luni, decembrie 6, 2021

Impactul comisioanelor asupra randamentului Pilonului II de pensii

Un subiect de interes conturat în dezbaterea publică este reprezentat de analiza impactului pe care îl au comisioanele percepute de fondurile de pensii active în cadrul Pilonul II asupra randamentului generat pentru participanții în sistem. Dincolo de relevanța acestei informații, o transparență mai ridicată poate contribui la o mai bună înțelegere a sistemului de către participanți și, în ultimă instanță, la creșterea gradului de încredere în acesta. Obiectivul acestei analize nu este de face aprecieri calitative cu privire la nivelul comisioanelor, ci de a contribui la dezbaterea publică prin încercarea de cuantificare a impactului acestora.

În cadrul Pilonului II participanții plătesc două tipuri de comisioane: (i) cel din contribuțiile virate în cuantum de 2,5% din sumele transferate (din aprilie 2018 unul dintre fondurile de pensii a redus acest comision la 1,7%) – practic acest comision diminuează sumele efectiv investite și (ii) cel de administrare în cuantum de 0,6% pe an din activele acumulate (în practică se percepe 0,05% pe lună). Comisionul de administrare diminuează valoarea unitară a activului net raportată în fiecare lună în timp ce comisionul din contribuție nu afectează această valoare.

În analiza de mai jos, prin randament obținut pentru participanții la Pilonul II voi avea în vedere randamentul ponderat cu fluxul de contribuții care reflectă mai fidel fructificarea sumelor investite de către contributori și nu cel determinat pe baza valorii unitare a activului net care arată mai fidel performanța investițională a administratorilor. În mai multe articole anterioare am comentat pe larg în legătură cu diferențele conceptuale dintre cei doi indicatori.

Calculele se referă la perioada mai 2008  – iunie 2018, sunt realizate pe baza valorilor la nivelul întregului sistem și au avut în vedere determinarea randamentului ponderat cu fluxul de contribuții în 3 variante:

  1. Randament mediu anualizat al sumelor efectiv investite (acestea sunt egale cu contribuțiile brute din care s-a dedus comisionul din contribuții). Acesta indicator ne arată cum au fost fructificate sumele investite și include comisionul de administrare care se plătește din active.
  2. Randament mediu anualizat al sumelor transferate. În acest caz, se va ține cont și de comisionul din contribuții care face ca sumele investite să fie mai mici decât cele transferate. Practic acest indicator ne va arăta randamentul obținut pentru participanți ținând seama de toate comisioanele plătite.
  3. Randament mediu anualizat în absența oricăror comisioane. Acest indicator va permite identificarea impactului asupra randamentului separat pe cele două tipuri de comisioane.

Din perspectiva metodologiei utilizate indicatorul 1 presupune identificarea acelei rate de fructificare care egalează suma capitalurilor efectiv investite în cadrul Pilonului II (contribuțiile brute din care se deduce comisionul) cu suma acumulată la 30.06.2018 (circa 43,7 mld. lei). Indicatorul 2 presupune identificarea acelei rate de fructificare care egalează suma capitalurilor transferate (contribuțiile brute) cu suma acumulată la 30.06.2018. Indicatorul 3 a presupus determinarea unei valori unitare a activului net și mai departe a unui factor de multiplicare luna t / mai 2008 în absența perceperii comisionului lunar de administrare de 0,05% din active și mai apoi identificarea acelei rate de fructificare care egalează suma capitalurilor transferate (contribuțiile brute) cu activele care s-ar fi acumulat la 30.06.2018 în absența oricăror comisioane (evaluate la un nivel de circa 45,9 mld. lei). Toți acești indicatori au fost determinați pe baza unui calcul de tip rată internă de rentabilitate.

O variantă prescurtată a datelor și tabelelor pe baza cărora s-au determinat cei trei indicatori este disponibilă mai jos, în timp ce varianta integrală este disponibilă în documentul Excel atașat.

Sursa: calcule proprii pe baza datelor ASF și APAPR

Notă: calculele țin cont de reducerea comisionului din contribuții operată în luna aprilie 2018 de către unul dintre fondurile de pensii

Rezultatele indică un randament mediu anualizat al sumelor efectiv investite – indicatorul 1 – de circa 5,55%. Altfel spus, după ce s-a reținut comisionul din contribuții fondurile de pensii au realizat o fructificare medie anuală pentru participanți de 5,55%. Practic această valoare include comisionul de administrare și nu ține cont de cel din contribuții.

De asemenea, rezultatele arată un randament mediu anualizat al sumelor transferate – indicatorul 2 – de circa 4,84%. Practic această valoare include toate comisioanele plătite către fondurile de pensii.

În ceea ce privește randamentul care s-ar fi obținut în absența oricărui comision – indicatorul 3 – acesta înregistra la momentul 30.06.2018 un nivel de circa 6,21%. Astfel, cele două comisioane în total au generat o diminuare de randament de circa 1,37 puncte procentuale (de la 6,21% la 4,84%), impactul fiind relativ echilibrat între cele două tipuri de comisioane (circa 0,71 pp comisionul din contribuții și circa 0,66 pp cel de administrare).

Se poate observa că impactului comisionului din contribuții asupra randamentului este mult mai mic comparativ cu valoarea acestuia de 2,5% întrucât se percepe o singură dată, iar sumele sunt investite ulterior pentru o perioadă lungă de timp. Mai mult, această influență se va mai diminua în timp comparativ cu nivelurile actuale.

De asemenea, este de interes determinarea și a sumelor totale încasate din comisioane de către fondurile de pensii de la înființarea Pilonului II și până în prezent. În tabelul de mai jos, se regăsesc detaliat pe fiecare an estimări ale acestora pe baza nivelului celor două tipuri de comisioane, al contribuțiilor virate și al activelor acumulate:

Sursa: calcule proprii pe baza datelor ASF

În perioada mai 2008 – iunie 2018 nivelul nominal al comisioanelor încasate de fondurile de pensii active în cadrul Pilonului II se situează la circa 1,85 mld. lei, sumele anuale majorându-se de la circa 22 mil. lei în anul 2008 la circa 397 mil. lei în anul 2017. Comisioanele din contribuții au însumat circa 920 mil. lei, nivel relativ apropiat de cel al comisioanelor de administrare de circa 932 mil. lei. Inițial domina comisionul din contribuții, activele acumulate fiind mai reduse, iar din anul 2014 comisioanele de administrare le-au depășit pe cele din contribuții. Ponderea comisioanelor anuale în total active s-a diminuat de circa 2,68% în anul 2008 la valori apropiate de 1% începând cu anul 2013. Media în perioada 2008-2017 este în jur de 1,35%.

Dintr-o altă perspectivă, sumele transferate în perioada analizată însumează circa 37 mld. lei, sumele finale disponibile în conturile participanților sunt de 43,75 mld. lei, respectiv un nivel mai ridicat cu 18,3%. În absența oricărui comision, sumele acumulate ar fi fost de circa 45,95 mld.lei respectiv cu circa 24% mai mari comparativ cu sumele transferate.

Notă: Opiniile exprimate sunt opinii personale ale autorului și nu implică instituțiile cu care acesta este asociat

Distribuie acest articol

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Bogdan Dumitrescu
Conferențiar universitar doctor, Departamentul de Monedă și Bănci, Facultatea de Finanțe, Asigurări, Bănci și Burse de Valori, Academia de Studii Economice din București, Șef serviciu Consiliul Fiscal

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Carte recomandată

“Să nu apună soarele peste mînia noastră. Un psiholog clinician despre suferința psihică” – Andrada Ilisan

”Berdiaev spune că la Dostoievski singura afacere, cea mai serioasă, cea mai adîncă e omul. Singura afacere de care sînt preocupați toți în Adolescentul e să dezlege taina lui Versilov, misterul personalității sale, a destinului său straniu. Dar la fel e și cu prințul din Idiotul, la fel e și cu Frații Karamazov, la fel e și cu Stavroghin în Demonii. Nu există afaceri de altă natură. Omul este deasupra oricărei afaceri, el este singura afacere. Tot omul e și-n centrul acestei cărți. Și lipsa lui de speranță.” Continuare…

 

 

 

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

 

Esential HotNews

Top articole

Dimensiunile teritoriale ale depopulării țării în anul 2020

Populația rezidentă a țării era la începutul anului 2021 de aproape 19,2 milioane locuitori. Declinul din anul 2020 a fost deosebit de...

Egalitatea și economia de piață

Narațiunea obișnuită despre egalitate în România este că acest „vis de aur” al poporului este pe cale să se destrame. Bogații devin...

Neamțu’ Țiganu’ citește Coranu’

Hafsa, Akif, Azra, Suleymen, Neyla, Dzina, Aisha... și multe alte nume. Eu nu știu cine sunt acești copilași, nu-i recunosc după fețe,...

De ce majoritatea modelelor climatice sunt „fierbinți”?

O bună parte din articolele mele publicate pe această platformă discută modele (simulări) ale variațiilor unor parametri climatici precum concentrația de CO2,...

Noi, chinezii

            Cu mulți ani în urmă am fost surprins să aflu că, în limba română (ba chiar în cea veche) există un...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro