joi, martie 27, 2025

Impactul comisioanelor asupra randamentului Pilonului II de pensii

Un subiect de interes conturat în dezbaterea publică este reprezentat de analiza impactului pe care îl au comisioanele percepute de fondurile de pensii active în cadrul Pilonul II asupra randamentului generat pentru participanții în sistem. Dincolo de relevanța acestei informații, o transparență mai ridicată poate contribui la o mai bună înțelegere a sistemului de către participanți și, în ultimă instanță, la creșterea gradului de încredere în acesta. Obiectivul acestei analize nu este de face aprecieri calitative cu privire la nivelul comisioanelor, ci de a contribui la dezbaterea publică prin încercarea de cuantificare a impactului acestora.

În cadrul Pilonului II participanții plătesc două tipuri de comisioane: (i) cel din contribuțiile virate în cuantum de 2,5% din sumele transferate (din aprilie 2018 unul dintre fondurile de pensii a redus acest comision la 1,7%) – practic acest comision diminuează sumele efectiv investite și (ii) cel de administrare în cuantum de 0,6% pe an din activele acumulate (în practică se percepe 0,05% pe lună). Comisionul de administrare diminuează valoarea unitară a activului net raportată în fiecare lună în timp ce comisionul din contribuție nu afectează această valoare.

În analiza de mai jos, prin randament obținut pentru participanții la Pilonul II voi avea în vedere randamentul ponderat cu fluxul de contribuții care reflectă mai fidel fructificarea sumelor investite de către contributori și nu cel determinat pe baza valorii unitare a activului net care arată mai fidel performanța investițională a administratorilor. În mai multe articole anterioare am comentat pe larg în legătură cu diferențele conceptuale dintre cei doi indicatori.

Calculele se referă la perioada mai 2008  – iunie 2018, sunt realizate pe baza valorilor la nivelul întregului sistem și au avut în vedere determinarea randamentului ponderat cu fluxul de contribuții în 3 variante:

  1. Randament mediu anualizat al sumelor efectiv investite (acestea sunt egale cu contribuțiile brute din care s-a dedus comisionul din contribuții). Acesta indicator ne arată cum au fost fructificate sumele investite și include comisionul de administrare care se plătește din active.
  2. Randament mediu anualizat al sumelor transferate. În acest caz, se va ține cont și de comisionul din contribuții care face ca sumele investite să fie mai mici decât cele transferate. Practic acest indicator ne va arăta randamentul obținut pentru participanți ținând seama de toate comisioanele plătite.
  3. Randament mediu anualizat în absența oricăror comisioane. Acest indicator va permite identificarea impactului asupra randamentului separat pe cele două tipuri de comisioane.

Din perspectiva metodologiei utilizate indicatorul 1 presupune identificarea acelei rate de fructificare care egalează suma capitalurilor efectiv investite în cadrul Pilonului II (contribuțiile brute din care se deduce comisionul) cu suma acumulată la 30.06.2018 (circa 43,7 mld. lei). Indicatorul 2 presupune identificarea acelei rate de fructificare care egalează suma capitalurilor transferate (contribuțiile brute) cu suma acumulată la 30.06.2018. Indicatorul 3 a presupus determinarea unei valori unitare a activului net și mai departe a unui factor de multiplicare luna t / mai 2008 în absența perceperii comisionului lunar de administrare de 0,05% din active și mai apoi identificarea acelei rate de fructificare care egalează suma capitalurilor transferate (contribuțiile brute) cu activele care s-ar fi acumulat la 30.06.2018 în absența oricăror comisioane (evaluate la un nivel de circa 45,9 mld. lei). Toți acești indicatori au fost determinați pe baza unui calcul de tip rată internă de rentabilitate.

O variantă prescurtată a datelor și tabelelor pe baza cărora s-au determinat cei trei indicatori este disponibilă mai jos, în timp ce varianta integrală este disponibilă în documentul Excel atașat.

Sursa: calcule proprii pe baza datelor ASF și APAPR

Notă: calculele țin cont de reducerea comisionului din contribuții operată în luna aprilie 2018 de către unul dintre fondurile de pensii

Rezultatele indică un randament mediu anualizat al sumelor efectiv investite – indicatorul 1 – de circa 5,55%. Altfel spus, după ce s-a reținut comisionul din contribuții fondurile de pensii au realizat o fructificare medie anuală pentru participanți de 5,55%. Practic această valoare include comisionul de administrare și nu ține cont de cel din contribuții.

De asemenea, rezultatele arată un randament mediu anualizat al sumelor transferate – indicatorul 2 – de circa 4,84%. Practic această valoare include toate comisioanele plătite către fondurile de pensii.

În ceea ce privește randamentul care s-ar fi obținut în absența oricărui comision – indicatorul 3 – acesta înregistra la momentul 30.06.2018 un nivel de circa 6,21%. Astfel, cele două comisioane în total au generat o diminuare de randament de circa 1,37 puncte procentuale (de la 6,21% la 4,84%), impactul fiind relativ echilibrat între cele două tipuri de comisioane (circa 0,71 pp comisionul din contribuții și circa 0,66 pp cel de administrare).

Se poate observa că impactului comisionului din contribuții asupra randamentului este mult mai mic comparativ cu valoarea acestuia de 2,5% întrucât se percepe o singură dată, iar sumele sunt investite ulterior pentru o perioadă lungă de timp. Mai mult, această influență se va mai diminua în timp comparativ cu nivelurile actuale.

De asemenea, este de interes determinarea și a sumelor totale încasate din comisioane de către fondurile de pensii de la înființarea Pilonului II și până în prezent. În tabelul de mai jos, se regăsesc detaliat pe fiecare an estimări ale acestora pe baza nivelului celor două tipuri de comisioane, al contribuțiilor virate și al activelor acumulate:

Sursa: calcule proprii pe baza datelor ASF

În perioada mai 2008 – iunie 2018 nivelul nominal al comisioanelor încasate de fondurile de pensii active în cadrul Pilonului II se situează la circa 1,85 mld. lei, sumele anuale majorându-se de la circa 22 mil. lei în anul 2008 la circa 397 mil. lei în anul 2017. Comisioanele din contribuții au însumat circa 920 mil. lei, nivel relativ apropiat de cel al comisioanelor de administrare de circa 932 mil. lei. Inițial domina comisionul din contribuții, activele acumulate fiind mai reduse, iar din anul 2014 comisioanele de administrare le-au depășit pe cele din contribuții. Ponderea comisioanelor anuale în total active s-a diminuat de circa 2,68% în anul 2008 la valori apropiate de 1% începând cu anul 2013. Media în perioada 2008-2017 este în jur de 1,35%.

Dintr-o altă perspectivă, sumele transferate în perioada analizată însumează circa 37 mld. lei, sumele finale disponibile în conturile participanților sunt de 43,75 mld. lei, respectiv un nivel mai ridicat cu 18,3%. În absența oricărui comision, sumele acumulate ar fi fost de circa 45,95 mld.lei respectiv cu circa 24% mai mari comparativ cu sumele transferate.

Notă: Opiniile exprimate sunt opinii personale ale autorului și nu implică instituțiile cu care acesta este asociat

Distribuie acest articol

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Bogdan Dumitrescu
Bogdan Dumitrescu
Conferențiar universitar doctor, Departamentul de Monedă și Bănci, Facultatea de Finanțe, Asigurări, Bănci și Burse de Valori, Academia de Studii Economice din București, Șef serviciu Consiliul Fiscal

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

Foarte rar mi-a fost dat sa citesc o carte atat de neinduratoare cu realitatea imediata, in acelasi timp atat de logica si de riguroasa in demonstratii. Da, Mihai Maci n-are solutii pentru impostura generalizata din sistemul universitar romanesc sau din cercetare; dar o vaneaza splendid si necrutator in toate cotloanele unde se ascunde si o fotografiaza impecabil, aratandu-i originile si semnificatia sociala. Da, recunoaste ca nu stie cum ar trebui recuplata cultura de invatamant, nu mai spera ca s-ar putea ingradi dezastrele produse limbii romane de utilizarea device-urilor digitale, nu poate decat consemna declinul ireversibil al culturii inalte, dar si al satului traditional si al „familiei traditionale”: dar cat de magistral si, mai ales, lipsit de complezenta sentimentala completeaza fisele sociologice ale principalelor mutatii sociale si culturale din ultimele decenii! Ce-i de facut, totusi? Atata (si e deja mult), crede el: sa privim drept in ochi dezastrul si sa-i punem interogatiile esentiale: „Inainte de-a da raspunsuri, se cuvine sa punem intrebarile”. – Andrei Cornea

Un nou volum semnat de Mihai Maci. Îl puteți achiziționa de aici

Carti

Cărți noi

Noțiunea de cumpănă, care dă titlul acestui volum, nu doar că surprinde natura momentului geopolitic internațional, dar sugerează și o posibilă soluție pentru România. Cumpăna nu este doar o etapă de tranziție, ci un punct critic în care direcțiile asumate astăzi vor determina ireversibil poziția țării în arhitectura globală a puterii. După trei decenii de integrare euro-atlantică, în care viitorul părea stabil și previzibil, realitățile internaționale s-au schimbat rapid, iar ordinea liberală care a definit ultimele decenii este acum contestată. Această contestare vine atât din exterior, prin ascensiunea regimurilor autoritare, cât și din interior, prin revizionism politic și radicalizarea discursului public.” Prof. Corneliu Bjola, Universitatea Oxford

Volumul poate fi cumpărat de aici

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

Carte recomandata

Ediția a II-a adăugită.

„Miza războiului purtat de Putin împotriva vecinului său de la vest este mai mare decât destinul Ucrainei, echilibrul regional sau chiar cel european. De felul în care se va sfârși acest conflict depinde menținerea actualei ordini internaționale sau abandonarea ei, cu consecințe imprevizibile asupra întregii lumi pe termen mediu și lung. E o bătălie între democrație și dictatură, între regimurile liberale și cele autoritare... Cumpara volumul de aici

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro