vineri, noiembrie 26, 2021

Împreună pentru viitor: Coaliția Valea Jiului Implicată

„Contemplu istoria și sunt destul de inteligent ca să înțeleg încotro merge lumea și care mi-e locul în ea. Am încă sufletul plin de dragoste de viață, creierul îmi duduie de idei prea îndelung dospite, mâna, când iau condeiul, tremură de nerăbdare.”

Ioan Dezideriu Sârbu[1], fiu al Văii Jiului

Valea Jiului, cea despre care vorbim noi astăzi, cu întreg imaginarul la care ne raportăm în ultimii ani, este un produs al primelor două revoluții industriale: cea a aburului (secolele XVIII – XIX), respectiv a electricității (sfârșit de secol XIX și început de secol XX). Înainte aveam aici păduri și pășuni alpine, câteva stâne risipite pe dealuri și munți.

Ce avem astăzi? Am putea scrie o cronică a inadecvării: a treia revoluție industrială începuse deja să lase Valea Jiului în urmă și îi planifica sfârșitul, undeva în zorii secolului XXI, în timp ce a patra revoluție industrială nici măcar nu regăsește Valea Jiului pe harta viitorului.

Dacă cele șase orașe ale Văii Jiului – le trec în revistă pentru cei care nu au auzit de ele: Petroșani, Lupeni, Vulcan, Petrila, Uricani și Aninoasa – sunt fructul revoluției industriale, abandonul lor în fața viitorului de aur 4.0 nu e clar unde va duce. Avem aici o întrebare, al cărei răspuns eu unul nu-l am.

Dar știu oameni care au început deja să lucreze la acest viitor. În anul 2019 s-a înființat „Coaliția Valea Jiului Implicată”, o alianță de ONG-uri care de atunci se străduiește să identifice și să valorifice orice oportunitate prin care poate oferi un viitor comunităților din Valea Jiului. Și nu a fost ușor, mai ales că a lovit și pandemia.

Am schițat un dialog cu patru dintre tinerii care reprezintă astăzi Coaliția Valea Jiului Implicată, și anume: Adina Vințan, Ancuța Iordănescu, Alexandru Kelemen și Edi Besserman, și sper că ce au ei de spus este de interes și pentru cititorii Contributors.

Adina Vințan

Adina Vințan este fondatoarea Valea Jiului Society, o asociație focalizată pe dezvoltarea locală a Văii Jiului. Este absolventă a Facultății de Litere, Istorie și Teologie a Universității de Vest din Timișoara și a unui program masteral în cadrul Școlii de Înalte Studii Europene Comparate a aceleiași universități. Pe durata pregătirii academice a beneficiat de o mobilitate de studiu Erasmus pe parcursul unui an în cadrul Universității de Studii din Florența, Italia. În trecut, a efectuat un stagiu în cadrul Institutului European din România, a lucrat pentru compania Hewlett-Packard și a fost consilier personal al Ministrului Tineretului și Sportului din România. În prezent lucrează pentru Banca Mondială în domeniul dezvoltării urbane.

Ancuța Cristina Iordănescu

Ancuța Cristina Iordănescu este membru fondator și coordonator de programe al Asociației Copii pentru Viitor, din Lupeni. Este absolventă a Facultății de Științe a Universității din Petroșani, specializarea psihosociologie, și a unui curs de pedagog special de recuperare. Implementează proiecte sociale și educaționale de peste 20 de ani în mai multe județe din țară: Ialomița, Prahova, Iași și în municipiul București.

Alexandru Kelemen

Alexandru Kelemen este membru fondator al Coaliției Valea Jiului Implicată, promotor activ al transparenței în administrație publică, democratizare și comunicare. Este și unul dintre profesioniștii reprezentativi ai Văii Jiului în materie de management, protecție și asistență socială. Licențiat în asistență socială al Universității din Petroșani, a urmat o carieră în cadrul organizației Caritas Alba Iulia în calitate de pedagog social, asistent social principal și coordonator regional.

Edi Beserman

Edi Beserman este membru voluntar în Coaliția Valea Jiului Implicată, unde împreună cu Mihai Danciu și Cătălin Dobrean au inițiat proiectul Podcast Implicat. Este absolvent al Facultății de Științe Petroșani, specializarea sociologie, al unui master în cercetare sociologică avansată la Universitatea din București și doctorand în sociologie la Institutul de Cercetare a Calității Vieții al Academiei Române. Are experiență în cercetare de marketing, este și membru în Clubul de cercetare al Institutului de Cercetare Făgăraș.


Din prezentarea pe care o faceți despre Coaliție[2] pe site-ul vostru de internet, observ că aveți trei obiective: (i) consolidarea societății civile din Valea Jiului, prin încurajarea implicării civice, schimb de bune practici și îmbunătățirea colaborării între membrii acesteia; (ii) promovarea principiilor de bună practică în dezvoltarea durabilă a Văii Jiului și promovarea societății civile din Valea Jiului ca factor deosebit de important în procesul de elaborare a documentelor strategice de dezvoltare a regiunii și (iii) promovarea colaborării dintre societatea civilă din Valea Jiului și autoritățile publice locale, județene, regionale, naționale, europene și internaționale, mediul privat și cel academic.

Vă propun să dezvoltați puțin fiecare dintre cele trei obiective pentru cei care-și vor arunca privirea asupra acestui dialog, din care unii, mai mult ca sigur, au nu doar anumite idei preconcepute despre Valea Jiului, ci și o anumită imagine despre organizațiile non-profit și limitele rolului lor în societate.

Adina Vințan:

Înainte de toate și având în vedere unele percepții despre Valea Jiului, pe care le și sugerați mai sus, poate merită menționat faptul că Valea Jiului este cel mai frumos loc de pe pământ. Este pentru noi, mulți dintre cei care ne-am născut aici, dar și pentru alții, din țară sau din străinătate, persoane care au venit în Vale și care acum locuiesc aici și se implică în dezvoltarea regiunii.

Un loc devine cu atât mai atractiv cu cât locuitorii locului respectiv seâ implică mai mult pentru dezvoltarea lui. Noi am ales să ne implicăm pentru că iubim locul acesta, îi vedem potențialul, pentru că aici este acasă și ne dorim să îmbunătățim această zonă în primul rând pentru noi. Și suntem tot mai bucuroși pentru că tot mai mulți se implică în Valea Jiului și tot mai mulți susțin demersurile noastre menite să facă locul acesta tot mai frumos, cu o calitate a vieții cât mai ridicată.

Cele 3 obiective sunt într-adevăr cele care definesc activitatea Coaliției. Colaborarea este cuvântul nostru de bază și este esențială pentru activitatea pe care o desfășurăm.

Colaborarea între noi face ca proiectele noastre să fie mai vizibile și mai de impact pentru comunitate.

Avem aproape 2 ani împreună și am prins exact perioada pandemiei. Cu toate acestea, colaborarea dintre noi ne-a dat posibilitatea să sprijinim comunitatea în perioada pandemiei, să creăm prima pictură murală din Valea Jiului realizată împreună cu comunitatea locală și care spune exact povestea noastră, a Văii Jiului, să desfășurăm diverse activități mai de impact tocmai pentru că le implementăm împreună și să sprijinim, de asemenea, înființarea de noi asociații, pe diverse domenii, aspecte care aduc beneficii directe comunității din Valea Jiului. Ne dezvoltăm împreună, pentru Valea Jiului.

Al doilea obiectiv. Considerăm că cetățenii reprezintă un punct cheie în aspectul orașului. Cu cât cetățenii sunt mai implicați, cu atât orașul devine mai atractiv. Iar organizațiile neguvernamentale există tocmai pentru a susține cetățenii și pentru a întări vocea acestora spre beneficiul întregii comunități.

Încă de la început ne-am implicat activ în planificarea strategică a Văii Jiului, am contribuit permanent la elaborarea Strategiei pentru tranziția de la cărbune, Planul de tranziție justă, am încercat continuu să sprijinim autoritățile locale astfel încât să valorificăm cât mai mult oportunitățile pe care acum Valea Jiului le are, și mai ales cele venite de la nivel european.

Implicarea ONG-urilor locale în dezvoltarea regiunii a făcut ca, în urma unui concurs și proces de votare, 4 organizații neguvernamentale din Valea Jiului să facă parte din Asociația pentru Dezvoltare Teritorială Integrată Valea Jiului (ADTIVJ), organism responsabil de implementarea instrumentului de Investiții Teritoriale Integrate în Valea Jiului, alături de cele 6 administrații locale, Consiliul Județean Hunedoara și Universitatea din Petroșani.

Dintre cele 4 ONG-uri membre fondatoare, 3 sunt parte a Coaliției Valea Jiului Implicată. Actele pentru înființarea ADTIVJ au fost semnate, iar curând va demara și activitatea formală a Asociației, menită să susțină și mai aplicat procesul de dezvoltare a Văii Jiului.

Cel de-al 3-lea obiectiv este de fapt inclus și în ce am menționat mai sus. Credem mult în colaborare și cooperare, trebuie să ne consolidăm intern, ca actori locali implicați în dezvoltarea Văii Jiului, și trebuie, de asemenea, să dezvoltăm și să consolidăm relații puternice de colaborare cu cât mai mulți actori externi.

Acțiunile noastre mai vizibile în acest sens au început cu inițiativa Invest in Jiu Valley, când am reușit să punem împreună toate administrațiile locale din Valea Jiului și Consiliul Județean, și să creăm prima platformă de promovare a Văii Jiului ca destinație investițională[3]. Valea Jiului a participat astfel, ca un tot, la cel mai mare târg de investiții din Europa, iar zilele trecute chiar a primit o solicitare de la un potențial investitor care s-ar putea să vină să viziteze Valea.

Colaborăm, de asemenea, cu organizații neguvernamentale internaționale care ne susțin în procesul de tranziție justă și dezvoltăm relații cu diverse instituții și organisme la nivel european, dar și cu experți pe diverse domenii care studiază și promovează Valea Jiului.

Întorcându-mă la percepția despre Valea Jiului, dar în special despre organizațiile neguvernamentale, este de menționat faptul că, pentru a face parte din Valea Jiului Implicată, un criteriu important este ca organizația respectivă să nu aibă în echipa de conducere membri implicați într-un partid politic. Nu toată lumea a îmbrățișat această condiție, însă acest criteriu este foarte important pentru noi pentru că în acest fel considerăm că este mai ușor să rămânem focusați pe comunitate, evitând diverse perturbații care pot apărea pe plan politic.

În ce privește limitele ONG-urilor în societate, noi considerăm că suntem pe drumul cel bun în a demonstra că societatea civilă are cu adevărat un rol extrem de important pentru comunitate. Suntem convinși că rezultatele muncii noastre vor continua să fie din ce în ce mai vizibile. De asemenea, invităm cu mare drag în Valea Jiului pe toată lumea, și pe cei care știu că aici este un loc excepțional, locuit de oameni minunați, și pe cei care ne văd nedrept ca o pată neagră a României. Veniți să ne cunoașteți pe noi, să ne cunoașteți zona și să povestiți mai departe cum este de fapt în Valea Jiului.

Alexandru Kelemen:

Adina Vințan a detaliat obiectivele Coaliției, eu aș completa doar că, prin constituirea acestei coaliții, dorim să creăm un cadru de dezvoltare și colaborare pentru societatea civilă sau inițiativele comunitare ale Văii Jiului.

De asemenea, ne dorim să devenim un partener activ al autorității publice locale/regionale/centrale, atât în planificarea strategică cât și în implementarea strategiilor la nivelul comunității Văii Jiului, un parteneriat bazat pe transparență, competență și respect reciproc.

Am intrat în subiect destul de serios și, pentru că așa se obișnuiește într-un dialog la care sunt invitați cititori care abia acum află despre intențiile voastre, să facem și o prezentare a Coaliției. Am numărat 21 de membri fondatori, poate că sunt mai mulți, o să aflăm acum de la voi. Evident, cineva vorbește în numele lor din partea Coaliției și este responsabil cu alergătura și bătăile de cap. Vrem să aflăm mai multe și despre membrii fondatori, dar și despre cei care dau o voce Coaliției.

Adina Vințan:

Într-adevăr, suntem 21 de organizații neguvernamentale care formăm în acest moment Valea Jiului Implicată. Ne-am pus împreună pentru că împreună suntem mai puternici, pentru că societatea civilă în Valea Jiului are nevoie de consolidare, de susținere și de sprijin.

Și s-a dovedit o idee bună, pentru că împreună am devenit vizibili și pe plan local, dar și național și european, proiectele noastre au fost mai mult promovate și am reușit să atragem alături de noi mai mulți oameni implicați pentru Valea Jiului, printre ei inclusiv cei care au fondat o asociație nouă care este astăzi membru Valea Jiului Implicată. Valea Jiului Implicată nu ar exista dacă nu ar exista organizațiile care o formează. Mai avem mult până la o organizare exemplară, însă pentru moment, fiecare participă cum reușește în acest demers al nostru.

De menționat este că voluntarii Valea Jiului Implicată se implică în activitățile comune complet benevol. Suntem câțiva care reușim să alocăm mai mult timp coaliției și probabil de aceea suntem mai vizibili în exterior. Însă motivația noastră de implicare este adusă tocmai de ceea ce avem în spate, și anume toate cele 21 de organizații membre.

Ancuța Iordănescu:

Noi suntem Asociația Copii pentru Viitor, un mic ONG înființat în 2016, format doar din voluntari. Misiunea organizației noastre este îmbunătățirea calității vieții și crearea unui mediu sănătos și durabil pentru generațiile viitoare prin reducerea abandonului școlar, integrarea socială și profesională, suport psihologic, orientare școlară și profesională, reducerea sărăciei extreme ale copiilor și tinerilor proveniți din medii dezavantajate (și a familiilor lor) și din sistemul de protecție socială.

Am început cu mici proiecte educaționale, în Lupeni, apoi încet, încet ne-am extins în județul Hunedoara și chiar mai departe, în București și Ialomița, unde desfășurăm proiecte de suport, cu precădere în mediul rural.

Programele noastre au fost gândite să ofere copiilor o dezvoltare complexă, pe mai multe planuri, care să integreze familia, comunitatea locală, comunitatea extinsă. Le inspirăm copiilor principii sănătoase și echitabile de viață, în deplin respect cu natura și cu ceilalți semeni.

Suntem preocupați de natură și risipa alimentară, astfel că am dezvoltat un proiect – Prânzul Comunitar – ce are loc, lunar, în două locații: Ghelari, județul Hunedoara și Slobozia, județul Ialomița.

Este un eveniment la care gătim cu ingrediente provenite de la producătorii locali și Banca pentru Alimente, împreună cu membri ai comunității locale și tineri voluntari, pentru 150 de copii proveniți din medii dezavantajate și persoane vârstnice, rămase singure.

Până în acest moment, avem aproximativ 1500 de copii și adulți, beneficiari ai programelor noastre, și 7 proiecte în desfășurare, toate implementate doar cu voluntari și cu minimă finanțare.

Alexandru Kelemen:

„Nașterea” coaliției în anul 2019 a venit în urma unei finanțări primite de la Ambasada Franței în Romania, iar pentru această finanțare au fost 4 organizații care au aplicat în parteneriat (Organizația Caritas, Fundația Noi Orizonturi, Asociația Planeta Petrila, Asociația Jiu Valley Development Society). Din acel moment, odată cu implementarea activităților acestui proiect, alături de acești parteneri au venit alte 17 asociații și fundații care sunt active în Valea Jiului în domeniile social, cultură, ecologie, educație, sport etc.

În diferitele ocazii de elaborare a Strategiei pentru Tranziție de la Cărbune, Planurile de Tranziție Justă, consultări cu ADR Vest, MIPE cu privire la formarea ITI Valea Jiului etc., cu preponderență 3 persoane au reprezentat coaliția și anume: Adina Vințan – expert dezvoltare urbană, Kelemen Alexandru-asistent social și Mihai Danciu – arhitect. Ei reprezintă Coaliția în Asociația de Dezvoltare Teritorială Integrată Valea Jiului – guvernanța viitoarei zone ITI Valea Jiului – în calitate de membrii fondatori.

Coaliția reprezintă un mediu dinamic unde atât membrii fondatori dar și persoane implicate în viața comunitară sunt invitate să își exprime opinia pe domeniile unde dețin experiență, know-how și sunt în legătură cu oportunitățile Văii Jiului. În acest sens vocea coaliției este rezultatul un proces consultativ, mandatul purtătorilor de mesaj fiind limitat de voința membrilor acesteia.

Proiectele. De pe site-ul vostru am înțeles că urmăriți proiecte pe patru direcții și le și enumăr: (i) participarea civică; (ii) social, educație și cultură; (iii) mediu, natură și ecologie și (iv) economie și antreprenoriat. La primele două capitole am găsit câteva referințe legate de proiectele Coaliției, la ultimele două nu, ceea ce nu înseamnă că nu aveți acolo, în laborator, pregătit câte ceva. Aș vrea să știu și pentru mine, și pentru cititori, mai multe despre proiectele trecute, prezente și viitoare ale Coaliției.

Adina Vințan:

Am putea menționa ca un proiect viitor, care de fapt este în pregătire acum, eficientizarea website-ului „www.valeajiuluiimplicata.org”. Participarea civică este un aspect extrem de important pe care ne dorim să îl îmbunătățim continuu.

Proiectele pe social, educație și cultură sunt cele mai prezente în rândul organizațiilor noastre membre. Am avut mai multe activități care se încadrează la mediu, natură și ecologie, va trebui să le adăugăm și pe site.

Pe partea de economie și antreprenoriat ne prezentăm mai slab, într-adevăr, însă este un domeniu foarte important și suntem în discuții pentru mai multe proiecte în acest

sens.

Menționam la început că avem mai puțin de 2 ani de când am început lucrările pentru construirea acestei Coaliții. Aș putea trece rapid prin proiectele noastre mai importante.

Primul eveniment împreună a avut loc pe 12 decembrie 2019, cu sprijinul Ambasadei Franței, la Teatrul I.D. Sîrbu din Petroșani. Apoi am organizat câteva traininguri interne și am intrat în plină stare de urgență cauzată de pandemia Covid-19.

Am avut diverse acțiuni, inclusiv strângere de fonduri, prin care am sprijinit la începutul pandemiei cadrele medicale din Valea Jiului, și nu numai, și am încercat să sprijinim, de asemenea, și o parte dintre persoanele nevoiașe din Vale. Totodată, am încercat să desfășurăm acțiuni de informare corectă referitor la coronavirus și măsuri de protecție.

În continuare, un proiect de care suntem foarte mândri și care este foarte vizibil în centrul orașului Petroșani, este realizarea picturii murale construită prin poveștile comunității locale din Valea Jiului, cu sprijinul Greenpeace Romania și prin talentul lui Irlo.

Au mai avut loc diverse acțiuni realizate de o parte dintre organizațiile membre ale coaliției, prin colaborare – diverse acțiuni de ecologizare, plantare, educație non formală, acțiuni sociale, iar ultimul proiect implementat prin colaborarea între noi este amenajarea unui părculeț pentru pacienți în incinta Spitalului de Urgență Petroșani.

Și bineînțeles, un aspect foarte important, dar mai puțin vizibil, este implicarea tuturor membrilor noștri în elaborarea Strategiei pentru Valea Jiului și a documentelor strategice pentru regiune.

Alexandru Kelemen:

În principiu, coaliția noastră își dorește să promoveze și să faciliteze implementarea proiectelor membrilor săi prin implicare voluntară, transfer de know-how și resurse unde e posibil. În acest sens paleta de proiecte a membrilor este diversă și relevantă pentru viața societății civile din Valea Jiului.

De asemenea, derulăm și propriile proiecte care se referă la dezvoltarea capacității organizaționale a membrilor (ex. Curs de comunicare publică), acțiuni de voluntariat în zonă și acțiuni de dezvoltare comunitară (ex. Mural Valea Jiului).

Dorim, de asemenea, odată cu diversificarea oportunităților de finanțare europeană pe perioada 2021-2027, să facilităm dezvoltarea tinerilor antreprenori locali și să fim un canal obiectiv de comunicare și de informare cu diverși stakeholderi locali în vederea accesării de fonduri europene.

Mediul și patrimoniul sunt teme esențiale pentru noi și ne dorim ca toate proiectele implementate în zona noastră să respecte identitatea minieră (conversia patrimoniului industrial) și bineînțeles să nu aducă prejudiciu mediului atât de divers și bogat în proximitate.

În acest sens plănuim, pe de o parte, să fim o voce activă care să reacționeze atunci când aceste valori sunt puse în pericol dar ne dorim în același timp ca, prin proiecte mici, să aducem aceste valori mai aproape de viața comunității (ex. Evenimente publice organizate în locații ale fostelor situri miniere, activități educaționale derulate cu școli și Universitatea din Petroșani, acțiuni de ecologizare, refacerea spațiilor publice etc.).

Ce-i cu moda asta a implicării? Sunteți tineri, aveți viitorul în față… La momentul de față România crește economic prin clustere. Cele mai apropiate de voi sunt Timișoara, Sibiul și zona Cluj – Alba. Acolo este viitorul! Și, mai departe, aveți la dispoziție o întreagă Uniune Europeană! De ce vă pasă și vă implicați, cu rezultate care vă vor dezamăgi la un moment dat, în problemele insolvabile ale unei zone în care industria tradițională moare și odată cu ea, probabil, și tot ce s-a construit din secolul XIX încoace, și nu vă vedeți de viață acolo unde, individual, puteți obține foarte multe?

Adina Vințan:

Suntem tinerii cu toții, de la cel mai mic membru al nostru, care acum are 19 ani, până la cel mai mare, care are peste 60 și a ieșit la pensie. Nu știm câți ani aveți dumneavoastră și nici nu contează, noi vă invităm cu drag în Valea Jiului Implicată! Membrii noștri sunt atât voluntari ai organizațiilor care s-au format în Valea Jiului și nu au părăsit neapărat Valea, însă majoritatea dintre noi am plecat și ne-am întors în Vale.

Poate că nu s-a înțeles încă că Valea Jiului este cel mai frumos loc de pe pământ – chiar este așa. Ai aici tot ce vrei și mai ales oportunitatea de a construi și modela cu impact foarte mare. Personal am plecat din Vale în Timișoara la facultate. Am avut ocazia, pe perioada facultății, să petrec și 6 luni în Statele Unite ale Americii. Apoi o perioadă am studiat în Florența, urmând mai mulți ani de lucru în București. Nu am considerat niciodată că am plecat de acasă, Valea Jiului a fost permanent casa mea și fără excepție aici m-am simțit permanent cel mai bine.

Pe perioada pandemiei biroul meu de la lucru este încă închis și pot lucra de unde aleg. Am ales acasă și de aproape 2 ani nu m-am plictisit nicio secundă. Bineînțeles că este frumos și benefic să călătorim, și facem asta. Noi nu oprim pe nimeni să plece din Vale, dimpotrivă.

Considerăm că fiecare trebuie să facă ce îl atrage mai mult, iar ceea ce e important pentru noi este ca cei care pleacă să rămână conectați la Vale de oriunde sunt și să se implice de oriunde pentru Valea Jiului. Așa cum faceți și dumneavoastră.

În ce privește potențialul Văii, eu încă consider că este enorm. Avem acum toate oportunitățile venite dinspre Uniunea Europeană, tot ceea ce trebuie să facem este să le valorificăm. Iar eu personal, am început să descopăr Valea mai mult după ce am plecat, și de atunci o tot descopăr în fiecare zi și îmi tot reconfirm cât este de minunată.

Avem o istorie și o cultură specială în Vale, oameni minunați, atât de frumoși! Peisaje încântătoare în orice anotimp. Și, aerul pe care noi îl respirăm aici… vă așteptăm să faceți o comparație cu cel din București.

Iar dacă e să vorbim și din punct de vedere economic, pe lângă faptul că tehnologia permite acum ca cel puțin o parte din locurile de muncă să fie disponibile de oriunde, vă spunem că avem în Vale câteva echipe de robotică care au obținut premii naționale și chiar internaționale.

Potențialul pentru joburi cu valoare adăugată este mare în Vale, iar economia locală poate crește pe diverse direcții în anii următori. Va ține de cât de mult ne vom implica toți actorii locali, de la administrații, mediul academic, privat, ONG-urile și cetățenii. Iar până la urmă, avem ocazia să construim Valea pentru noi, așa cum ne-o dorim.

Ancuța Iordănescu:

Eu personal am plecat din Valea Jiului în București acum 15 ani, mânată de dorința de a-mi asigura un trai mai bun. Bucureștiul mi-a oferit noi oportunități, noi perspective și a fost locul unde a fost sădită sămânța viitorului ONG, pe terenul fertil al unui atașament permanent față de locurile în care m-am născut și am copilărit (Lupeni).

Îmi tresare inima de bucurie ori de câte ori aud, departe fiind, despre Valea Jiului sau vorbindu-se cu graiul specific zonei. M-am întors (parțial) din dorința de a face bine oamenilor acestor locuri.

Alexandru Kelemen:

Eu personal cred în viitorul Văii Jiului și al meu în această zonă, într-o altă logică de dezvoltare alta decât cea promovată de clusterele urbane menționate de dumneavoastră. Această logică de dezvoltare la care lucrez de mai bine de 15 ani se construiește în jurul unor valori sănătoase cum ar fi întrajutorare, coeziune comunitară, grijă față de cei vulnerabili.

În decursul experienței mele profesionale de asistent social și lucrător cu persoanele din mediile cele mai defavorizate am simțit tot timpul că a obține ceva individual nu e prea relevant în comparație cu sentimentul de utilitate generat de ajutorul sustenabil acordat unei persoane, unei familii sau a unei comunități.

Edi Besserman:

Voi răspunde mai mult ca sociolog, decât ca simplu membru. Eu aș pune acest trend al implicării pe seama proceselor modernizării/post-modernizării care aduc, printre altele, și o schimbare culturală la nivelul valorilor. De la valori tradiționale și ale supraviețuirii, care pun accent pe asigurarea supraviețuirii fizice, la valori ale auto-exprimării care pun în prim-plan emanciparea individului.

Acest lucru este posibil datorită unei securități existențiale crescute, adică unde supraviețuirea este asigurată și de la sine înțeleasă, nevoile de bază satisfăcute și vulnerabilitatea în fața pericolelor sau riscurilor naturale ori produse de om mult mai mică.

Indivizii crescuți în astfel de condiții sigure vor avea valori ale auto-exprimării și vor acorda importanță libertății individuale, creativității, educației, vor avea orientări politice active și democratice, vor fi mult mai implicați și motivați de credința că lucrurile pot fi schimbate și că această schimbare vine de jos în sus, nu invers, dar acționând împreună. Vorbim, în cazul Coaliției Valea Jiului Implicată, despre astfel de indivizi.

Oameni tineri, foarte educați, cu venit ridicat, cu experiența migrației, care s-au mobilizat în a forma o coaliție de ONG-uri și înțeleg ce înseamnă o societate civilă activă. E foarte important de menționat acest aspect al migrației, pentru că mulți dintre aceștia au plecat în zone mai dezvoltate precum Timișoara, București, Cluj sau alte țări, acolo unde au avut parte de o educație de calitate, au dobândit aptitudini pe care în Valea Jiului nu le-ar fi dobândit și care s-au întors aici (unii temporar, alții poate definitiv) pentru a încerca să transforme această zonă.

Consider că, indiferent de problemele cu care se confruntă Valea Jiului, apariția unei astfel de coaliții va putea provoca mai devreme sau mai târziu anumite schimbări. Cât de mult impact vor avea aceste schimbări, rămâne de văzut.

Sigur, Valea Jiului nu va ajunge niciodată Timișoara sau Cluj și nu va putea oferi oportunități precum aceste orașe, iar mulți tineri vor pleca în continuare de aici, indiferent de ce se va întâmpla. Asta nu înseamnă însă că, dacă ai ales să rămâi/te întorci aici, să nu încerci să schimbi condițiile în care trăiești.

Și o ultimă întrebare: credeți că Valea Jiului, așa cum ar putea arăta în viitorul pe care doar voi, cu mari speranțe, îl întrezăriți, și-ar găsi locul ei într-o viitoare Uniune Europeană a regiunilor? Și când spun asta, mă refer la ce anume ar putea aduce diferit și competitiv în țară și în Europa o Vale a Jiului fără minerit, dar cu peisaje naturale și cu tradiții care, timid, sunt recunoscute și cândva, poate, ar putea fi puse în valoare. Dar ca Valea Jiului sunt multe alte zone în toată Europa, iar unele sunt deja pe harta turistului sau a omului de afaceri european, așa că nimic nu este garantat. Sau mă înșel, pentru că m-am îndepărtat de locurile de baștină și îmbătrânesc circumspect în fața calculatorului?

Adina Vințan:

Am stabilit deja că Valea Jiului este cel mai frumos loc de pe pământ, așadar, nu este nevoie să fim în competiție cu alte zone. Bineînțeles că fiecare zonă are specificul și misterul ei, așa este și normal și asta ne și dorim. Noi vrem ca în primul rând Valea Jiului să fie acasă pentru locuitorii ei, locul în care aceștia aleg să trăiască, pentru că asta își doresc.

Transformând-o într-un loc cât mai frumos pentru localnici, va deveni tot mai atractivă și pentru ceilalți.

În același timp, odată cu activitățile „Planetei Petrila”, care este probabil inițiativa din Valea Jiului cea mai vizibilă și la nivel european, multe persoane din exterior au

venit în Vale special ca să viziteze Mina și au părut plăcut impresionate de ce au găsit aici. În contextul Pactului Verde și al inițiativelor Uniunii Europene pe tranziție justă, tot mai mulți vin să analizeze Valea și să ne cunoască, promovându-ne ulterior în exterior.

Avem, de asemenea, persoane venite chiar și de pe alte continente pentru care acum Valea Jiului este acasă pentru că au ales să rămână aici. Colaborând și implicându-ne tot mai mult poate reușim să lăsăm în urmă procesul greșit de tranziție prin care am trecut din anii ’90 încoace.

Ni se oferă acum o nouă șansă, iar raportându-ne la Uniunea Europeană, poate reușim de data aceasta să devenim bună practică europeană în acest nou proces de tranziție justă. Și chiar dacă nu va fi neapărat așa, cu siguranță prin implicarea noastră vom reuși să sporim calitatea vieții pentru comunitatea locală.

Ancuța Iordănescu:

Personal, consider că Valea Jiului ar putea deveni un loc recunoscut la nivel internațional, patrimoniul natural de care dispune este de neprețuit. Depinde de noi și de autorități cum vom pune în valoare aceste bogății și cum le vom proteja.

Consider că trebuie să promovăm în primul rând un turism verde, neinvaziv, altfel există riscuri ca natura să fie distrusă și să apară în schimb un turism de masă, o aglomerare urbană, cu efecte negative pe termen lung.

Alexandru Kelemen:

Eu am fost tot timpul de părere că înainte de a ne exprima despre ce vor face alții trebuie să ne organizăm lucrurile în propria ogradă.

Trebuie deci azi să muncim pentru ce a rămas din Valea Jiului după minerit, astfel încât păstrând identitatea locală să oferim acces la servicii și spații publice de calitate, să creăm un mediu dinamic și deschis, cu o viziune clară pe termen mediu și lung, bazat pe competență și colaborare.

Acolo unde există „viață”, va veni și interesul (UE, investitori, etc.). Locul nostru în Europa eu cred că nu depinde de Bruxelles, ci de capacitatea și dorința noastră de a investi în viitorul comunității locale.

Edi Besserman:

Fără proiecte și perspective coerente pe termen lung, toate gândite pe baza unor studii științifice, care să vizeze printre altele scoaterea mineritului din peisaj și o redefinire identitară a zonei, problemele Văii Jiului vor persista.

Asta nu înseamnă, de exemplu, că minele vor trebui să dispară fizic, acestea putând fi transformate în muzee industriale și multe din clădirile minelor să aibă alte funcții decât cele pe care le aveau înainte.

Turismul industrial, montan și cultural sunt câteva soluții, existând o cerere globală deja pentru astfel de tipuri de turism, iar Valea Jiului se poate alinia la această cerere. Avem o populație autohtonă de momârlani, suntem situați între munții Parâng (unde avem cea mai înaltă șosea din țară), Vâlcan (cu stațiunea turistică Straja, drumul de la Pasul Vâlcan sau evenimente sportive în Oslea), Parcul Național Defileu Jiului, situat între primele două masive montane, Șureanu, Retezat (alt Parc Național), Tulișa etc. Câteva aspecte care pot fi puse în valoare pe lângă minele de cărbune rămase. 

Dar, așa cum am mai spus, ne trebuie perspective și proiecte coerente, lipsite de fatalism, care să nu se plaseze doar la nivel discursiv și să nu anunțe o soluție singulară și unitară. Nu există o singură soluție, unitară, pentru că nu există o singură problemă, iar de multe ori ne trebuie mai multe soluții pentru o singură problemă.

Cum și când însă să ne așteptăm la schimbări în Valea Jiului? Greu și târziu din punctul meu de vedere, dar dacă nu acționăm, schimbările care pot veni vor fi mai mult negative decât pozitive.


[1] https://www.artline.ro/Ion-Desideriu-Sirbu-30859-1-n.html

[2] https://www.valeajiuluiimplicata.org/

[3] https://investinjiuvalley.com/

Distribuie acest articol

9 COMENTARII

  1. Trecind peste bla-bla-ul uzual in astfel de prezentari Jalea Viului moare de foame. La propriu. De aici se pleaca, tinerilor, nu de la frazeologia cu „inclusivitate” si ce cuvinte or mai fi la moda.
    Aveti cea mai inalta sosea din tara? Presupun ca va referiti la prelungirea Dj 709 de la Rusu pina la Statia Meteo? Spalati-va cu ea pe cap, iarna nu se poate folosi iar vara pe linga aprovizionarea pensiunilor atirnate care cum a vrut pe-acolo va folosi la ce? Sa parcheze bizonul la 1600 m spre a-si satisface pofta de gratar si sa-si dea pisi cea recent amorezata de panorame montane check-in pe Instagram? (Las la o parte ca drumul ala va da de lucru salvamontistilor care vor fi chemati sa adune pantofari rataciti pe la Lacul Mija sau mai sus). „Statiunea Parang” e cel mult o gluma proasta: o insailare absurda de cladiri urite cu spume asezate alandala. Nu ca Straja ar fi altceva, cele doua sint intrecute in hidosenie doar de Vartop, alta aratare. Despre gestiunea deseurilor si despre cea a apelor uzate e utopic sa vorbim.
    Da, zona e foarte frumoasa, si Parangul, si Retezatul, si Oslea (vara la plimbare, iarna la schi) si, cred, dezvoltarea ei economica tine de dezvoltarea serviciilor turistice, de atragerea de turisti 10 luni pe an si de eventual ceva industrie. IT nu vei face acolo. N-am auzit de vreo fabrica noua de ceva, orice, sa fi angajat 100 de oameni. Fluturasii vostri sociologici nu tin de foame unei populatii imbatrinite, copii.
    Primaria a investit in telescunul nou. Bravos, Primarie, ai trintit un telescaun pentru un simulacru de pirtie aflata pe un versant unde bate soarele si unde uneori foehnul dinspre Serbia de topeste intr-o zi zapada nu doar de pe el ci si de pe Carja! Desteapta lucrare ce sa spun. Cine si de ce sa mearga la schi acolo? Vechea si excelenta pirtie Slima, actuala usor modificata si modernizata pirtie B, nu e deservita de nici o instalatie. Nu-mi vorbiti, va rog despre fieratania aia galbena care e acolo de 50 de ani si care pina-n ziua de azi nu are locuri de parcare. Pirtii spre Jiet nexam ca se opune Romsilva desi poti taia pirtie linga pirtie pe versantii nordici si mutat centrul de greutate al schiului intr-acolo unde tine zapada. Si-aveti ce? Pentru mine, turist de munte nu s-a schimbat absolut nimic in frumosul Parang decit mai incolo, la pirtiile Vidra si eventual cele citeva pensiuni de pe Jiul de Vest. Nu exista vreun motiv sa vin sa schiez (si sa cheltuiesc bani) in Valea Jiului, asta in pofida potentialului enorm al Parangului! Nu eixsta nici un motiv sa opresc macar, decit pentru a intilni amici vechi si buni de munte, bridge si jazz.
    Drumul pina in Poiana Pelegii. Aha, si ala chiar genereaza venituri pentru Jalea Viului, siiiigur ca da.
    Cind Ion Barbu a deschis prin 1992 la parterul unui bloc din Petroseni o galerie de arta i-am spus ca are prea mult umor. Desigur, Ion Barbu e un om admirabil, in timp a devenit o institutie (ca sa-l citez pe H.R Patapievici) si a facut multe pentru Petrila insa iesirea din saracia crunta a zonei se face prin investitii in infrastructura (citeste creare de parcuri industriale), creare de locuri de munca si reorientarea intregii zone spre turism si productie industriala. Or astea sint lucruri care dureaza decenii si trebuiau incepute atunci cind au inceput sa fie inchise minele! Au trecut 25 de ani si nimic, doar fonfleuri politice si valatuci adolescentini fluturati, nu cred ca e cazul sa ma uit la capitalul investit in zona in perioada asta, n-as avea la ce.

    PS – Educatie, cica. Poate e cazul sa aveti in vedere doua mici intimplari: s-a intimplat sa am treaba in Retezatul Mic prin 1987/8 si am oprit in Petroseni pentru aprovizionare. Pe usa alimentarei de vis a vis de magazinul Jiul statea scris: „AZ NUZ OO”. In ziua in care am coborit la Teatrul ID Sarbu juca Stefan Banica Junior (si o actrita, imi scapa acum numele, erau ambii stagiari acolo, cred) asa ca am ramas seara la spectacol chiar daca imbracamintea noastra nu de teatru era. Pina-n ziua de astazi nu-mi pot imagina ce frigalau au indurat actorii pe scena cind bruma de spectatori, statea cu caciulile-n cap, asta in timp ce la citeva scaune de mine ploua din tavan.

    • Mai era de adaugat ca unii din membrii acestui ONG au sustinut agresiv actualul edil al municipiului Petrosani care are putin mai mult de 0 realizari in cateva mandate consumate.

  2. Din tot articolul nu reiese nici o solutie concreta, cum pot trai oamenii in continuare in Valea Jiului si din ce isi pot acoperi traiul zilnic ?
    Turismul „soft” care respecta natura cu serviciile aferente fiind in opinia singura solutie viabila si nu cred sa fie reindustrializarea masiva solutia.

  3. @Hm
    Hmmm… drastic.
    Demolator.
    Descurajant.
    Neproductiv.
    Dar este alegerea dvs. Ce aș vrea eu să subliniez, totuși, cu voia dvs., este că avem totuși nevoie de soluții. Soluții adaptate vremurilor noastre. O parte vin de la ONG-uri și cetățeni, o altă parte trebuie să vină de la autorități.
    Ca cetățenii să înceapă să devină mai clari în cerințele față de autorități și selectivi la urne, mesajul și acțiunea ONG-urilor sunt esențiale.
    Tinerii mei prieteni aici au un rol, un rol esențial, de neînlocuit.
    Și eu sunt pesimist în multe privințe. Dar demolator n-aș putea fi. Critica fără soluții este deprimantă.
    Să auzim de bine!

    • N-am vrut sa va supar, domnule Felea, insa prefer de 10 ori un cinism sanatos unei abordari oniric-sibilinice. Aia o fi mergind la un piscot la vreo sindrofie insa nu tine cind e vorba despre scoaterea din saracie lucie a unei regiuni frumoase batute nu atit de soarta cit de nevolnicii ei conducatori. Cit despre autoritati, otova locale si centrale, s-auzim macar ceva de bine despre autoritatea lor, alta decit cea a micilor invirteli locale la nivel de covrigarie si adunat de firimituri din ce ramine de la „ospatul” Conversmin. Nu de alta insa autoritatille astea au credibilitatea abstinentei unui pisoi in fata unei farfurii cu peste, viziune de furnica si obraznicii de bisnitar. De 25 de ani ce s-a intimplat in industria de-acolo? Cel mult PNPR – Programul National de Paraginire!
      Inca o data, inainte de ONG-uri in Vale e nevoie de locuri de munca, domnule Felea, doar alea o pot scoate din situatia in care e. Asta inseamna capital investit. Capital nu doua circiumi si niste sali de jocuri de noroc! Situatia e similara in celelalte zone zise „monoindustriale” ca sa nu li se zica din prima miniere, abandonate, stiti prea bine, la presiunea Bancii Mondiale, mituind cu bani minerii ca sa scape de ei. Unii au plecat, la vremea respectiva cam 35% din populatia VJ era compusa din alohtoni (nu e cazul sa va spun eu tocmai dumneavoastra astea insa pot fi interesante pentru cititori). Ok, ce faci cu autohtonii sau cu cei care n-au plecat? Eu nu stiu si desfid pe oricine-mi spune ca stie altceva decit investitii masive. Turism si ceva industrie, ca Valea nu duce inca lipsa de lacatusi, de prelucratori prin aschiere, de sudori, de dulgheri sau de electricieni. Inca nu, peste 10-15 ani insa vom vorbi despre toti astia la timpul trecut.

      • @Hm @Domnule
        Doamne ferește! Nu m-ati supărat! Nu se pune problema!
        Suntem în dialog și e foarte bine asa!
        Sa auzim mereu de bine!

  4. Vă mulțumesc și eu pentru comentarii, înțeleg pesimismul, dar înțeleg și că vă interesează Valea Jiului. Articolul nu cred că a fost gândit să ofere soluții de dezvoltare, ci mai degrabă s-a axat pe implicarea societății civile în Valea Jiului. Suntem destul de proaspeți noi în acest proces, însă avem inclusiv idei de multe proiecte, iar cu oportunitățile care vin din Europa, avem șanse multe să le și implementăm. Valea Jiului are un potențial enorm și sunt puține lucruri pe care nu le-am putea putea face aici. Important e să ne implicăm cât mai mulți, să fim cu toții responsabili și să tratăm cu seriozitate interesul cetățenilor. Aici vorbesc evident de toți actorii urbani din Valea Jiului, în frunte cu administrațiile. Noi credem în Valea Jiului și apreciem susținerea tuturor astfel încât să îmbunătățim împreună calitatea vieții aici.

  5. Am încercat să caut după numele de pe lista celor cu Asociația – la primul, când search-ul mi-a returnat „membru C.A.E.S.A.R.”, m-am oprit și din search și din lectura articolului. No offence.

    • Poate merită ceva mai puțină superficialitate. Eu am fost implicată de la început în Fundația CAESAR, mult înainte să se înființeze formal. Sunt oameni extrem de competenți și bineintenționați care au fost membri CAESAR. Fondatorii formali au decis lucruri cu care personal nu am fost de acord, drept urmare m-am retras de la finalul lui 2015, așa cum au făcut-o foarte mulți din cei care au construit de fapt CASEAR — probabil mulți dintr enoi mai apărem pe diverse platforme. Ceilalți respondenți la întrebările acestui articol probabil nici nu au auzit de CAESAR. Așadar, haideți să verificăm ceva mai mult înainte să punem etichete.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Cristian Felea
Doctor în ştiinţe inginereşti, domeniul: „Mine, Petrol şi Gaze” - Universitatea din Petroşani. Ofițer SRI în rezervă Colaborator al publicaţiei „Revista Minelor”

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Carte recomandată

“Să nu apună soarele peste mînia noastră. Un psiholog clinician despre suferința psihică” – Andrada Ilisan

”Berdiaev spune că la Dostoievski singura afacere, cea mai serioasă, cea mai adîncă e omul. Singura afacere de care sînt preocupați toți în Adolescentul e să dezlege taina lui Versilov, misterul personalității sale, a destinului său straniu. Dar la fel e și cu prințul din Idiotul, la fel e și cu Frații Karamazov, la fel e și cu Stavroghin în Demonii. Nu există afaceri de altă natură. Omul este deasupra oricărei afaceri, el este singura afacere. Tot omul e și-n centrul acestei cărți. Și lipsa lui de speranță.” Continuare…

 

 

 

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

 

Esential HotNews

Top articole

Opinie-răspuns la opinia vicepreședintelui PSD: putem aboli cota unică, dar cu asta ce-am rezolvat?

Percep opinia prezentată zilele trecute în ZF de dl. Sorin Grindeanu, vicepreședintele PSD, ca o binevenită deschidere la dialog privind oportunitatea renunțării...

In chestiunea scandalului MTR, despre toleranta si corectitudine politica

Nu se mai termina povestea cu MTR. Unii vor sa vada nu stiu ce film tezist, din acelea cu tema corecta politic la care...

Echipa câştigătoare a Preşedintelui Iohannis

La un an de la alegerile parlamentare, România are, în fine, o echipă câştigătoare : alianţa  social-liberală  şi-a definitivat lista de miniştri...

De-democratizarea regimului politic din România. Interviu cu politologul Alexandru Gussi

Președintele l-a desemnat pe Nicolae Ciucă din nou ca premier, după o criză politică îndelungată. Cum s-a ajuns la această criză și...

De ce s-a întâmplat ce s-a întâmplat în ultimele luni în România

Cele mai vizibile probleme din ultimele luni în România au ținut de 3 crize – criza în sănătate (Valul 4 de Covid...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro