joi, mai 6, 2021

Indomptabilul Zaza și tatăl său, pictorul Costin Ioanid: Melancolii din anii nebuniilor secrete

Corespondența din ultima vreme cu istoricul de artă Andrei Doicescu mi l-a readus in minte pe prietenul meu Zaza. Erau veri, locuiau in casa care azi are la intrare o placă memorială pentru marele arhitect Octav Doicescu, la colțul dintre Bulevardul Mircea Eliade (fost Kalinin) și strada Herăstrău. Zaza era ingenuu, avea un râs molipsitor, nu putea fi nicicum domesticit. Intr-un stat polițienesc, era cât se poate de liber. In mai 2015, plimbându-mă cu Marius Stan prin Cartierul Primăverii–avem un proiect comun–i-am povestit și despre Zaza, i-am arătat locul unde aveam „cazemata”. Avea temperament de artist, gândea in metafore și făcea cu usurință salturi mortale in idei. Era fermecător in a sa repudiere a oricăror tabuuri. Se numea Radu Ioanid (nicio legătură cu istoricul de la Muzeul Holocaustului). Mă indoiesc că i-a spus cineva vreodată altfel decat Zaza. Era născut, ca și mine, in 1951.

Un timp, am mers impreună la Liceul 24 (azi „Jean Monnet”). Avea un umor nebun. Nu cred că știa ce inseamnă frica de securiști. Avea in el o nebunie secretă. Nu cred ca facut vreo facultate, a lucrat ca operator la televiziune. Tatăl său era pictorul Costin Ioanid, mama sa era artista plastică Ada Ioanid, cea căreia Miron Radu Paraschivescu i-a dedicat o superbă poezie din „Cântice tiganesti”. Avea atelierul la subsol, făcea obiecte superbe pentru Fondul Plastic. Zaza mi-a dăruit o lampa cu abajurul din rafie, era făcută de mama sa. Iată fotografia acelei case pe care o am gratie lui Andrei, fiul lui Octav Doicescu. A postat-o cu generozitate pe pagina mea FB.

Tatăl lui Zaza, al şaselea pictor din familia sa, elev al lui Francisc Şirato, Costin Ioanid (1914-1993) a fost profesor, şef al catedrei de Artă Monumentală la Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti, apoi decan şi rector, din ultima funcţie demisionând în 1966, după ce l-a înfruntat pe Nicolae Ceauşescu prin neacceptarea orientării impuse de Partidul Comunist creaţiei tinerilor. Adorat de studenţi, a fost un om integru şi un artist admirabil. Acum un an, in luna august 2014, Muzeul Satului a organizat o expoziţie dedicată operei sale.

Erau rude nu doar cu familia Doicescu, ci cu multe alte personalități din viața artistică românească (Pierre Grant, Mac Constantinescu). Era o casă cu multe mătuşi şi multi unchi, o cladire impregnată de istorie. Zaza si tatăl său m-au vizitat, prin 1991, la hotelul unde stăteam in Bucuresti, voiau să știe cum văd eu viitorul țării. Eram pesimist, dar am incercat să sun stenic. Costin Ioanid avea o mare tristețe in privire, s-a stins după doi ani. Zaza a murit şi el teribil, nepermis de devreme…

Două cuvinte despre Ada Ioanid: a fost nu doar mama, ci și una dintre cele mai apropiate prietene ale lui Zaza, il inţelegea atunci când atâţia il priveau ca pe un excentric irecuperabil. Nu-l mustra, ii tolera „transgresiunile”. Ada era o boemă cu principii, dacă n-ar fi aici cumva un oximoron. Eu cred că nu este. Am mers adeseori acolo, la demisol, in atelierul ei. Stăteam cu Zaza pe joș, ascultam muzică, Ada și câţiva studenţi de-ai lui Costin lucrau la variile obiecte pe care, nu mă indoiesc, un Serghei Paradjanov le-ar fi iubit…

Distribuie acest articol

4 COMENTARII

  1. Felcitari pentru articol dle. profesor! Un fel de „Amintiri din copilarie” dar nu din Humulesti ci din Primaverii. Fascinanta relatarea!

  2. Un articol emotionant pentru cei care au fost in casa Doicescu! Keke, Suzana, Zaza, Ada, Marijan, Costin, Dumnezeu sa va odihneasca in pace si liniste!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Vladimir Tismaneanu
Vladimir Tismaneanuhttp://tismaneanu.wordpress.com/
Vladimir Tismaneanu locuieste la Washington, este profesor de stiinte politice la Universitatea Maryland. Este autorul a numeroase carti intre care "The Devil in History: Communism, Fascism, and Some Lessons of the Twentieth Century" (University of California Press, 2012), "Lumea secreta a nomenclaturii" (Humanitas, 2012), "Despre comunism. Destinul unei religii politice", "Arheologia terorii", "Irepetabilul trecut", "Naufragiul Utopiei", "Stalinism pentru eternitate. O istorie politica a comunismului romanesc", "Fantasmele salvarii", "Fantoma lui Gheorghiu-Dej", "Democratie si memorie" si "Reinventarea politicului. Europa de Est de la Stalin la Havel". Este editor a numeroase volume intre care "Stalinism Revisited", "The Promises of 1968", "Revolutiile din 1989" si "Anatomia resentimentului". Coordonator al colectiilor "Zeitgeist" (Humanitas) si "Constelatii" (Curtea Veche). Co-editor, impreuna cu Dorin Dobrincu si Cristian Vasile, al "Raportului Final al Comisiei Prezidentiale pentru analiza dictaturiii comuniste din Romania" (Humanitas, 2007). Co-editor, impreuna cu Bogdan Cristian Iacob, al volumului "The End and the Beginning: The Revolutions of 1989 and the Resurgence of History" (Central European University Press, 2012). Co-autor, impreuna cu Mircea Mihaies, al volumelor "Vecinii lui Franz Kafka", "Balul mascat", "Incet, spre Europa", "Schelete in dulap", "Cortina de ceata" si "O tranzitie mai lunga decat veacul. Romania dupa Ceausescu". Editor, intre 1998 si 2004, al trimestrialului "East European Politics and Societies" (in prezent membru al Comitetului Editorial). Articolele si studiile sale au aparut in "International Affairs" (Chatham House), "Wall Street Journal", "Wolrld Affairs", "Society", "Orbis", "Telos", "Partisan Review", "Agora", "East European Reporter", "Kontinent", "The New Republic", "New York Times", "Times Literary Supplement", "Philadelphia Inquirer", "Gazeta Wyborcza", "Rzeczpospolita", "Contemporary European History", "Dilema Veche", "Orizont", "Apostrof", "Idei in Dialog" , "22", "Washington Post", "Verso", "Journal of Democracy", "Human Rights Review", "Kritika", "Village Literary Supplement" etc. Din 2006, detine o rubrica saptamanala in cadrul Senatului "Evenimentului Zilei". Colaborator permanent, incepand din 1983, al postului de radio "Europa Libera" si al altor radiouri occidentale. Director al Centrului pentru Studierea Societatilor Post-comuniste la Universitatea Maryland. In 2006 a fost presedintele Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania. Intre februarie 2010 si mai 2012, Presedinte al Consiliului Stiintific al Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER). Doctor Honoris Causa al Universitatii de Vest din Timisoara si al SNSPA. Comentariile si opiniile publicate aici sunt ale mele si nu reprezinta o opinie a Universitatii Maryland.

Contributors.ro propune autorilor săi, acum, la sfârșit de an, trei întrebări despre anul 2020 si perspectivele României în viitorul apropiat. Cele trei întrebari sunt:

1. Care este evenimentul anului 2020 cel mai pe nedrept trecut cu vederea de media și de opinia publică? 

2. Care este cea mai interesantă idee a anului 2020?

3. Care e cea mai mare temere pe care o aveți pentru viitorul României si care e cea mai mare speranță? 

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Top articole

Cum produce scoala tampiti

I.  Învăţământul preuniversitar Pentru a nu pune la încercare răbdarea potenţialilor cititori, o spun de la început: şcoala românească produce tâmpiţi industrial şi cu metodă....

Bursa din America – gazda unicornilor

Listarea UiPath a încântat publicul avizat din România, unde s-a comentat în termeni de ”o listare de succes”, ”finanțare de miliarde”, ”avalanșă...

Gânduri despre Educație

Educația trebuie să formeze omul frumos. Bineînțeles, nu frumos pe dinafară, ci să-i formeze caracterul și cultura. Dacă va deveni bun, logic și...

Vaccinarea prin educație

Rezultatele ultimului Eurobarometru (EB 94), publicate vineri, ne arată că România va avea o mare problemă în a opri epidemia de tușeală,...

PNRR: Eșecul din spatele unui succes cosmetizat

Pe măsură ce se devoalează noi informații din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), se poate observa că acest plan este...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.

Carti recomandate de Contributors.ro

 

„Pierre Hadot aduce filosofia antica in zilele noastre. Ce s-a spus candva redevine actual, urmand modelul exercitiului spiritual, mai exact al intelepciunii care este, inainte de orice, o optiune de a fi.” – Pascal Bruckner

 

„Demersul lui Hadot parcurge elegant traseul de la inceputurile filosofiei printre greci, apoi transformarea ei in timpul romanilor si intalnirea cu crestinismul, precum si relatia emotionanta dintre filosofia orientala si occidentala.” – Global and Mail

 

Pierre Hadot (1922–2010) a fost un filosof, istoric si filolog francez, bun cunoscator al perioadei elenistice si in special al neoplatonismului si al lui Plotin. Este autorul unei opere dezvoltate in special in jurul notiunii de exercitiu spiritual si al filosofiei ca mod de viata.

 

Cumpara cartea de pe GiftBooks.ro