marți, decembrie 3, 2024

Impotriva amneziei: Amintirea Doinei Cornea

Doina Cornea s-a stins din viata, la 88 de ani, pe 4 mai 2018. A intruchipat, inainte si dupa prabusirea dictaturii, ceea ce numim curaj civic. Textele ei, transmise la postul de radio Europa Libera, erau de o vibranta franchete. Nu avea diploma de filosofie morala, dar a trait in adevar cand atatia altii se refugiau in scorburile tacerii. Cuvintele ei au fost lectii de etica aplicata

Scriu aceste randuri mai ales pentru cei care n-au trait acele momente ale rezistentei morale. Scopul Securitatii a fost sa arunce vopseaua derizoriului asupra unor atitudini fundamental decente. Aparatele ideologice feseniste au continuat aceste malefice operatiuni. Eu unul sunt convins ca avem, reluind termenul lui Tony Judt, un trecut utilizabil (usable past). Important este sa-l luminam si sa-l cunoastem. Doina Cornea si Ana Blandiana au demisionat in ianuarie 1990 din Consiliul FSN. Scenariul bolsevic al „cooptarii” lor a esuat. Fusesera puse pe lista lui Ilici pe post de decor, ca figurante, fara sa fi fost intrebate. Au aflat de la televizor. Iliescu, Dan Martian, Voican, Magureanu erau niste necunoscuti. Gratie posturilor de radio occidentale, in primul rand „Europa Libera”, cele doua doamne erau super-cunoscute. Mai ales intre tineri si intelectuali, erau admirate si iubite. Gestul lor a contat imens. Indeosebi in marile centre urbane cadea perdeaua de pe ochi. In martie era lansata Proclamatia de la Timisoara. Era vorba de o sfidare a confiscarii nomenclaturisto-securista a Revoluiei. Gestul lor a fost un revelator si un detonator. Impostura „salvatorilor naționali”, a lichelelor care refuzau sa faca pasul inapoi cerut in faimosul Apel al lui Gabriel Liiceanu,  era demascata.

 Panicati de radicalizarea „strazii”, Iliescu si camarila sa au înființat ficțiunea pseudo-parlamentara numita CPUN. Au beneficiat de serviciile PNL-ului condus de alunecosul Radu Campeanu. Intrau în actiune si „Tinerii Liberali” de „patriciana” extractie si orientare. Atunci au demarat campaniile calomnioase din presa fesenista, insinuările abjecte, „alogenizarea” criticilor puterii neocomuniste, infamiile produse pe banda rulanta, zi de zi, ceas de ceas. Nu doar in :”Dimineata” si „Azi”, ci si in „Adevarul” condus de Dumitru Tinu si Darie Novaceanu. Mizerabila foaie “Romania Mare” s-a nascut, cu aprobarea si binecuvântarea premierului fesenist Petre Roman, exact cu acest scop defaimator. Și-a cerut Roman iertare? Sa fim serioși. E mereu in căutare de o noua șușanea. Își vopsește biografia la fel cum isi caneste parul. Lacheii au rămas lachei, chiar travestiti in bancheri, deputați, senatori, ambasadori. Incapabili sa spuna public ca regreta ceva, inapti sa ceara iertare, sa ispașeasca prin asumare..

Distribuie acest articol

17 COMENTARII

  1. Gest de mare onoare din partea autorului pt istoria recenta si eroii ei. Din pacate nu sunt suficiente trei decenii pt a scapa de aceasta mocirla morala. Aceasta a devenit tot mai extinsa si urat mirositoare. Asanarea se va produce lent si cu sincope. Vechile tovarasii si naravuri nu se lasa duse usor. Urmasii lor isi doresc aceleasi privilegii si sinecuri.

  2. Mulțumesc mult domnule Tismăneanu că nu lăsați să se stingă amintirea uneia din cele mai onorabile fice ale acestui popor.

  3. Carti precum „Mai mult ca trecutul” sau „La apa Vavilonului” ar trebui sa fie lecturi obligatorii în licee. Doar astfel ne putem păstra moralitatea ca națiune ce face parte astazi din alianțele vestice. Ar trebui sa ne luam „lumina” de la acești romani care au avut un rol uriaș în eliberarea noastră de un regim dictatorial!

  4. Cei ce apreciază adevărul își amintesc cu respect și recunoștință de demnitatea și curajul acelei Doamne, patrioată devotată poporului român, continuatoare a luptei începute la 1699 pentru drepturile neamului său.
    Întru completarea informațiilor privitoare la retragerea celor două Doamne fsn, se cuvine a se aminti și marea demonstratie de protest din 28 Ian 1990 organizată de partidele istorice. Ca o mărturie a modestiei și devotamentului tovarășul Ion Ilici Iliescu fata de poporul român, putem sa ne reamintim celebra întrebare adresată cu 2 zile înainte, în cadrul unei întâlniri de către tov III lui Corneliu Coposu:
    – Da’ cine ești mata?
    Ulterior a aflat. Atunci s-a declanșat lupta contra comunismului cu fata umana – bastard al comunismului stalinist.

  5. Dragă Volodea,

    N-am înțeles de ce ai introdus în textul tău, altfel admirabil, pasajul cu “tinerii liberali” de extracție și orientare “patriciana”! Ce rost a avut? Eram noi, liberalii tineri, aliați ai “României Mari”? Ai tu măcar o singură dovadă ca unul dintre noi ar fi atacat, jignit, ponegrit vreun disident? Sincer am rămas dezamăgit de acest fragment din text, total lipsit de adevăr, o mică mizerie. Știi foarte bine ca eu sunt cel care ți-a oferit din partea lui Dinu bugetul pt o catedra intreaga la Universitatea din Maryland. Am făcut-o la rugămintea TA. Erau alte timpuri, nu? Ne vedeam relativ des, mi te confesai, chiar îmi aduc aminte cu precizie momentul în care Traian Basescu te-a invitat să conduci comisia de condamnare a regimului comunist. Atunci, după ezitări oarecum firești, ai acceptat invitația și evident ca catedra la care visai a fost amânată sine-die. N-ai fi putut să te împarți. La scurt timp după numirea ta în fruntea comisiei respective, ceva s-a întâmplat. Ai început și tu ca mulți alții să-l atacați pe Dinu. Am înțeles ca așa dorea Traian Basescu, iar tu te-ai conformat. Sincer da fiu, nu doresc să fiu avocatul nimănui, nici a lui Dinu și nici al altora. Dar nu-mi place ca dintr-un condei tu să-ți bați joc și să jignești o mulțime de oameni pe care sunt convins ca nici nu i-ai cunoscut prea bine, inclusiv pe mine. Rămân profund dezamăgit și nedumirit, totuși.

    • Draga Raymond, multumesc pentru informatii. Regret ca acea fraza te-a mahnit. Nu mi-am propus o exegeza, este un text menit sa readuca in amintire acel moment de despartire a apelor. Despre catedra de la Maryland, de fapt un centru de cercetare dupa modelul Kokkalis de la Harvard, am alte amintiri. Un proiect care, cum se spune, n-a apucat sa zboare. Nu am vorbit niciodata cu Traian Basescu despre Dinu Patriciu. Ganduri bune pentru tine si familie.

    • „Știi foarte bine ca eu sunt cel care ți-a oferit din partea lui Dinu bugetul pt o catedra intreaga la Universitatea din Maryland. Am făcut-o la rugămintea TA.”

      Nu stiam ca in SUA catedrele universitare se cumpara. Haha! Presupun ca, ulterior, se cumpara studenti, ca sa nu ramina catedra si profesorul fara clienti. Iar cercul se inchide cu ceva onoruri universitare pentru nababul finantator, prilej de publicitate (platita, desigur) in massmedia. Cu poze: cei doi stringindu-si miinile, zimbind fotogenic etc.

      • Ati auzit oare de ceea ce se numeste endowed chair? Ati auzit de Catedra Ion Ratiu de la Universitatea Georgetown? De Centrul Sadat de la University of Maryland? Catedrele nu se „cumpara”, se inzestreaza. Fara „strings attached”. Asemeni universitatilor, orchestrelor, muzeelor. In ce ma priveste, salariul meu este platit din bugetul Universitatii unde predau de pestre trei decenii, votat anual de legislatura statului Maryland.

  6. Îmi amintesc de marea păcăleală cu CPUN-ul, de Azi și de Adevărul. Apoi, mai târziu, România Mare, o chestie atât de infectă încât n-am putut s-o citesc niciodată. De fapt, la vremea respectivă era un singur ziar ok: România Liberă, restul erau complet sub conducerea lui Iliescu și a lor lui: Radio România, TVRL, ziarele (mai puțin RL). ProTV punea piatra de temelie a eșafodului – pe care a executat mai apoi, zeci de ani, cultura, educația și bunul-simț – cu Te uiți și câștigi (milioane de lei în ambalaje de ouă Kinder). Ceva mai târziu a apărut Academia Cațavencu, dar nimeni nu auzise de ei până când nu au scos Scânteia „nouă”, un număr farsă…

  7. Ce fel de popor e acela care nu-și respectă și nu-și urmează liderii de conștiință? L-au avut pe democratul Ion Rațiu, dar l-au ales cu 85% pe comunistul sovietic Ion Iliescu, Proclamația de la Timișoara a fost privită ca literatură, doamnele rezistenței anticomuniste au fost repudiate de marea masă. În opinia mea, nu există nici justificare, nici iertare – să-ți dea istoria pe tavă și tu să dai cu copita! Ca să te scufunzi apoi în lălăiala manelelor. Eu rămîn cu țăranca Elisabeta Rizea din Muscel: „Trei zile de mai trăiesc, da’ să știu că s-a limpezit lumea!” Fiind articolul despre Doina Cornea, întreb retoric: ce „patrie” servea securistul acela (mort și el de ani buni, fie-i numele disprețuit! – nu-l scriu aici, să nu fiu chemat în judecată de familia lui pentru „daune morale”) care o urmărea, o înjura și o scuipa pe stradă?

  8. Cred că se referă la „tinerii liberali” infiltrați in PNL care au contribuit din plin la decredibilizarea mișcării liberale. Sper să nu mă înșel dar în 1992 PNL avea intenție de vot de 35%! Procent uriaș în acele vremuri când FSN-ul era în toate. În scenă întra „tinerii liberali”( Catarama, Patriciu,Daianu,etc) ,care se prefac că se ceartă între ei, formează patru partide liberale care nu reușesc niciunul să facă pragul de 5% necesar întrării in parlament! Pot spune ” misiune indeplinita” din moment ce după ce a trecut „pericolul” s-au împăcat la loc. Ulterior au avut în față figuri onorabile cu care au obținut scoruri decente la alegeri, au făcut alianțe firești, de dreapta, dar…ca o fatalitate, ceva nu mergea în acele alianțe astfel încât îi „obligau” sa le părăsească pentru a face alte alianțe invariabil cu…PSD! A dracului fatalitate! La început grosul PNL era format din liberali onești, mulți valoroși dar ocoliți sau expulzați în momentele-cheie. Acum și structura de bază s-a diluat mult, s-a pesedizat!

  9. Am o intrebare, procesul comunismului s-a incheiat ?
    Nu este ce traim dupa caderea comunismului din 89-90, construit cu oamenii comunismului romanesc, intreaga societate de votanti alienati care a crescut in comunism si a nascut o alta generatie dupa?
    Care este utilitatea acestui usable past, dincolo de milioanele de ‘useful idiots’ care nu au procesat inca procesul comunismului, ba chiar cica ‘era mai bine inainte’?
    Dincolo de simulacrul partidelor istorice impanate cu securisti ( PNL – aripa Elvila), spectacolul montruos al anului 2000 cand GDS – Liiceanu semnau indemnul de a vota cu Iliescu, este incununarea tragica a acestui usable past – ‘ la trecutu-ti mare…’
    La ce folosesc mintile luminate ale rezistentilor prin cultura daca produsul acestor minti este o astfel de scrisoare?
    Nu stiu pe cine a votat Doinea Cornea in 2000, nu vreau sa ma gandesc

  10. Domnule Tismaneanu, vad tot soiul de comentarii aici, care mai de care, ba contra ba de bine.
    Pentru mine ramaneti un punct de reper.

    P.S. Petrica-si da cu crema de ghete-n par?

  11. Spuneti in articol „au aflat de la televizor”. Cred ca nu numai dansele, au fost mai multi oameni de notorietate pusi pe acea lista pentru a ii da o nota de onorabilitate si a face publicul sa treaca peste celelalte nume, cvasi-necunoscute.
    Conform unor inregistrari (care au fost difuzate, intre altele, in Piata Universitatii), in timpul discutiilor de la TVR, cineva (posibil chiar iliescu, nu-mi mai amintesc exact) a afirmat: „Frontul Salvarii Nationale finctioneaza de sase luni”. Deci „imparteala” era deja facuta, trebuia doar sa fie cumva vanduta si poporului.

  12. Nu aș putea vorbi despre cineva doar de bine.
    Asta, pentru că acela a fost com. Adică, inevitabil, cu de toate,
    Iar dacă se va fi întîmplat să fie cu de toate, în mod sigur lăudătorii săi ulteriori exagerează.

    Iar de aici poate pleca discuție de ce omul de rînd și normal are nevoie să îi fie prezentat elogios, un asemenea personaj.
    Explicații există.

    Se poate grăi pe aici și despre tipul uman așa-zis Gică Contra.
    Cel care pasămite nu are nimic sfînt.

    Hmmm… Chestia asta cu a avea ceva sfînt sună frumos, dar tot cuprinde multe exagerări din partea celor voitori de sfinți. Și care, implicit, se supără rău, dacă îi deranjezi din acel vis,

  13. Doina Cornea a murit la o varsta inaintata, un lucru rar pentru un dizident intern anticomunist. Nu vorbesc de dizidentii externi, care au fost precum in proverbul potrivit caruia dupa razboi multi viteji se-arata. Sa-i fi priit d-nei Cornea regimul democratic postcomunist? S-ar parea ca da, mai ales ca intelepciunea creste o data cu varsta. Probabil ca intr-un final si-a dat seama ca a fost folosita. Ca a fost un produs al unor circumstante de cenzura totalitara, cand fiecare cuvant impotriva rostit in afara era repede urcat pe gardul cucurigului publicitar, care din mai nimic te facea erou civic. Sunt oameni, deveniti mai mintosi cu timpul, care s-au rusinat de ce au spus inainte sau dupa 1989, numindu-le banalitati sau lozinci. Astfel de autocritici si autocenzori sunt neindoielnic oameni de calitate. Ei amintesc intrucatva de Emil Cioran, care nu si-a mai republicat unele texte si idei, pe care le-a numit ineptii. Cenzura a fost o imensa prostie comunista. Fara cenzura orice opinie contrara ar fi fost ceva firesc, ca in orice democratie, nu ar fi creat niste personalitati de carton, unele dintre ele mediocritati culturale sadea. Este insa o exagerare ca Ion Iliescu era un necunoscut la revolutie. Primul presedinte postcomunist a fost inainte lider politic de varf si ministru al tineretului, care fara indoiala era foarte cunoscut de generatia adulta de la revolutie. Am certitudinea ca Doina Cornea s-a stins din viata ca o romanca pur sange, ca doar sangele apa nu se face. Este meritoriu ca i-ati dedicat aceste randuri pro memoria, orice roman, cu opiniile sale, indiferent ca sunt sau nu controversate, trebuie sa-si aiba locul in societatea noastra democratica.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Vladimir Tismaneanu
Vladimir Tismaneanuhttp://tismaneanu.wordpress.com/
Vladimir Tismaneanu locuieste la Washington, este profesor de stiinte politice la Universitatea Maryland. In 2024 editura Humanitas i-a publicat un nou volum cu titlul „Aventura ideilor".Este autorul a numeroase carti intre care "The Devil in History: Communism, Fascism, and Some Lessons of the Twentieth Century" (University of California Press, 2012), "Lumea secreta a nomenclaturii" (Humanitas, 2012), "Despre comunism. Destinul unei religii politice", "Arheologia terorii", "Irepetabilul trecut", "Naufragiul Utopiei", "Stalinism pentru eternitate. O istorie politica a comunismului romanesc", "Fantasmele salvarii", "Fantoma lui Gheorghiu-Dej", "Democratie si memorie" si "Reinventarea politicului. Europa de Est de la Stalin la Havel". Este editor a numeroase volume intre care "Stalinism Revisited", "The Promises of 1968", "Revolutiile din 1989" si "Anatomia resentimentului". Coordonator al colectiilor "Zeitgeist" (Humanitas) si "Constelatii" (Curtea Veche). Co-editor, impreuna cu Dorin Dobrincu si Cristian Vasile, al "Raportului Final al Comisiei Prezidentiale pentru analiza dictaturiii comuniste din Romania" (Humanitas, 2007). Co-editor, impreuna cu Bogdan Cristian Iacob, al volumului "The End and the Beginning: The Revolutions of 1989 and the Resurgence of History" (Central European University Press, 2012). Co-autor, impreuna cu Mircea Mihaies, al volumelor "Vecinii lui Franz Kafka", "Balul mascat", "Incet, spre Europa", "Schelete in dulap", "Cortina de ceata" si "O tranzitie mai lunga decat veacul. Romania dupa Ceausescu". Editor, intre 1998 si 2004, al trimestrialului "East European Politics and Societies" (in prezent membru al Comitetului Editorial). Articolele si studiile sale au aparut in "International Affairs" (Chatham House), "Wall Street Journal", "Wolrld Affairs", "Society", "Orbis", "Telos", "Partisan Review", "Agora", "East European Reporter", "Kontinent", "The New Republic", "New York Times", "Times Literary Supplement", "Philadelphia Inquirer", "Gazeta Wyborcza", "Rzeczpospolita", "Contemporary European History", "Dilema Veche", "Orizont", "Apostrof", "Idei in Dialog" , "22", "Washington Post", "Verso", "Journal of Democracy", "Human Rights Review", "Kritika", "Village Literary Supplement" etc. Din 2006, detine o rubrica saptamanala in cadrul Senatului "Evenimentului Zilei". Colaborator permanent, incepand din 1983, al postului de radio "Europa Libera" si al altor radiouri occidentale. Director al Centrului pentru Studierea Societatilor Post-comuniste la Universitatea Maryland. In 2006 a fost presedintele Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania. Intre februarie 2010 si mai 2012, Presedinte al Consiliului Stiintific al Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER). Doctor Honoris Causa al Universitatii de Vest din Timisoara si al SNSPA. Comentariile si opiniile publicate aici sunt ale mele si nu reprezinta o opinie a Universitatii Maryland.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

 

 

Nexus – Scurta istorie a retelelor informationale

Scurtă istorie a rețelelor informaționale din epoca de piatră până la IA
Editura Polirom, 2024, colecția „Historia”, traducere de Ioana Aneci și Adrian Șerban
Ediție cartonată
Disponibil pe www.polirom.ro și în librării din 27 septembrie 2024

 

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

Carte recomandata

Ediția a II-a adăugită.

„Miza războiului purtat de Putin împotriva vecinului său de la vest este mai mare decât destinul Ucrainei, echilibrul regional sau chiar cel european. De felul în care se va sfârși acest conflict depinde menținerea actualei ordini internaționale sau abandonarea ei, cu consecințe imprevizibile asupra întregii lumi pe termen mediu și lung. E o bătălie între democrație și dictatură, între regimurile liberale și cele autoritare... Cumpara volumul de aici

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro