sâmbătă, mai 15, 2021

Incă plutim. Standard&Poor’s nu ne-a retrogradat

Agenția de rating Standard&Poor’s a reconfirmat în data de 5 iunie, rating-ul României la BBB-, perspectiva rămâne negativă.

Pentru România, confirmarea rating-ului suveran este de importanță capitală, retrogradarea ar fi reprezentat intrarea în rândul țărilor non-investment grade, unde investițiile nu sunt recomandate.

Între 2008 și 2014, România s-a confruntat cu această situație, Standard&Poor’s a retrogradat rating-ul suveran al țării noastre la nivelul BB+ în octombrie 2008. Astfel, România s-a aflat, timp de șase ani, pe prima treaptă a categoriei non-investment (junk) a emitenților cu caracter speculativ, ale căror datorii prezintă un risc ridicat. Important de menționat că în momentul în care o țară este inclusă în rândul entităților non-investment grade, acestea se finanțează scump, greu și în multe cazuri ajung în situația de a apela la asistență financiară internațională, prin semnarea de acorduri cu Fondul Monetar Internațional. De asemenea, investitorii ocolesc țările ce nu au un rating recomandat pentru efectuarea investițiilor și se confruntă cu ieșiri de capital, efectele se transpun în devalorizarea monedei naționale și majorarea ratei inflației.

În iunie 2020, România se afla la limită, personal preconizam că există o posibilitate de 50% ca țara noastră să fie retrogradată la BB+, ca urmare a politicii fiscale expansive începută în 2018, ce a dus la înregistrarea de deficite gemene record, printre cele mai ridicate din piețele emergente. Argumentele în favoarea menținerii României pe ultima treaptă recomandată investițiilor sunt legate, în primul rând, de ponderea redusă a datoriei publice în PIB, aflată la 35,2%, la nivelul lunii decembrie 2019 și de decizii economice corecte, pe care agenția de rating anticipează că guvernul României le va adopta, în vederea restabilirii echilibrelor bugetare.

Standard&Poor’s preconizează că scăderea economică provocată de criza de COVID-19 va împinge datoria publică a României la un nivel de peste 40% din PIB în 2020, iar cheltuielile cu dobânzile nu vor depăși 5% din veniturile fiscale, însă agenția preconizează o consolidare fiscală semnificativă după alegerile parlamentare.

S&P ar putea revizui perspectiva de la negativ la stabil, dacă guvernul va progresa în ceea ce privește consolidarea fiscală, ceea ce duce la stabilizarea finanțelor publice și a poziției externe a României.

S&P preconizează că economia României se va contracta cu 5,5% în 2020, comparativ cu așteptările anterioare, ce prevedeau o creștere economică de 3,5%. Cererea internă va înregistra o scădere semnificativă, în special în trimestrul doi, cauzată de măsurile de carantină impuse populației, pentru limitarea răspândirii COVID-19, ce a dus la închiderea unor sectoare de activitate.

De asemenea, cererea externă slabă din partea partenerilor comerciali cheie va avea repercusiuni asupra exporturilor românești, care au ca destinație Germania – pondere de 22% și Italia – pondere de 11%, țări care se confruntă și cu recesiuni profunde în 2020.

S&P preconizează că România va înregistra o creștere economică de 4,0% în 2021.

Este remarcată și instabilitatea politică, ce a dus la adoptarea a două moțiuni de cenzură, în ultimul an. Standard&Poor’s consideră că alegerile parlamentare vor fi esențiale pentru determinarea traiectoriei fiscale pentru anii ce vor urma.

În comunicatul S&P au fost incluse și anticipațiile agenției în legătură cu majorarea punctului de pensie, începând cu 1 septembrie 2020, cu 40%. Agenția consideră că scăderea economică provocată de criza COVID-19 va oferi guvernului un context politic pentru a crește pensiile nu cu 40%, ci cu un procent de 10%. Această creștere va adăuga un procent de 1% la deficitul bugetar.

Contracția economică, alături de scăderea veniturilor fiscale va duce la o majorare suplimentară a deficitului bugetar al României în 2020. Ca răspuns la efectele COVID-19, autoritățile au lansat o serie de măsuri economice pentru a proteja companiile și angajații.

Conform, S&P, măsurile de stimulare fiscală, anunțate până acum, de 3% din PIB, sunt printre cele mai firave din regiune. Deși măsurile luate de către guvern pot reduce efectele crizei, agenția consideră că acestea vor majora deficitul bugetar la aproximativ 8% din PIB, iar datoria publică va atinge 40% din PIB, ca efect al contracției economice.

Cheltuielile cu salariile din sectorul bugetar și pensiile vor atinge 90% din veniturile încasate din taxe. Randamentele titlurilor de stat au crescut în 2020 pe fondul instabilității politice și fiscale în combinație cu contextul COVID-19. Având în vedere creșterea nevoilor de finanțare pe termen scurt, dobânzile ar putea crește în continuare. S&P preconizează că deficitul de cont curent se va adânci, ajungând la 5% din PIB în 2020 ca o reflecție a politicii fiscale guvernamentale.

S&P crede că BNR va continua să folosească rezervele în valută pentru a susține moneda națională pe parcursul anului, mai ales că 2020 este an electoral.

Prin decizia de reconfirmare a rating-ului suveran al României, Standard&Poor’s oferă un cec în alb guvernului. Agenția remarcă imposibilitatea aplicării unei majorări a punctului de pensie cu 40%, în condițiile în care economia României se va contracta cu 5,5% în 2020. Majorarea pensiilor cu 40% este linia roșie peste care guvernul nu va trebui să treacă. În caz contrar, ne vom confrunta cu o retrogradare a rating-ului suveran. Agenția urmează să reevalueze din nou rating-ul României la finalul anului în curs, după data de 1 septembrie, dată la care ar trebui să fie majorate pensiile.

Preconizez că guvernul nu va trece linia roșie, scoasă în evidență de către S&P, iar pensiile vor fi majorate cu 10%, urmând ca în anii următori acestea să crească conform evoluțiilor economice.

Distribuie acest articol

7 COMENTARII

  1. „Incă plutim. Standard&Poor’s nu ne-a retrogradat”

    Dar de ce nu ne-ar fi promovat?

    Tot întânlesc bucuria asta inexplicabilă, „bine că n-a fost mai rău!”.
    Dar de ce nu spune nimeni dintre specialiști ce anume a greșit guvernul, ce anume nu face bine și ce ar trebui să facă în viitor, spre binele social?!

  2. Sa repetam in fiecare zi ceea ce a scris aceea agentie bazandu-se pe ceea ce toata lumea stie dar nu vrea sa spuna mai raspicat in Romania:

    „Cheltuielile cu salariile din sectorul bugetar și pensiile vor atinge 90% din veniturile încasate din taxe.”

    Este clar ca sectorul bugetar trebuie sa isi reduca arderile cu salariile si cu pensiile.

    De luni pentru toti prietenii mei bugetari si nu numai o sa le scriu zilnic acest enunt.
    Ma gandesc sa ii scriu si coanei care conduce cu mare nesimtire Premaria Capitalei din RO

    PS
    Cred ca termenul mai aproape de realitate este levitam – adicalea in orice moment poti sa te trezesti ca esti down.

  3. „Agentia considera…”

    De unde si pana unde „considera” Agentia ca aia-ailalta? I-a cazut din cer in cap acest „considera”?
    Sau… si-a luat guvernul ceva angajamente? >:

    Deci dupa doi ani in care vor fi stat pe loc (de la 01.01.2019 – pana in septembrie 2020) si n -au fost nici macar indexate cu rata inflatiei (asta, in timp ce salariile si diverse „indemnizatii” s-au marit de vreo 4 ori iar preturile au crescut, unele aproape dublandu-se), pensiile or sa se mareasca abia cu 10%?
    Adica dupa ce au fost tinute in arest la domiciliu, umilite, abuzate, FURATE samd., persoanele in varsta or sa continue a fi umilite, prin saracie impinsa spre extrem?

    Foarte bine! 10% marirea pensiilor -> 10% la alegeri pentru PNL!

    • @ Codruta _ „De unde si pana unde “considera” Agentia ca aia-ailalta?”

      Păi, „Agenția” a explicat în presă „de unde și până unde”. La fel și celelalte agenții de rating. Metodologia și criteriile pot fi studiate în amănunt pe site-ul S&P, unde poate fi accesat și comunicatul de presă (este necesară crearea unui cont): Romania ‘BBB-/A-3’ Ratings Affirmed; Outlook Remains Negative.

      Speranțele favorabile economiei românești, cu privire la acțiunile unui guvern democrat format cu participarea PNL, au determinat S&P să nu degradeze România la categoria „junk”. Aceste speranțe includ limitarea dezechilibrelor macroeconomice exprimate prin deficitele mari ale României.

      Ceea ce poate că nu este clar, pentru că autorul articolului nu o spune în acest fel, e că bunăstare din nimic nu există! Inflația despre care vorbiți este efectul creșterii veniturilor, nu cauza pentru care ele trebuie să crească. Dl Gigălău (cf. CT Popescu) a spus că „Statul dă”.

      Ei, bine, vă puteți întreba de ce nu se face prin decizie guvernamentală pensia minimă 1000 de EURO și leul la paritate cu EURO. Răspunsul se află în manualul de economie de clasa a XI-a, care poate fi descărcat gratis din rețeaua Internet (https://vdocuments.mx/economie-clasa-a-11-a-editura-economica.html).

  4. Analiza riscului de ţară constă în evaluarea întregii situaţii politice şi financiare a unei ţări, precum şi a măsurii în care aceste condiţii sunt susceptibile să afecteze capacitatea ţării respective de a-şi achita datoriile externe. Pentru a determina gradul de risc aferent unei
    ţări, se ţine seama atât de factori calitativi, cât şi de factori cantitativi.
    Factorii calitativi includ stabilitatea politică a ţării în cauză. Incertitudinea politică este reflectată de unele caracteristici tipice, cum ar fi: 1) conflicte între diverse grupuri lingvistice, etnice, religioase etc.; 2) manifestări de şovinism, xenofobie etc., care pot duce la tratamentul preferenţial al intereselor autohtone şi la naţionalizarea proprietăţilor străine; 3) condiţii sociale nefavorabile, inclusiv a unor mari inegalităţi de venit și avere.; 4) conflicte sociale, manifestate prin greve, demonstraţii, violenţe, război civil etc.; 5) forța şi organizarea grupărilor radicale; etc.
    Pe lângă factorii calitativi sau politici, agențiile de rating iau în considerare o serie de factori care influenţează capacitatea unei ţări de a-şi achita datoria externă. Principalii factori de acest gen sunt:
    1) Datoria externă (măsurată prin ponderea datoriei externe în PIB și mărimea dobânzilor aferente): în cazul în care datoria externă este relativ mare, ţara respectivă va avea în viitor probleme cu plata serviciului acestei datorii (rate scadente plus dobânzi).
    2) Rezervele valutare: arată capacitatea unei ţări de a continua să facă importuri în ipoteza că exporturile sale încetează complet. Raportul dintre rezervele valutare şi importuri este utilizat ca măsură a lichidităţii unei ţări.
    3) Exporturile (văzute atât prin prisma veniturilor totale pe care le generează, cât şi din punct de vedere al gradului de diversitate a produselor exportate): țările care depind foarte mult de veniturile provenite din exportul a unul sau două produse sunt mai vulnerabile faţă de şocurile externe decât ţările care exportă o gamă diversificată de bunuri.
    4) Creşterea economică (măsurată prin creşterea PIB real sau a PIB real/cap de locuitor): serveşte ca indicator general al condiţiilor economice existente într-o anumită ţară.
    Deşi nu există o metodă simplă de calculare a riscului de ţară, abordarea structurală a
    problemei evaluării şi comparării diverselor ţări permite agenţiilor de rating şi investitorilor internaţionali să creeze o bază de pornire pentru adoptarea deciziilor de a acorda sau nu credite noi unei ţări, de a investi sau nu în țara respectivă ș.a.md.

  5. 3 agentii de rating ne tin pe ultima treapta inainte de ” gunoi” si toate ne dau ” perspectiva negativa”.
    Culmea ca PNL se lauda cu asa rezultat. Iar PSD care efectiv a bagat mortul in casa da vina pe PNL.
    Daca astfel de pareri erau exprimate de niste tacaniti internati , era de inteles. Dar cum vin spuse de niste politicieni cu functii si salarii marete, te intrebi unde sint in realitate nebunii ?

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Claudiu Vuta
Claudiu Vuta
Claudiu Vuță este absolvent al Facultății de Științe Economice a Universității din Craiova și a unui masterat în "Administrarea Afacerilor în Comerț, Turism și Servicii", în cadrul Facultății de Științe Economice a Universității Ovidius din Constanța. În prezent, urmează cursurile programului de excelență "Politici economice și ale pieței muncii", din cadrul Konrad Adenauer Stiftung. Claudiu publică articole economice, atât pe teme globale, dar și locale, prezentând analize de profil pe platformele jurnalistice HotNews/Contributors, Republica și Reporter Global (partener al The Economist în România). Pentru activitatea jurnalistică din domeniul economic i-a fost acordat, în 2020 - Mass Media Award, de către CFA Society România.

Contributors.ro propune autorilor săi, acum, la sfârșit de an, trei întrebări despre anul 2020 si perspectivele României în viitorul apropiat. Cele trei întrebari sunt:

1. Care este evenimentul anului 2020 cel mai pe nedrept trecut cu vederea de media și de opinia publică? 

2. Care este cea mai interesantă idee a anului 2020?

3. Care e cea mai mare temere pe care o aveți pentru viitorul României si care e cea mai mare speranță? 

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Top articole

Încălzirea globală, acidificarea oceanelor și moartea peștilor tropicali – acuzații de fraude științifice de mari proporții

Pe 6 mai 2021, revista Science a publicat o amplă anchetă intitulată Acidificarea oceanelor modifică comportamentul peștilor? Acuzațiile de fraudă creează o...

PNRR for dummies. Sau planul cincinal cu MCV ataşat

Luni 10 mai premierul Cîţu şi ministrul Ghinea merg la Bruxelles pentru a discuta o formă finală a Planul Naţional de Redresare...

Ierusalim. Există conflicte fără soluții sau doar conflicte pentru care soluția încă nu a fost găsită?

Rezumatul în 10 puncte: Începând din noaptea de vineri spre sâmbătă (7/8 mai), în...

Îl mai poate salva războiul/Hamas pe Netanyahu de pierderea funcției de prim ministru?

Știm, teroriștii de la Hamas au atacat iarăși Israelul iar statul Israel are tot dreptul să se apere. Niciun dubiu în această...

Capcana dilemelor tranziției sau cum să faci omleta fără să spargi oul

"Faceți calculele și apoi trageți linie pentru a ajunge la propriile voastre concluzii, aceasta este rugămintea mea. Pentru că dacă decideți...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.

Carti recomandate de Contributors.ro

 

„Pierre Hadot aduce filosofia antica in zilele noastre. Ce s-a spus candva redevine actual, urmand modelul exercitiului spiritual, mai exact al intelepciunii care este, inainte de orice, o optiune de a fi.” – Pascal Bruckner

 

„Demersul lui Hadot parcurge elegant traseul de la inceputurile filosofiei printre greci, apoi transformarea ei in timpul romanilor si intalnirea cu crestinismul, precum si relatia emotionanta dintre filosofia orientala si occidentala.” – Global and Mail

 

Pierre Hadot (1922–2010) a fost un filosof, istoric si filolog francez, bun cunoscator al perioadei elenistice si in special al neoplatonismului si al lui Plotin. Este autorul unei opere dezvoltate in special in jurul notiunii de exercitiu spiritual si al filosofiei ca mod de viata.

 

Cumpara cartea de pe GiftBooks.ro