Agenția de rating Standard&Poor’s a reconfirmat în data de 5 iunie, rating-ul României la BBB-, perspectiva rămâne negativă.
Pentru România, confirmarea rating-ului suveran este de importanță capitală, retrogradarea ar fi reprezentat intrarea în rândul țărilor non-investment grade, unde investițiile nu sunt recomandate.
Între 2008 și 2014, România s-a confruntat cu această situație, Standard&Poor’s a retrogradat rating-ul suveran al țării noastre la nivelul BB+ în octombrie 2008. Astfel, România s-a aflat, timp de șase ani, pe prima treaptă a categoriei non-investment (junk) a emitenților cu caracter speculativ, ale căror datorii prezintă un risc ridicat. Important de menționat că în momentul în care o țară este inclusă în rândul entităților non-investment grade, acestea se finanțează scump, greu și în multe cazuri ajung în situația de a apela la asistență financiară internațională, prin semnarea de acorduri cu Fondul Monetar Internațional. De asemenea, investitorii ocolesc țările ce nu au un rating recomandat pentru efectuarea investițiilor și se confruntă cu ieșiri de capital, efectele se transpun în devalorizarea monedei naționale și majorarea ratei inflației.
În iunie 2020, România se afla la limită, personal preconizam că există o posibilitate de 50% ca țara noastră să fie retrogradată la BB+, ca urmare a politicii fiscale expansive începută în 2018, ce a dus la înregistrarea de deficite gemene record, printre cele mai ridicate din piețele emergente. Argumentele în favoarea menținerii României pe ultima treaptă recomandată investițiilor sunt legate, în primul rând, de ponderea redusă a datoriei publice în PIB, aflată la 35,2%, la nivelul lunii decembrie 2019 și de decizii economice corecte, pe care agenția de rating anticipează că guvernul României le va adopta, în vederea restabilirii echilibrelor bugetare.
Standard&Poor’s preconizează că scăderea economică provocată de criza de COVID-19 va împinge datoria publică a României la un nivel de peste 40% din PIB în 2020, iar cheltuielile cu dobânzile nu vor depăși 5% din veniturile fiscale, însă agenția preconizează o consolidare fiscală semnificativă după alegerile parlamentare.
S&P ar putea revizui perspectiva de la negativ la stabil, dacă guvernul va progresa în ceea ce privește consolidarea fiscală, ceea ce duce la stabilizarea finanțelor publice și a poziției externe a României.
S&P preconizează că economia României se va contracta cu 5,5% în 2020, comparativ cu așteptările anterioare, ce prevedeau o creștere economică de 3,5%. Cererea internă va înregistra o scădere semnificativă, în special în trimestrul doi, cauzată de măsurile de carantină impuse populației, pentru limitarea răspândirii COVID-19, ce a dus la închiderea unor sectoare de activitate.
De asemenea, cererea externă slabă din partea partenerilor comerciali cheie va avea repercusiuni asupra exporturilor românești, care au ca destinație Germania – pondere de 22% și Italia – pondere de 11%, țări care se confruntă și cu recesiuni profunde în 2020.
S&P preconizează că România va înregistra o creștere economică de 4,0% în 2021.
Este remarcată și instabilitatea politică, ce a dus la adoptarea a două moțiuni de cenzură, în ultimul an. Standard&Poor’s consideră că alegerile parlamentare vor fi esențiale pentru determinarea traiectoriei fiscale pentru anii ce vor urma.
În comunicatul S&P au fost incluse și anticipațiile agenției în legătură cu majorarea punctului de pensie, începând cu 1 septembrie 2020, cu 40%. Agenția consideră că scăderea economică provocată de criza COVID-19 va oferi guvernului un context politic pentru a crește pensiile nu cu 40%, ci cu un procent de 10%. Această creștere va adăuga un procent de 1% la deficitul bugetar.
Contracția economică, alături de scăderea veniturilor fiscale va duce la o majorare suplimentară a deficitului bugetar al României în 2020. Ca răspuns la efectele COVID-19, autoritățile au lansat o serie de măsuri economice pentru a proteja companiile și angajații.
Conform, S&P, măsurile de stimulare fiscală, anunțate până acum, de 3% din PIB, sunt printre cele mai firave din regiune. Deși măsurile luate de către guvern pot reduce efectele crizei, agenția consideră că acestea vor majora deficitul bugetar la aproximativ 8% din PIB, iar datoria publică va atinge 40% din PIB, ca efect al contracției economice.
Cheltuielile cu salariile din sectorul bugetar și pensiile vor atinge 90% din veniturile încasate din taxe. Randamentele titlurilor de stat au crescut în 2020 pe fondul instabilității politice și fiscale în combinație cu contextul COVID-19. Având în vedere creșterea nevoilor de finanțare pe termen scurt, dobânzile ar putea crește în continuare. S&P preconizează că deficitul de cont curent se va adânci, ajungând la 5% din PIB în 2020 ca o reflecție a politicii fiscale guvernamentale.
S&P crede că BNR va continua să folosească rezervele în valută pentru a susține moneda națională pe parcursul anului, mai ales că 2020 este an electoral.
Prin decizia de reconfirmare a rating-ului suveran al României, Standard&Poor’s oferă un cec în alb guvernului. Agenția remarcă imposibilitatea aplicării unei majorări a punctului de pensie cu 40%, în condițiile în care economia României se va contracta cu 5,5% în 2020. Majorarea pensiilor cu 40% este linia roșie peste care guvernul nu va trebui să treacă. În caz contrar, ne vom confrunta cu o retrogradare a rating-ului suveran. Agenția urmează să reevalueze din nou rating-ul României la finalul anului în curs, după data de 1 septembrie, dată la care ar trebui să fie majorate pensiile.
Preconizez că guvernul nu va trece linia roșie, scoasă în evidență de către S&P, iar pensiile vor fi majorate cu 10%, urmând ca în anii următori acestea să crească conform evoluțiilor economice.
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
„Incă plutim. Standard&Poor’s nu ne-a retrogradat”
Dar de ce nu ne-ar fi promovat?
Tot întânlesc bucuria asta inexplicabilă, „bine că n-a fost mai rău!”.
Dar de ce nu spune nimeni dintre specialiști ce anume a greșit guvernul, ce anume nu face bine și ce ar trebui să facă în viitor, spre binele social?!
Sa repetam in fiecare zi ceea ce a scris aceea agentie bazandu-se pe ceea ce toata lumea stie dar nu vrea sa spuna mai raspicat in Romania:
„Cheltuielile cu salariile din sectorul bugetar și pensiile vor atinge 90% din veniturile încasate din taxe.”
Este clar ca sectorul bugetar trebuie sa isi reduca arderile cu salariile si cu pensiile.
De luni pentru toti prietenii mei bugetari si nu numai o sa le scriu zilnic acest enunt.
Ma gandesc sa ii scriu si coanei care conduce cu mare nesimtire Premaria Capitalei din RO
PS
Cred ca termenul mai aproape de realitate este levitam – adicalea in orice moment poti sa te trezesti ca esti down.
„Agentia considera…”
De unde si pana unde „considera” Agentia ca aia-ailalta? I-a cazut din cer in cap acest „considera”?
Sau… si-a luat guvernul ceva angajamente? >:
Deci dupa doi ani in care vor fi stat pe loc (de la 01.01.2019 – pana in septembrie 2020) si n -au fost nici macar indexate cu rata inflatiei (asta, in timp ce salariile si diverse „indemnizatii” s-au marit de vreo 4 ori iar preturile au crescut, unele aproape dublandu-se), pensiile or sa se mareasca abia cu 10%?
Adica dupa ce au fost tinute in arest la domiciliu, umilite, abuzate, FURATE samd., persoanele in varsta or sa continue a fi umilite, prin saracie impinsa spre extrem?
Foarte bine! 10% marirea pensiilor -> 10% la alegeri pentru PNL!
@ Codruta _ „De unde si pana unde “considera” Agentia ca aia-ailalta?”
Păi, „Agenția” a explicat în presă „de unde și până unde”. La fel și celelalte agenții de rating. Metodologia și criteriile pot fi studiate în amănunt pe site-ul S&P, unde poate fi accesat și comunicatul de presă (este necesară crearea unui cont): Romania ‘BBB-/A-3’ Ratings Affirmed; Outlook Remains Negative.
Speranțele favorabile economiei românești, cu privire la acțiunile unui guvern democrat format cu participarea PNL, au determinat S&P să nu degradeze România la categoria „junk”. Aceste speranțe includ limitarea dezechilibrelor macroeconomice exprimate prin deficitele mari ale României.
Ceea ce poate că nu este clar, pentru că autorul articolului nu o spune în acest fel, e că bunăstare din nimic nu există! Inflația despre care vorbiți este efectul creșterii veniturilor, nu cauza pentru care ele trebuie să crească. Dl Gigălău (cf. CT Popescu) a spus că „Statul dă”.
Ei, bine, vă puteți întreba de ce nu se face prin decizie guvernamentală pensia minimă 1000 de EURO și leul la paritate cu EURO. Răspunsul se află în manualul de economie de clasa a XI-a, care poate fi descărcat gratis din rețeaua Internet (https://vdocuments.mx/economie-clasa-a-11-a-editura-economica.html).
Cu scuze pentru problema tehnică, postez și link-ul către unele explicații solicitate de @Codruta: https://seenews.com/news/sp-global-ratings-affirms-romania-at-bbb-a-3-outlook-remains-negative-701709
Analiza riscului de ţară constă în evaluarea întregii situaţii politice şi financiare a unei ţări, precum şi a măsurii în care aceste condiţii sunt susceptibile să afecteze capacitatea ţării respective de a-şi achita datoriile externe. Pentru a determina gradul de risc aferent unei
ţări, se ţine seama atât de factori calitativi, cât şi de factori cantitativi.
Factorii calitativi includ stabilitatea politică a ţării în cauză. Incertitudinea politică este reflectată de unele caracteristici tipice, cum ar fi: 1) conflicte între diverse grupuri lingvistice, etnice, religioase etc.; 2) manifestări de şovinism, xenofobie etc., care pot duce la tratamentul preferenţial al intereselor autohtone şi la naţionalizarea proprietăţilor străine; 3) condiţii sociale nefavorabile, inclusiv a unor mari inegalităţi de venit și avere.; 4) conflicte sociale, manifestate prin greve, demonstraţii, violenţe, război civil etc.; 5) forța şi organizarea grupărilor radicale; etc.
Pe lângă factorii calitativi sau politici, agențiile de rating iau în considerare o serie de factori care influenţează capacitatea unei ţări de a-şi achita datoria externă. Principalii factori de acest gen sunt:
1) Datoria externă (măsurată prin ponderea datoriei externe în PIB și mărimea dobânzilor aferente): în cazul în care datoria externă este relativ mare, ţara respectivă va avea în viitor probleme cu plata serviciului acestei datorii (rate scadente plus dobânzi).
2) Rezervele valutare: arată capacitatea unei ţări de a continua să facă importuri în ipoteza că exporturile sale încetează complet. Raportul dintre rezervele valutare şi importuri este utilizat ca măsură a lichidităţii unei ţări.
3) Exporturile (văzute atât prin prisma veniturilor totale pe care le generează, cât şi din punct de vedere al gradului de diversitate a produselor exportate): țările care depind foarte mult de veniturile provenite din exportul a unul sau două produse sunt mai vulnerabile faţă de şocurile externe decât ţările care exportă o gamă diversificată de bunuri.
4) Creşterea economică (măsurată prin creşterea PIB real sau a PIB real/cap de locuitor): serveşte ca indicator general al condiţiilor economice existente într-o anumită ţară.
Deşi nu există o metodă simplă de calculare a riscului de ţară, abordarea structurală a
problemei evaluării şi comparării diverselor ţări permite agenţiilor de rating şi investitorilor internaţionali să creeze o bază de pornire pentru adoptarea deciziilor de a acorda sau nu credite noi unei ţări, de a investi sau nu în țara respectivă ș.a.md.
3 agentii de rating ne tin pe ultima treapta inainte de ” gunoi” si toate ne dau ” perspectiva negativa”.
Culmea ca PNL se lauda cu asa rezultat. Iar PSD care efectiv a bagat mortul in casa da vina pe PNL.
Daca astfel de pareri erau exprimate de niste tacaniti internati , era de inteles. Dar cum vin spuse de niste politicieni cu functii si salarii marete, te intrebi unde sint in realitate nebunii ?