociala apar consecintele de care vorbeste articolul.
Un articol foarte bine documentat și scris cu multă claritate! Mă bucur să văd că se aduce în atenția publicului o problemă atât de importantă și actuală precum declinul demografic. Mi-a plăcut mai ales cum sunt corelate datele din România cu tendințele europene, oferind o imagine de ansamblu clară, dar și soluții posibile. Cred că genul acesta de analize ar trebui să ajungă mai des în spațiul public – e esențial să înțelegem ce ne așteaptă și cum putem acționa ca societate. Felicitări pentru abordare și pentru folosirea unor surse de încredere! 👏
Important e ca stam bine la populația de pisici și câini.