„Cultura politică a Ungariei, divizarea internă din țara vecină trece dincolo de granițe. Campaniile saturate de ură promovate în ultimul deceniu contribuie pe deplin la deteriorarea relațiilor sociale chiar și la nivelul vieții cotidiene. Nu trebuie și nu vrem să ne temem de Bruxelles, de György Soros, de migranți sau de minorități sexuale! Nu avem nevoie de protecție împotriva lor. Dorim dialog, nu discursuri alarmiste.”[1]
Petiția intelectualilor ardeleni – „Democrația pluralistă este alternativa la falsele temeri inoculate politic”
Vineri, 28 ianuarie ac. – la Radio Kossuth se difuzează emisiunea „Bună dimineața, Ungaria!” și premierul Viktor Orban, determinat cum este să nu rateze victoria FIDESZ și un nou mandat de premier, le vorbește ascultătorilor despre familie, copii și, evident, despre realizările și prioritățile guvernului său în această chestiune, dar nu numai…[2]:
„Noi vrem să ne lăsăm țara propriilor noștri copii, nu străinilor, astfel dacă există copii, există viitor, dacă nu există copii, nu există viitor nici pentru familii, nici pentru țară! Noi nu vrem să devenim o țară de imigranți (…) să înlocuim copiii maghiari cu adulți străini!” perorează Viktor Orban, abordând tema sa electorală preferată.
Nu există vreo altă țară care să acorde, inclusiv financiar, o importanță atât de mare copiilor și familiilor precum o face Ungaria. Scopul este ca în Ungaria familiile să aibă condiții pentru creșterea copiilor, a continuat el, după care a sărit la o altă temă dragă – misiunea pe care și-a asumat-o pe lângă Vladimir Putin.
Ceea ce dorește de la Vladimir Putin, a explicat Viktor Orbán ascultătorilor Radio Kossuth, este să obțină, în „interesul securității Ungariei”, mărirea și securizarea cantității de gaze livrate de Gazprom. Desigur, a dat asigurări Orban pentru electorat, înainte de negocierile de la Moscova se va consulta atât cu NATO, cât și cu Uniunea Europeană.
Vexat, a ținut să arunce câteva săgeți către opoziție: nu, nu poate fi vorba că „Putin i-a ordonat să vină la Moscova!” Păi ce, opinia publică maghiară nu știe foarte bine că „… nouă nu ni se poate ordona să mergem undeva? Ungaria este o țară suverană, iar guvernul și liderii țării se comportă într-o manieră suverană!”
Desigur, este evident că pe lângă problemele economice va aborda cu Vladimir Putin situația de securitate din Europa. Dar, în această privință, se știe deja că poziția Ungariei este clar afirmată și favorabilă păcii, nu confruntării.
Și, uite așa, Viktor Orban ajunge la a treia temă electorală preferată – la baza inflației se află mai multe motive, însă principalul factor care contribuie la aceasta este creșterea prețurilor la energie, iar aceasta se datorează în mare parte deciziilor politice, dar nu ale guvernului său, ci ale Uniunii: „Politicile de la Bruxelles, cu privire la prețurile energiei, au eșuat!”
Protejarea climei nu ar trebui impusă prin prețuri mari la energie, deoarece acest lucru va contribui la creșterea în cascadă a prețurilor produselor și serviciilor. O politică normală înseamnă o încercare constantă de a reconcilia diferite aspecte, pentru că „… deși există un aspect de protejare a climei, totuși trebuie să și trăim, există și un aspect social!”
Ca să fie clar pentru ascultători, Viktor Orban a punctat că în privința politicilor climatice trebuie stabilit clar că povara trebuie suportată de marii poluatori, iar „cei de la Bruxelles nu ar trebui să aibă voie să transfere aceste poveri pe umerii familiilor maghiare!”.
Probabil că lupta aceasta politică istovitoare pe care Viktor Orban – suveranistul, conservatorul național-creștin – o duce cu Bruxellesul pe toate palierele, țintind de fapt pur și simplu păstrarea puterii pentru sine și partidul său încă patru ani, ar fi trebuit deja fie să-l consume, fie să-și consume în ochii majorității electoratului puterea de seducție.
Iată însă că stimularea fricilor maghiarilor continuă să fie o rețetă de succes; ori ce rost are să schimbi ceva ce funcționează atât de bine și ține opoziția în spatele FIDESZ în sondaje?
Un amic stabilit în Ungaria de trei decenii îmi explica, în urmă cu ceva ani – ani în care Viktor Orban și FIDESZ reveniseră la putere la Budapesta -, că nu se mai poate, trebuie făcut ceva în țară cu multinaționalele; la acel moment ținta furiei opiniei publice maghiare era scandalul închiderii mai multor fabrici de zahăr, care afecta producția de sfeclă de zahăr și transforma Ungaria din exportator în importator de zahăr.
Electoratul din Ungaria, România, Polonia, Cehia, Slovacia, Slovenia, Croația sau Bulgaria are în orizontul imediat nevoia de ști că statul gestionează predictibil și grijuliu în domeniile sensibile pentru cetățean: sănătate, educație, prețurile energiei, susținerea familiei, coșul zilnic de cumpărături, salariul minim și pensiile, crearea de noi locuri de muncă.
Din acest punct de vedere, Viktor Orban a acționat ireproșabil, pentru că acțiunile guvernului său și mesajele politicii sale au vizat fiecare dintre aceste aspecte, adăugându-le, în plus, și un set concret de politici și acțiuni vizibile pentru minoritățile maghiare de peste hotare, de pe cuprinsul fostului Imperiu Austro-Ungar.
CAMPANIA PENTRU AL CINCILEA MANDAT
În cursa pentru al cincilea mandat Viktor Orban este în continuare cel mai bine plasat politician maghiar, deși alianța de partide care îl susține – FIDESZ și KDNP – are de înfruntat acum o opoziție unită („Uniți pentru Ungaria”), alcătuită eterogen din formațiuni politice diverse: JOBBIK – Mișcarea pentru o Ungarie mai bună; MSZP – Socialiștii; Dialogul pentru Ungaria; DK – Coaliția Democrată; LMP – Partidul Verde Maghiar și Mișcarea Impulsul.
Sondajele de opinie realizate în ultimii ani (vezi tabelul de mai jos) au arătat că „Uniți pentru Ungaria” a reușit în multe momente să amenințe serios în intențiile de vot poziția alianței FIDESZ-KDNP, însă este dificil de pariat pe o victorie a opoziției în aprilie, în condițiile în care, totuși, Viktor Orban are mult mai multe atuuri pentru asaltul electoral final, decât opoziția unită.
Europa Liberă a realizat, împreună cu Székely István Gergő, cercetător la Institutul pentru studierea problemelor minorităților naționale, o analiză a instrumentelor de care dispune opoziția unită în cursa sa pentru câștigarea alegerilor împotriva FIDESZ-KDNP, iar concluziile desprinse din acest demers jurnalistic nu este de natură să ofere speranțe că alternanța la putere are șanse să se producă la Budapesta.
Pornind de la constatarea că Viktor Orban a reușit să programeze referendumul pe tema drepturilor comunității LGBTQ odată cu alegerile (3 aprilie), Székely István Gergő a făcut câteva observații interesante, de atmosferă electorală (ce se apropie de punctul de fierbere):
• În perioada septembrie – octombrie (2021), când a avut loc alegerea candidatului care ar urma să îl înlocuiască la Viktor Orbán dacă câștigă opoziția, părea că „Uniți pentru Ungaria” are o șansă bună. Dar acest moment a trecut, iar șansele au scăzut din cauza felului în care s-a purtat opoziția sau anumiți membri ai săi.
• Temele de campanie vor fi diferite pentru cele două părți; pentru puterea de la Budapesta, una dintre principalele teme va fi protecția familiei, asociată referendumului ce va fi organizat în aceeași zi. Dincolo de tema familiei tradiționale, tabăra Orban va încerca să capitalizeze în privința performanțelor guvernamentale, care nu lipsesc. Performanța economică include o creștere substanțială, anumite elemente ale politicii sociale sunt și ele în favoarea Guvernului, cum este cazul majorării pensiilor, acordarea celei de-a 13-a pensii, creșterii de salarii în anumite domenii: sănătate, educatori, în domeniul social și cultural.
• Mandatul președintelui republicii, János Áder, se termină în mai, iar FIDESZ a nominalizat pentru această poziție, dacă va câștiga alegerile, pe actualul ministru al familiei, Katalin Novák, de unde se vede că problematica familiei va rămâne pe un loc proeminent.
• În Ungaria prețurile la energie au fost ținute mai mult sub control decât în alte țări afectate de criza globală a prețurilor la energie, iar promisiunea de a diminua facturile populației este prezentă în discursul FIDESZ încă dinaintea alegerilor din 2014. Un rol important îl are un contract pe termen lung semnat cu Rusia; ce și-a asumat Ungaria în schimb pentru a primi gaz mai ieftin din Rusia nu e cunoscut, dar ajută la a ține sub control prețul acum.
• Din partea opoziției tema principală este corupția și anumite persoane din jurul partidului FIDESZ care s-au îmbogățit, inclusiv ginerele premierului. Opoziția va fi critică față de anumite mega proiecte controversate ale guvernului: un nou proiect de centrală nucleară cu bani din Rusia sau construcția universității chinezești Fudan la Budapesta. Și proiectul căii ferate Budapesta – Belgrad, o investiție chinezească, poate fi o țintă a atacurilor opoziției. Modul de gestionare a pandemiei poate fi, de asemenea, o temă de campanie pentru opoziție, la fel și reforma constituțională.
• Opoziția va vorbi în campania electorală despre importanța apartenenței la UE, despre valorile europene și despre statul de drept și PNRR-ul Ungariei, care nu a fost aprobat tocmai din cauza problemelor legate de problemele din domeniul statului de drept și justiției.
• Opoziția unită are mai multe probleme interne de acomodat decât are FIDESZ. Márki-Zay Péter este mai degrabă un personaj anti-politic; când a câștigat alegeri locale (Hódmezővásárhely) în fața unei figuri importante a FIDESZ, s-a impus printr-un discurs anti-politică, anti-sistem, care nu a dus lipsă de elemente populiste. Felul lui a fost un avantaj în septembrie, octombrie 2021, pentru că a reușit să mobilizeze o parte a alegătorilor care nu simpatizează cu FIDESZ, dar nici nu se regăseau în partidele vechi de opoziție; dar acest val a trecut, cele șase partide ale opoziției sunt extrem de diferite, iar candidatul de vârf nu aparține niciunuia.
• Dacă Orban câștigă din nou, va continua pe drumul pe care se află din 2010 și nu va renunța la planul de a coagula o nouă tabără politică la nivel european, a partidelor de dreaptă radicală, eurosceptice și anti-imigrare. Dacă va câștiga opoziția, va urma o reconciliere cu UE, dar este greu de apreciat ce se va întâmpla din perspectiva capacității acestor partide de a guverna țara, cu un lider care nu face parte din niciunul din aceste partide. FIDESZ va rămâne un partid puternic și în cazul unei înfrângeri va recurge în mod cert și la mijloace extraparlamentare de a face politică, inclusiv prin mobilizarea străzii.
ARDELENII SUNT ÎMPĂRȚIȚI
Un truism: maghiarilor ardeleni le pasă în cel mai bun caz la fel de mult de alegerile din aprilie de la Budapesta, cum le pasă și maghiarilor din Ungaria, dacă nu chiar mai puțin.
Totuși, există o oarecare agitație, absolut firească, un freamăt printre intelectualii ardeleni de etnie maghiară și printre politicienii maghiari din România, atât timp cât se simt parte a națiunii maghiare, iar conexiunile lor cu Budapesta sunt semnificative (cultural, financiar, de business).
Într-o analiză G4Media despre alegerile din aprilie de la Budapesta, se afirmă că: „Maghiarii din România vor avea un rol esențial în alegerile parlamentare din Ungaria, voturile acestora pot să fie decisive în stabilirea câștigătorului, mai ales că diferența se va face la foarte puține mandate, poate chiar la un mandat sau două, adică atâtea câte ar putea aduce voturile maghiarilor din Transilvania. (…) Un exponent din ce în ce mai evident al iliberalismului în România este UDMR, care importă teme și soluții generate de Viktor Orbán, UDMR, un partid cu o conducere autocrată, similară FIDESZ, în care nu există nicio urmă de opoziție internă, nici măcar opinii diverse, ci dominarea totală a președintelui de partid.”[3]
Este posibil, într-adevăr, ca – așa cum s-a întâmplat și cu alegerile parlamentare sau prezidențiale din România și, mai recent, Moldova – maghiarii de peste granițe să încline balanța într-un fel sau altul.
La alegerile din România electoratul maghiar este disciplinat și se comportă covârșitor așa cum i-o indică UDMR. Dar în privința scrutinului parlamentar din Ungaria, nu sunt la fel de sigur că maghiarii ardeleni vor vota la unison FIDESZ-KDNP, chiar dacă UDMR îi îndeamnă să facă acest lucru. Și cred că se simte deja printre politicienii din UDMR o neliniște legată de mesajele opoziției unite din Ungaria ce pot avea o influență semnificativă și în Ardeal.
Nu sunt membru al comunității maghiare ardelene și nu am cum să fiu sigur de cele afirmate mai sus, dar încerc să interpretez cât pot de bine semnalele publice, care nu au lipsit în aceste zile.
De exemplu, scrisoarea unor politicieni maghiari din UDMR (Antal Arpad, Borboly Csaba, Kereskenyi Gabor, Korodi Attila, Pataki Csaba, Peter Ferencz, Soos Zoltan și Tamas Sandor) adresată liderului opoziției unite, Márki-Zay Péter; mesajul scrisorii este refuzul de a discuta cu opoziția maghiară și un îndemn ca Márki-Zay Péter să se mulțumească să ia legătura cu Kelemen Hunor, „reprezentantul legitim al comunității maghiare” din Transilvania.[4]
Tonul și tema scrisorii m-au făcut să zâmbesc (amar, desigur) și mi-a arătat că UDMR-ul a stat prea mult în apropierea celor care conduc PSD în România și FIDESZ în Ungaria; nu a mai rămas în fibra lor nimic din mândria și valorile comunității maghiare ardelene de altă dată.
Să refuzi să stai de vorbă politicos și aplicat fie și cu un adversar politic te poartă cu gândul la așa-zisele valori afișate în forță de Kremlin în aceste zile și nu de eleganța politicii central-europene.
Nu intru prea mult în analiza textului scrisorii, am să mă opresc deocamdată la următorul paragraf: „… sezisăm cu respect că maghiarii din Transilvania nu au uitat referendumul (5 decembrie 2004, referendumul pentru acordarea cetățeniei maghiarilor din afara granițelor statului, n. red.): păcatul lui 5 decembrie nu s-a prescris. Ne dezamăgește faptul că dvs. considerați că 5 decembrie aparține trecutului. Acest fapt ne semnalează în mod evident, că dvs. nu simțiți ce greutate și însemnătate a avut referendumului în viața maghiarilor din afara granițelor.”
Interesant, nu? Să formulezi un astfel de reproș, după aproape două decenii, unui lider al poziției care nu are nicio legătură doctrinară cu socialiștii și unei alianțe electorale de șase partide, dintre care doar unul este Partidul Socialist, arătând, chipurile, că „nu poți ierta”… Unde este logica politică aici?
Doar că scrisoarea celor opt udemeriști, în spatele cărora se zărește foarte clar silueta lui Kelemen Hunor și în plan nu mult mai îndepărtat a lui Viktor Orban însuși, nu este menită – mai ales că a fost dată ritos publicității de către autorii ei – să le predea o lecție celor din opoziția unită, ci să arate maghiarilor ardeleni motivele pentru care nu se pune problema să voteze cu opoziția la actuala guvernare de la Budapesta.
Dar pasajul de departe revelator din scrisoare și adevăratul motiv de supărare (și teamă) printre liderii udemeriști este cel care le reproșează că, dacă vor ajunge la putere, au intenție să ceară organelor de urmărire penală să se ocupe de actele de corupție ale celor de la putere, așa cum s-a întâmplat și în România:
„În România parchetul condus de Kövesi a fost folosit ca instrument de decredibilizare și decapitare a liderilor comunității maghiare. Nu am simțit atunci sprijinul opoziției ungare, nu am auzit indignarea dumneavoastră legată de măsurile abuzive: atunci nu a sosit la noi nicio adresă de solidaritate. Considerăm extrem de îngrijorător că dvs. doriți să faceți același lucru în Ungaria: să folosiți parchetul în scopuri politice.”
Este cât se poate de adevărat că o complicată rețea de interese, companii, persoane interpuși etc. leagă guvernul și anturajul lui Viktor Orban de unii dintre liderii UDMR și aceasta s-a construit în jurul alocărilor de bani publici ungurești pentru diverse proiecte din Transilvania.
Probabil că investigațiile procurorilor maghiari legate de modul în care s-au cheltuit acești bani publici ar viza nu doar politicieni și oameni de afaceri din Ungaria, ci ar oferi materie primă și DNA sau DIICOT, ca să nu mai vorbim de nou creatul Parchet European, condus de aceeași Laura Codruța Kovesi.
Există în Ardeal și maghiari care nu sunt de acord cu programul politic al FIDESZ-KDNP și nici cu ralierea necondiționată a UDMR la acesta. Unii dintre ei sunt adepții autonomiei comunității maghiare ardelene în raport cu politica Budapestei și vor doar legături economice și culturale cu Ungaria, după modelul „Europei Regiunilor” propusă de Bruxelles.
Alții dimpotrivă, sunt de acord să existe relații strânse cu Budapesta și văd maghiarimea ardeleană ca manifestându-se deplin doar în cadrul națiunii ungare, doar că nu pot fi de acord cu politica dusă de Viktor Orban și ar prefera reinstaurarea în Ungaria a unei democrații liberale de esență europeană, ceea ce nu este posibil cu FIDESZ la guvernare.
Așa s-a ajuns la petiția online „Democrația pluralistă este alternativa la falsele temeri inoculate politic” (postată în 28 ianuarie ac. pe site-ul www.petitieonline.com), semnată de un grup de intelectuali maghiari ardeleni, printre care: Eckstein-Kovács Péter, Fosztó László, Gáspárik Attila, Kozák Gyula, Magyari Nándor László sau Selyem Zsuzsa.[5]
Ce i-a determinat pe cei șase inițiatori să lanseze un astfel de demers? Cred că o insuportabilă exasperare pe care ți-o provoacă avansul ce pare de necontrolat al mesajelor negative, alarmiste, care divizează societatea în Ungaria și nu numai.
Aceste mesaje au puterea de a antrena într-o spirală distructivă tot ce înseamnă valori democratice și liberale europene și exact la acest lucru se referă cei șase în petiția despre care vorbeam:
„Clientelismul și arbitrarul promovat în politica din Ungaria a devenit dominant și dincolo de granițele ei cu consecințe nefaste. Discursul public din Transilvania s-a atrofiat, spațiul public este inundat de propagandă fățișă iar analizele, luările de poziție raționale sunt reprimate, ori nici nu ajung să fie formulate de teama represaliilor. Această stare nu poate fi menținută în continuare pentru că miza este viitorul vieții politice, culturale și economice a comunității maghiare din Transilvania, credibilitatea ei morală.
Tăcerea ar confirma logica prevalentă în Ungaria care susține că politica din Transilvania se reduce la urmărirea unor interese personale imediate. Respingem această idee, pentru că întărește o imagine falsă despre maghiarii din Transilvania (și despre maghiarii din afara Ungariei, în general) cum că ei votează motivați doar de un calcul pragmatic personal. Este inacceptabil să fim priviți în acest mod. Protestăm împotriva acestei caracterizări vădit tendențioase.
Credem în respectarea principiilor democratice și repudiem toate încercările de prejudiciere a procesului electoral, protestăm împotriva cumpărării de voturi și fraudării alegerilor. De aceea considerăm că este esențial să se asigure transparența alegerilor și verificarea eficientă a voturilor exprimate în afara granițelor Ungariei. Este interesul comun al maghiarilor din Transilvania, inclusiv al celor care nu vor vota, pentru că stigmatul fraudei ne va afecta pe toți.”
Viktor Orban este un politician carismatic și inteligent, dar în egală măsură oportunist, orgolios și, la fel ca și amicul său Vladimir Putin (cine se aseamănă, se adună), încredințat că are o misiune specială de îndeplinit pe pământ.
De mai bine de un deceniu acest politician auto-fascinat de propriul mesianism vrăjește cu succes Ungaria și – dacă mă întrebați pe mine – în aprilie, la Budapesta, va primi încă un mandat de patru ani de la popor, așa că va continua să facă ce știe mai bine.
Dacă este bine sau rău, judecata o va face istoria, nouă ne este imposibil acum. Se spune că poporul nu greșește, deci dacă va fi reales depinde doar de Viktor Orban să își pondereze acțiunea politică și să nu împingă guvernarea spre decizii care să dezamăgească poporul. Ceea ce, având în vedere derapajele sale antidemocratice și doctrina național-creștin-conservatoare (adică numele mai elaborat al iliberalismului, termen pe care l-a consacrat), va fi din ce în ce mai greu pentru Viktor Orban.
În schimb, pentru opoziția unită testul pierderii alegerilor va fi exact ce au nevoie pentru a se fortifica în perspectiva alegerilor din 2026. Așa cum arată și Székely István Gergő, celor din „Uniți pentru Ungaria” îi va fi mult mai greu să treacă testul guvernării, decât pe cel al continuării în opoziție.
Dacă va folosi înțelept cei patru ani care urmează și va rămâne unită, va găsi cu siguranță calea potrivită de a-l decupla pe Orban de la guvernare în 2026.
Note:
[1] https://www.petitieonline.com/kezdemenyezes_a_pluralizmusert
[2] https://hirado.hu/2022/01/28/alegeri-2022-viktor-orban-fara-copii-nu-exista-viitor/
[3] https://www.g4media.ro/totul-despre-alegerile-din-ungaria-si-marile-mize-ale-lui-viktor-orban-de-ce-maghiarii-din-romania-vor-avea-un-rol-esential.html
[4] https://www.g4media.ro/cei-mai-importanti-alesi-locali-udmr-din-transilvania-refuza-intalniri-cu-marki-zay-peter-scrisoare-catre-candidatul-opozitiei-din-ungaria-consideram-ingrijorator-ca-doriti-sa-folositi-parchetul-in.html
[5] https://newstrack.ro/intelectualii-maghiari-din-romania-acuza-udmr/
Lumea se grabeste . Invelisul de carton ce tine „ in viata ” actuala conducere din Ungaria se poate sparge oricind . Cei care voteza Orban sunt aceiasi de ani de zile si el nu are de unde mai creste .Cu Opozitia altfel sta treaba .Este suficient un singur clic , o singura creare a unei emotii colective si totul se poate narui pentru FIDESZ .Avem exemple in jurul nostru unde alegerile au fost pierdute „la mustata ” de unii cu mult mai importanti si mai puternici decit Orban .Deja Visegrad nu mai exista .Vom vedea daca Opozitia unita va putea aduce in fata cetatenilor maghiari „ Adevarul ”dar daca nu trebuie sa fim constienti ca nici Orban nu va putea sa isi limiteze in viitor limbajul la ceea ce el doreste politic sa faca . Daca cistiga ,discursul sau va fi in viitor unul dual , sa impace si „capra si varza ” .Pina la urma jocul este doar spre a aduce Opozitia la un procent de egalitate cu FIDESZ si daca se reuseste asta in sondaje atunci Orban a pierdut deja jocul .Este o vorba romanesca : urma alege si textul aparut din senin ,cel al unor asa numiti formatori de opinie , pare a ne duce cu gindul chiar la asta .Orban stie ca nu ii va fi usor sa cistige . Totul este la un clic distanta .
Deocamdata opozitia scade in sondaje, motivul este cresterea celor doua partide care sunt inafara coalitiei opozitiei, partidul de ultra-extrema dreapta MH(Patria Noastra) si partidul liberal de tip joke, KFKP(Partidul Cainelui cu Doua Cozi), creditate amandoua cu cate 3%. MH ia din voturile partidului JOBBIK iar KFKP, restul de circa 40 de partide care vor reusi sa se inscrie la alegeri, impreuna au sub 0,5%. Coalitia guvernamentala e la saturatie, la 49-50%, mai mult nu poate creste, insa coalitia poate scadea, de crescut mai greu.
Problema partidelor din Ungaria se evidentiaza prin efectele in viata reala a cetatenilor. Daca V.Orban cu toate bilele lui negrea a creat un sistem si o calitate a vietii mai buna va fi votat in continuare. Ca exista coruptie si clientelism, acest fenomen apare si in tari precum Franta, Germania, Italia, dar
sunt mai putin mediatizate. Daca investitiile propuse de guvernul Orban sunt utile si benefice, opozitia critica in van si va trebui sa vina cu alte propuneri si mai bune. Apoi din Ungaria nu au emigrat circa 5 milioane de persoane ca din Romania. V. Orban apara, sustine si minoritatile ungare prezente in tarile vecine, ceea ce Romania nu a fost in stare pentru cei din Ucraina, Serbia, Grecia ori Bulgaria. Cunosc multe familii de romani dar si de maghiari din Romania care au plecat sa traiasca in Ungaria.
Domnule Felea, amicii maghiari si cei din familii mixte nu dau 2 bani pe tevatura politica budapestana si boscorodesc la greu politica Udmr. Am zis maghiari nu secui, la aia nu stiu. Nici nu-i intereseaza etichetarile de iliberalism si de neo-cumva, sint mai degraba iritati (ca o parte dintre romani) de birocratura bruxelleza si de cei care ajung sa-i reprezinte pe-acolo. Si nu, nu sint antieuropeni cum nici noi, romanii care miriim catre Bruxelles, nu sintem – cine-a scornit timpenia asta e cel mult un pescuitor in ape tulburi si cel putin un ticalos fara pereche!
Chiar azi vad ca au aparut in presa parte din rezultatele negocierilor: contract lung pe gaze si investitii Rosatom in dezvoltarea centralei nucleare. Adica energie securitara pentru tara lui. (Cu vaccinul rusesc mai vedem, de remarcat ca au posibilitatea de a produce vaccinuri. Ca la noi parca s-a cam dus si-asta).
Nu, nu ma intereseaza sa raspund la intrebarea care inevitabil va fi suierata serpeste de cine stie care stiutor politic: „da, dar cu ce pret?”. Pot paria ca vor curge tone de cerneala pe tema asta, cohortele de (c)analisti si cele de (b)analisti au de mincat o piine alba presupunind una alta la tema.
Nu cunosc acel pret, altele decit cele contractuale daca vor fi publicate (aproape sigur vor fi, e in interesul ambelor parti), nu ma priveste. Ma priveste insa sa vad ca, spre deosebire de Orban – mai bun sau mai putin bun, e treaba alegatorilor din Ungaria s-o decida – mormolocii politici romani care fosgaie pe la Bruxelles fac sluj. Nu-i de mirare, asa au facut si acasa.
Valorile democratice si occidentale, trec prin stomac, la urma urmelor, iar atunci cand incepe sa fie frig prin case, cand frigiderele incep sa ramana goale, iar buzunarele la fel, aceste valori pe care toti le-am adoptat si respectat in era post-Razboi Rece dispar, iar locul lor este luat de noile „valori” rusesti si chinezesti aducatoare de energie ieftina si bani multi prin investitii. Cam in aceasta situatie se afla Europa acum, cand Putin „negociaza” cu tancurile si rachetele niste cerinte absurde pentru ordinea occidentala, prin care incearca decuplarea Europei de sub „tutela” strategica si militara americana. Deocamdata balanta indica un echilibru intre cele doua sisteme politice, economice si ideologice, insa balanta va fi in final inclinata de Europa, fie in favoarea ordinii democratice existente, fie in favoarea celei autoritare si comuniste. In afara de tancuri si rachete, Putin nu are cu ce sa negocieze. El nu detine armele tehnologice, economice si financiare ale puterilor occidentale cu care sa poata ameninta pe cineva. Deocamdata, Europa nu da semne ca ar dori sa mentina intacta relatia transatlantica si dominatia lumii occidentale si valorilor acesteia.
„… (V. Orban) va primi încă un mandat de patru ani de la popor, așa că va continua să facă ce știe mai bine.
Dacă este bine sau rău, judecata o va face istoria, nouă ne este imposibil acum.”
Pai, nu ne e deloc imposibil:
„Electoratul din Ungaria, România, Polonia, Cehia, Slovacia, Slovenia, Croația sau Bulgaria are în orizontul imediat nevoia de ști că statul gestionează predictibil și grijuliu în domeniile sensibile pentru cetățean: sănătate, educație, prețurile energiei, susținerea familiei, coșul zilnic de cumpărături, salariul minim și pensiile, crearea de noi locuri de muncă. Din acest punct de vedere, Viktor Orban a acționat ireproșabil, pentru că acțiunile guvernului său și mesajele politicii sale au vizat fiecare dintre aceste aspecte, adăugându-le, în plus, și un set concret de politici și acțiuni vizibile pentru minoritățile maghiare de peste hotare, de pe cuprinsul fostului Imperiu Austro-Ungar.”
Respectele mele!
Locuiesc in Budapesta intrun sector care tot timpul a fost condus de primari FIDESZ. La ultimele alegeri ne-am procopsit cu un primar din opozitie. Initial facea parte din partidul socialist. Dupa ce a castigat alegerile a trecut la DK partidul lui Gyurcsány (fostul premier, care a dus tara in pragul falimentului in 2008). De cand avem primar din opozitie, mizeria colcaie, cosurile de gunui stradale sunt tot timpul pline, di acest motiv in jurul cosurilor tot timpul e mizerie. Frunzele cazute in toamna, nici pana acum nu au fost ridicate. Printre blocuri stau mormane de saci pline cu frunze. Asta vara nu au fost in stare sa coseasca iarba. Au pus pancarete pe care era scris. „Aici nu este parloaga, e pajiste pentru albine”. Daca se strica ceva la locurile de joaca, nu se repara. Primarul FIDESZ a construit o gramada de locuri de joaca. Pe vremea primarului FIDESZ gradinitele primeau fructe din partea primariei, acum foarte rar. Ca sa nu mai vorbim de prestatia jalnica a primarului general din Budapesta care si el este din opozitie, la fel mizerie, lucrari care treneaza, ambuteiaje. Primarul general Fidesz a pregatit renovarea podului cu lanturi. Can a venit actualul primar a spus ca pretul renovarii este exagerat de mare. Ca el va renova podul mult mai ieftin. A anulat totul. Si a luat totul de la capat. Rezultatul: pretul actual e cu 5% mai mare decat pretul anterior. Din pacate noi ca simpli cetateni care locuim in sate, orase conduse de opozitie, simtim pe pielea noastra incompetenta crasa a edililor din opozitie. Aceleasi probleme sunt si in conducerile din opozitie: santje, demagogie, capusarea firmelor care apartin de primarii, coruptie etc. In rest utilitatile sunt la acelasi pret ca in 2013, salariile au crescut peste tot. Sunt foarte multe locuri de munca. Se construieste peste tot. Actualmenete pretul benzinei stagneaza printr-o hotarare de guvern. Toate cele bune.
De acord cu tot ce ati afirmat. Adaug la cele de mai sus, ultimele masuri luate prin legi votate anul trecut si care deja sunt puse in aplicare:1. Reinfiintarea celei de 13-a pensii(desfiintata de cei care acum sunt in opozitie) 2. De la 1 ianuarie a.c. toti tinerii sub 25 de ani sunt exceptati de la plata impozitului pe venitul salarial, indiferent daca au contract de munca pe perioada nedeterminata sau lucreaza sezonier, in plus tinerii sub 18 ani care realizeaza venituri salariale sunt exceptati si de la plata asigurarilor sociale pana la implinirea varstei de 18 ani. 3. Incepand cu anul 2022, toti salariatii sau micii intreprinzatori care au in ingrijire minori sub 18ani primesc inapoi pana la nivelul salriului mediu pe economie, intraga suma paltita ca impozit pe venitul salarial in anul anterior, daca in anul anterior cresterea PIB-ului pe economia nationala depaseste 5,5%(de la 1 februaria a inceput rambursarea acestor sume pentru anul 2021). toate acestea se adauga la celalte masuri sociale luate in anii anterior cum ar fi acordarea unui ajutor de pana la 30.000 de euro, nerambursabil si imprumuturi cu dobanda subventionata pentru construirea sau cumparare unei locuinte noi pentru cuplurile care se angajaeza sa aibe copii in viitor, introducerea gratuitatii totale pentru manualele scolare si materiale didactice auxiliare pentru prescolari si scolari pana la clasa a XII, gratuitatea scolii de sofer si a examenului de conducere pentru tinerii sub 24 de ani, etc.
Din când în când maghiarii simt nevoia să se dea „în stambă”, respectiv să se comporte aiuristic în faţa Europei. Aşa a fost în 1848( revoluţia lui Koşut), în 1919( revoluţia bolşevică a lui Bela Kun), în 1956( revoluţia anti-rusă al lui….nu mai ştiu cum îl chema pe ăla…). Acum sub V.Orban creierele maghiare s-au înfierbântat din nou. Latră în toate părţile, ameninţă vecinii şi fac „ochi dulci” ţarului de la Moscova şi sultanului de la Stambul. Oare, cum se va termina de data asta? Că în trecut s-a terminat cam prost….
ce a fost asa „aiuristic” la anti-comunismul lui Imre Nagy din 1956?
Unul dintre meritele guvernelor din tari precum Ungaria, Polonia, SUA sub Trump sau Marea Britanie sub Brexit, unde la putere e dreapta adevarata, este de a pune în lumina cum nu se poate mai bine distincția între dreapta și stânga.
„One of the goals of the left is to overcome the essential distinction between man and woman, the idea that we have an essential limitation called our nature, and instead to replace that with our free technological self creation. By contrast, the stakes on the right are the preservation of something called nature, or essence, or limit, that which gives us the form, or the shape, or the essence of who and what we are and what the world is. The right wants to preserve the shape of things: limit, boundary, border, definition, and the left wants to break through limit, boundary, border, definition.” Michael Millerman
Fata de coruptia antropologiei umane, corupția guvernului e apa de ploaie.
Suna bine in teorie, doar ca guvernarea din Ungaria numai de dreapta de care vorbiti dvs nu este. Cumpararea electoratului prin tot felul pork barreling si de panglicarii fiscale aduce aminte de PSD.
Expresia „UK sub Brexit” sugerează o anumită reținere de s pronunta numele marelui om de dreapta numit BJ. Cel care înainte se Brexit scris două articole unul pro și unul contra Brexit și nu se hotărâse pe care sa-l publice.
Ma mira ca in lista de mai sus lipseste Brazilia lui Bolsanaro.
Într-adevăr, una din marotele celor ce se declară de dreapta adevărată este de a se delimita de ceea ce numesc ei stânga, progresivism, neomarxism sau mai știu eu cum. Atât liderii lor, cât și comentatorii sunt mereu prinși cu stânga-n gură. Tactica e simplă: înghesuie în coșul celorlalți tot ceea ce e rău, în special ipocrizie, fățărnicie și inconsecvență. Iar coșul propriu poate să rămână gol, că oricum nu mai observă nimeni.
Numai că realitatea stă cu totul altfel. De exemplu, Polonia. Cel mai bun partener de afaceri al guvernului de dreapta adevărată de la Varșovia este Rusia lui Putin, de unde cumpără de peste 15 miliarde euro anual. Și exportă cam tot pe atâta. Nici celălalt dușman tradițional nu este de lepădat, adică Germania, unde își vinde forță de muncă de peste 7 miliarde. Și importă de peste 10 miliarde, plus un bonus substanțial de limuzine furate, și ele tot pentru piața neagră din Rusia. Când e vorba de bani, dreapta adevărată seamănă cu stânga de caviar.
Cât despre Ungaria, cel mai bine se vede aici:
https://m.adevarul.ro/international/europa/o-mana-spala-alta-dupa-amiaza-kremlin-valoare-1-miliard-metri-cubi-gaz-doua-reactoare-nucleare-1_61ffb33d5163ec42719f91bc/index.html
Cu Marki-Zay opozitia unita din Ungaria nu are nicio sansa. Cu fiecare aparitie publica al acestui individ, alianta opozitiei mai pierde cateva fractiuni de procente. Acum media sondajelor arata un raport de 49% la 45% in favoarea aliantei guvernamentale si asta fara votantii dinafara tarii. Opozozitia unita, de 13 luni, de cand s-a constituit nu a condus decat o luna. https://www.politico.eu/europe-poll-of-polls/hungary/
https://www.dcnews.ro/67prc-dintre-maghiari-il-considera-pe-viktor-orb-n-un-bun-lider-premierul-ungariei-are-popularitate-si-in-randul-opozantilor_856919.html
Miza alegerilor din Ungaria este, totusi, enorma. Trece dincolo de granitele tarii. Ungaria lui Orban a reusit sa aduca in centrul agendei ideologice niste chestiuni care, desi erau importante, erau tratate ca marginale in Europa politicii mainstream. Astfel de probleme: problema migratiei/imigratiei ca problema de fond a civilizatiei europene, problema familiei – idem -, problema ecologica – pe seama cui sa se rezolve criza mediului… Comparatia populismului lui Orban cu cel al lui Dragnea este hilara, nu-i vorba aici de cumparare voturi tip Dambovita… Orban, place sau nu, s-a lansat intr-o reconstructie internationala a conservatorismului in ideea ca conservatorii moderni, ca sa fie competitivi in arena internationala, trebuie sa-si construiasca network-uri internationale (tip „soros”, daca se poate spune asa) exact cum si-au facut liberalii. In aceasta idee a fost infiintata scoala MCC la Budapesta (cu cooptarea unor importante figuri ale conservatorilor de pretutindeni), vizitele lui Tucker Carlson in Ungaria, planificata conferinta mondiala a republicanilor americani la Budapesta etc.