A fost drona deviată întâmplător spre Galați de apărarea antiaeriană ucraineană, sau a fost programată din start să lovească în România? De răspuns depinde dacă vorbim de un accident sau de un act de agresiune care ar fi cerut invocarea articolului 4 din Tratatul NATO. Armand Goșu explică de ce Bucureștiul a ales, fără să aibă cu adevărat certitudini, prima variantă.
Contributors.ro: În noaptea de joi spre vineri un bloc de 10 etaje din Galați a fost lovit de o dronă rusească. A urmat o explozie care a avariat un apartament. O mamă și fiul ei de 14 ani au fost răniți. 70 de oameni au fost evacuați. Este cel mai dramatic moment pe care-l trăiește România de la începutul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, război care a intrat în cel de-al cincilea an. Este un incident sau pur și simplu un accident? Cum poate fi el interpretat? Cum au reacționat autoritățile românești? În a doua parte a discuției o să concentrăm discuția pe ce spune Rusia.
Armand Goșu: Mi se pare că e un progres vizibil, dacă judec după felul în care autoritățile au reacționat. Au încercat să comunice, să explice, Apărarea, Externele, Președinția, mai ales președintele Nicușor Dan, au fost soliști de la primele ore ale dimineții de vineri și până seara târziu. Ideea de bază a acestui întreg demers, lucru subliniat din primul moment, a fost calmarea populației. Dacă ați citit atent acea postare lungă a președintelui, în care anunță convocarea ședinței CSAT, el mulțumește victimelor pentru calm, cheamă populația la calm. Și aruncă pe piață multe, foarte multe detalii. Strategia este simplă, de ce să umple alții spațiul informațional cu tot felul de narative cu potențial negativ, când puterea de la București, de la cel mai înalt nivel, poate să împingă în zona publică propria sa narațiune.
Dificultatea actualei puteri de la București este că a moștenit o situație tare proastă din cauza poziționării discutabile sau chiar greșite pe multe dosare regionale, a incapacității de a înțelege ce se întâmplă și a lipsei de acțiune. Moștenire de care noua putere nu se poate distanța, și pe care nici măcar nu o poate critica, pentru că sunt aceeași oameni din administrațiile trecute în funcție, aceeași șefi la serviciile secrete, în zona operativă a armatei, aceeași directori și directori generali în MAE, la Apărare. Nu poți să te distanțezi de a ce a fost, cu atât mai puțin să critici, câtă vreme tu lucrezi cu birocrația care a propus și implementat tocmai politice pe care tu ar trebui să le audietezi, să le schimbi și să critici public. Deci, aici suntem într-un blocaj total.
Contributors: Și tituși avem un progres clar. Pentru că acum câțiva ani Bucureștiul nega categoric atunci când intrau în spațiul românesc drone rusești, iar atunci când ucrainenii le puneau la dispoziție probele, oficialii români se apucau să îi certe pe ucraineni că de ce au atenționat public cu privire la intrarea dronelor în Romania . Ați vorbit în mai multe interviuri de acea declarație a fostului comandant al armatei ucrainene, generalul Zalujnîi, care acum este ambasador la Londra.
Armand Goșu: Sigur că țin minte, nu poți să uiți așa ceva. Atât Apărarea cât și Externele negau categoric prezența dronelor. Președintele Iohannis dispărea cu lunile. Iar atunci când revenea citea de pe o foaie. Abia când sătenii de pe malul românesc al brațului Chilia au fotografiat resturile unor drone, Bucureștiul a fost forțat să recunoască existența lor. Sunt numărate 28 de cazuri de intrare a dronelor rusești în spațiul aerian românesc, deci e de mirare cum o tragedie de tipul celei de la Galați s-a petrecut abia acum și nu mai devreme.
Iar ce spunea Zalujnîi că era sunat de la București și i se cerea să tacă, fiind certat că Ucraina a activat sistemele de bruiaj antidronă care pot devia cursul acestora, astfel că ajung în România, este până astăzi poziția oficială a Bucureștiului, dar altfel împachetată.
Contributors: Cum așa?
Armand Goșu: Ce nu e clar aici?! Oficialii români de rangul cel mai înalt continuă să sublinieze faptul că dronele rusești ajung la noi pentru că sunt deviate de ucraineni. Asta s-a întâmplat și acum. Ce credeți că titrează presa moscovită? The Moscow Times, o publicație citită de diplomați, de expați, de străinii care se ocupă cu Rusia, titrează: „Președintele României a declarat că drona rusească a lovit un bloc la Galați din cauza apărării anti-aeriene ucrainene”. Deci, vinovați sunt ucrainenii. Cu apărarea lor anti-dronă.
Contributors: Dar afirmația este corectă după datele pe care le avem. Drona rusească a ajuns la Galați pentru că a fost lovită deasupra orașului Reni și și-a schimbat traiectoria.
Armand Goșu: Sunteți sigur că afirmația este corectă? Asta a spus președintele vineri seară când se afla la Galați. Că erau 43 de drone care traversau teritoriul ucrainean, o parte au fost doborâte, una dintre ele a fost lovită deasupra orașului Reni și i s-a schimbat traiectoria. Așa a ajuns să lovească blocul din Galați. A primit de la ucraineni aceste informații? De unde știe președintele? SRI nu știe ce a fost cu Călin Georgescu la alegerile anulate din 2024 dar știe că drona a fost deviată printr-o lovitură kinetică, așa că nu e o acțiune îndreptată împotriva României. Astea sunt cuvintele președintelui. Deci pot presupune că asta a aflat de la serviciile românești. Nu cred că i-au spus americanii. Și nici ucrainenii – oameni cu experiență infinit mai mare în materie de drone – nu cred că ar fi putut să tragă așa concluzii ferme.
Vreau să fiu bine înțeles, e posibil ca afirmația să fie corectă, adică ca drona să fie lovită și deviată spre Galați. Dar, cel puțin la nivel ipotetic, e posibil ca să nu fie corectă declarația. Nu ai cum să ști traiectoria unui obuz care lovește o dronă, schimbându-i traiectoria și îndreptând-o spre Galați. Dacă ea a primit alte coordonate de la început și a avut destinația Galați?! Aceste drone sunt programate înainte de lansare.
Contributors: E importantă întrebarea…
Armand Goșu: Da, foarte. Și – desigur – răspunsul la ea. Pentru că dacă drona a fost trimisă spre Galați aveam de-a face cu un atac deliberat, deci ar avea toate caracteristicele unui act de agresiune. În acest caz, ar fi trebuit convocat Consiliul NATO și discutat articolul 4. Însă, ședința CSAT, de la 11 dimineața, a decis altceva, anume inițierea unor consultări în format restrâns, fără invocarea articolului 4, care ar permite oricărui stat membru să ceară consultări când se consideră amenințat. Nu e vorba de a riposta, de a ataca Rusia, ci doar de consultări în cadrul Alianței. Ceea ce Polonia a făcut într-un caz oarecum asemănător. La București s-a decis că nu e vorba de nici o amenințare. Deci, să nu deranjăm, mai ales că este vineri, birocrații de la NATO pleacă în weekend și ei.
Contributors: Deci aveau informația cu drona fusese deviată de ucraineni spre Galați încă de dimineață la CSAT?
Armand Goșu: Greu de spus. Poate da, deși eu nu cred. Și oricum, e caraghioasă. Un decident versat nu poate să înghită pe nerăsuflate așa ceva. Serviciile puteau foarte bine să spună că a bătut vântul mai tare și drona a fost purtată spre Galați. Și nu mai dădeau vina pe anti-aeriana ucraineană care deviază drone spre Galați, drone care rănesc oameni nevinovați. Polonezii sau lituanienii n-ar fi ieșit niciodată în spațiul public, la nivel de șefi de stat sau miniștri, cu astfel de declarații.
Contributors: Deci, vă îndoiți…
Armand Goșu: Nu spun nimic. Gândesc cu voce tare. Analizăm împreună informația cunoscută. E multă zgură aici, minciună, punem piesele cap la cap și vedem ce ne iese.
Contributors: Deci, dvs sugerați că decizia de a nu invoca articolul 4 din Tratat și a nu cere convocarea Consiliului NATO luată la CSAT se bazează pe o informație discutabilă. CSAT zice că drona a lovit întâmplător blocul din Galați. Ce să facem, a avut ghinion Putin. Iar România nu se simte amenințată.
Armand Goșu: Asta ar putea să fie linia logică, de vreme ce nu se simte amenințată, nu are de ce să invoce articolul 4 din Tratatul Atlanticului de Nord.
Acum, întrebarea ar fi, dacă România chiar nu se simte amenințată și de ce – spre deosebire de Polonia, de Finlanda, de Țările Baltice – nu se simte amenințată? N-am răspuns aici. Are un canal de comunicare cu Moscova? Puțin probabil. Are o super analiză la nivel de servicii, de aparatul prezidențial, de MAE și înțelege mai bine decât restul țărilor de pe flancul estic ce se întâmplă la Moscova? Puțin probabil. Răspunsul meu este mai .. banal, într-un fel. Pur și simplu, Bucureștiul e mai permeabil la indicațiile, sugestiile care-i vin dinspre unele capitale. Iar cuvântul de ordine în acest moment, în unele capitale occidentale, mai ales la Washington, este evitarea oricărei situații cu potențial de criză majoră în relația cu Rusia. Are sens această atitudine pentru că suntem într-un moment în care Putin încearcă să escaladeze. Și face asta cu disperare. Ceea ce-l face și mai imprevizibil, deci mai periculos, decât este de obicei.
Deci, ce spun este că Bucureștiul n-are de unde să știe că drona rusească a ajuns întâmplător la Galați, doar presupune asta. N-a stat nimeni de la serviciile românești în urma stolului de drone cu camera de filmat ca să-i documenteze Palatului Cotroceni zborul celor 43 de Gheran-2. Poate că drona era programată să ajungă în Romania. N-avem de unde să știm asta. Nu uitați că acum două săptămâni o altă dronă rusească a aterizat tot în orașul Galați. Poate cineva acolo la ruși vrea să se joace cu nervii gălățenilor.
Închiderea Consulatului de la Constanța: cea mai grea lovitură dată spionajului rus din regiune
Contributors: Dacă nu au avut certitudinea că drona a deviat întâmplător de la traiectorie, ceea ce ne obligă să respingem ideea unui atac premeditat, de ce oficialii români au decis expulzarea și închiderea Consulatului General de la Constanța? Nu vi se pare că este o contradicție aici?
Armand Goșu: Bună întrebare, pot doar specula. Chiar dacă drona a fost deviată de anti-aeriana ucraineană, care a trimis-o la Galați, așa cum sună versiunea Bucureștiului, Nicușor Dan a fost foarte atent în a sublinia – repetat – faptul că Rusia e responsabilă de atac. Dacă urmăriți felul în care președintele Dan a comunicat pe teme de politică externă și de securitate, în primul an de mandat, nu se poate să nu observați o creștere a nivelului profesional la locul de muncă. Poate că și echipa din spatele lui s-a rodat, el a învățat cuvintele cheie, ce nu trebuie să lipsească din comunicarea pe unele teme importante.
Să mă întorc la întrebare. Cred că închiderea Consulatului General de la Constanța a fost sugerată de aliați. N-am absolut nici o informație concretă, sigură, certă. Dar nici președintele nu avea ceea ce nu l-a împiedică să spună că ucrainenii au tras un Gheran care a fost deviat astfel spre Galați.
Am fost foarte mirat să aflu că încă funcționează consulatul de la Constanța. Credeam că a fost închis, din cauza locației lui. Nu cred că trebuie să conving pe nimeni de faptul că era un punct de spionaj rusesc într-o zonă foarte, foarte sensibilă. Care a devenit și mai sensibilă odată cu războiul din Iran, de la Baza Kogălniceanu plecând avioane de alimentare pentru flotila aeriană americană care operează în Orientul Mijlociu. Consulatul de la Constanța a fost mereu o bază de spionaj rusesc, pentru cei familiarizați cu organizarea acestuia, una dintre cele trei rețele de spionaj de la sfârșitul secolului al XIX-lea era coordonată de aici. Rușii au avut mereu mai multe rețele, independente una de cealaltă. Care nu comunicau, nu se cunoșteau, dar care se aflau într-o acerbă competiție. Cum probabil că se întâmplă și astăzi.
Contributors: Deci, închiderea Consulatului de la Constanța, ar putea să fi fost decisă la București la să spunem sugestii din afară.
Armand Goșu: Nu exclud asta, dar nu am informații care confirmă această teorie și subliniez asta. Cum tot la sugestii din afară presupun că România a decis să nu ceară convocarea Consiliului NATO, conform articolului 4.
Dar, ce aș dori să aflu e altceva. Dacă la București, decidenții au înțeles că prin închiderea Consulatului General al Rusiei de la Constanța au dat o extraordinar de mare lovitură Moscovei, serviciilor secrete rusești, posturii Rusiei în Marea Neagră. Poate că dacă ar fi știut, s-ar fi speriat și ar fi dat înapoi.
Să fie clar, prin închiderea Consulatului de la Constanța, Rusia primește o lovitură teribilă. Amenințarea cu o ripostă în oglindă e mai degrabă amuzantă, deoarece consulatele României la Rostov pe Don și Petersburg n-au nici o importanță pentru România, nici politic, nici economic, nici militar, nici pe zona de intelligence. Dacă mâine ele s-ar închide, Bucureștiul n-ar avea nimic de pierdut, poate doar serviciile (SIE, în primul rând) și-ar vedea amenințate niște afaceri profitabile, desfășurate la secret, cu beneficiari greu de certificat.
Contributors: Mă întorc la prima întrebare, ce spune această criză despre Rusia, despre noua administrație Nicușor Dan?
Armand Goșu: Că după mai bine de patru ani de război, suntem corijenți la noile tactici și tehnologii militare, că abia acum am înțeles – sper să am dreptate aici – că trebuie să învățăm de la ucraineni cum să doborâm dronele, să colaborăm cu ucrainenii în a fabrica drone și drone anti-dronă, că trebuie să fim mai insistenți la furnizorii de arme din Vest ca să ne livreze cu prioritate, de vreme ce suntem cel mai important – ca lungime a graniței – vecin al Ucrainei. Că trebuie să folosim SAFE pentru a acoperi golurile uriașe în tehnică militară de noile generații, că este urgent să punem legislația la punct ca să nu legăm mâinile la spate piloților noștri, pentru a putea acționa în teatrul de operațiuni, că trebuie să regândim pregătirea de luptă a militarilor conform cu noile standarde în materie.
Contributors: Cum vi s-a părut reacția Rusiei? Putin a cerut resturile dronei, ca să le cerceteze. Ce ziceți de comunicatul Ambasadei Rusiei la București? Ce vă spun aceste reacții? Și ce relatează despre asta presa rusă, desigur?
Armand Goșu: A fost ceva straniu cu răspunsul lui Putin. A fost întrebat despre drona de la Galați, la conferința de presă de la Astana, el aflându-se în vizită oficială în Kazahstan. Întrebarea a fost tendențioasă, de fapt ar fi trebuit adresată lui Nicușor Dan. De ce europenii nu au dat drona jos, de ce au lăsat-o să lovească blocul. Și-i cere lui Putin să comenteze. Cam asta era ideea. La care președintele Rusiei, răspunde: poate o să vi se pară curios, dar abia am aflat de incident înaintea conferinței de presă. Dacă aș fi știut mai multe detalii, puteam să comentez.
Contributors: E posibil așa ceva? Cel mai grav incident cu un stat NATO, o dronă exlodează pe un bloc, avem un apartament distrus, doi răniți spitalizați, e posibil ca Putin să nu fi fost anunțat?
Armand Goșu: Puțin probabil, cred că știa. Cu șase ore înainte de conferință, Peskov a spus că Putin era la curent cu ce s-a petrecut la Galați. Și cred că așa au stat lucrurile. El nu are o reacție atunci, pentru că încă nu se stabilise un răspuns la nivelul instituțiilor rusești. Iar cererea ca românii să trimită la Moscova resturile aparatului pentru a fi evaluate, trebuie interpretată în contextul discuției de la conferința de presă. Fusese o întrebare despre von de Layen care a condamnat Rusia pentru atac, că de unde știe ea, doar n-a fost în România să vadă drona. Cred că Putin n-avea pregătite răspunsurile privind o reacție la drona de la Galați, liderul rus era obosit, venea după două vizite dificile, China și acum Kazahstan, cu lungi discuții cu omologii săi. Răspunsul lui Putin a fost mai degrabă moderat. Dar aparatul din spatele lui a fost cel care a dat tonul, iar felul în care comunicatul Ambasadei și declarațiile deputaților din Dumă au urmat, nu anunță nici un plan, pur și simplu e destul de vizibilă încercarea de escaladare. Dar mai puțin ca în alte ocazii. De pildă tonul față de baltici și față de Polonia e mai dur, acolo poți să identifici un plan rusesc de escaladare. Aici, în cazul României, nu văd nici un plan. Poate am probleme de vedere. Aceiași negare; nu noi, ucrainenii sunt de vină. Trebuie să fie dronă ucraineană, dați-ne drona să facem noi anchetă. Dar a dominat narativul că drona a ajuns la Galați pentru că a fost deviată de ucraineni, iar aici declarația președintelui Dan a venit mănușă propagandei rusești. Asta a fost titlul pe agenția TASS care a fost preluat masiv în presa de la Moscova, adică drona – poate să fie sau nu rusească, nu contează – a căzut pe bloc din cauza apărării anti-aerianei ucrainene care a deviat-o. Urmează un citat – tradus în rusește, evident – din președintele Dan, în care explică ce e cu stolul de 43 de drone.
Mă aștept la o reacție mai agresivă din partea Moscovei din cauza loviturii primite prin închiderea Consulatului General de la Constanța. E un punct prea important pe harta intelligence-ului rusesc în regiune, ca această rană să se vindece prea curând. Vorbim de un consulat deschis de Rusia la sfârșitul secolului al XVIII-lea, pe când Constanța era Kustence, port comercial turcesc la Marea Neagră. (Interviu de Lucian Popescu, 30 mai 2026)
