duminică, octombrie 17, 2021

Infrastructura de apărare în Europa de Est: „Frontiera finală” a integrării în NATO

La două decenii de la extinderea NATO în Europa de Est, cea mai mare deficiență a celei mai reușite alianțe militare din lume rămâne aici subdezvoltarea unei infrastructuri solide de apărare pentru a asigura o securitate comună. Intensificarea rapidă a războiului hibrid dus de Rusia în ultimii ani a evidențiat această vulnerabilitate în mod repetat. Din fericire, există unele semne că membrii NATO devin conștienți de provocare și există mai multe căi pe care alianța ar putea-o apuca pentru reducerea mai rapidă a decalajului.

Este important să ne amintim că, după 1997, când NATO s-a extins spre est, aducând laolaltă foști membri ai Pactului de la Varșovia, alianța transatlantică s-a confruntat doar cu o ușoară opoziție diplomatică din partea Rusiei. Iar extinderea NATO a fost gestionată cu grijă pentru a proteja sentimentele Rusiei, dezacordurile fiind gestionate în cadrul Consiliului NATO-Rusia.

Astfel, primul și al doilea val de extindere au fost considerate mai mult o integrare politică a Europei de Est în Occident, NATO fiind reticentă în construirea unei infrastructuri militare solide și abținându-se de la staționarea în mod permanent a unor forțe de luptă suplimentare substanțiale pe teritoriile noilor membri. De fapt, Europa de Est era un fel de cordon sanitare în cadrul NATO, unde Rusia avea un droit de regard asupra oricărei investiții în infrastructura de apărare.

Avansul rapid din ultimii ani și evenimente recente, cum ar fi Războiul Crimeii (2014), agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, exercițiile militare masive (Zapad sau Kavkaz) sau războaiele hibride în curs precum și interferența în alegerile occidentale dezvăluie două lucruri despre politica rusă. În primul rând, Vladimir Putin este nemulțumit de rezultatul Războiului Rece și, în al doilea rând, Putin a luat inițiativa de a recâștiga puterea și influența în Europa de Est. Așadar, sărbătoarea geopolitică a Occidentului s-a încheiat și misiunile de apărare colectivă bazate pe articolul 5 din Tratatul de la Washington sunt din nou în prim-planul atenției planificatorilor NATO.

Este clar că integrarea Europei de Est este o afacere neterminată. La două decenii după extindere, infrastructura de apărare din regiune – de la drumuri și poduri, la conducte și instalații electrice – nu este dezvoltată corespunzător pentru o misiune de apărare colectivă, cu atât mai puțin pentru o noua eră a războiului hibrid. E un lucru cu implicații profunde și pentru societatea civilă, și pentru dezvoltarea economică din regiune.

Dr. Thomas-Durell Young a publicat o carte foarte critică despre reformele militare post-comuniste, unde a atenționat cu privire la interoperabilitatea și disponibilitatea membrilor NATO: „Oricare ar fi fost motivul pentru a lărgi NATO și a invita noi membri (…) este timpul pentru a scăpa de false complimente și de a admite că contextul s-a schimbat, în special după agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. ”

În ultimii ani, Războiul din Crimeea, acțiunile hibride rusești, precum și A2 / AD pe Marea Neagră, la fel ca lecțiile învățate din evaluările de birou sau jocurile militare de război, au ridicat gradual gradul de conștientizare a necesității infrastructurii de apărare Europa de Est. Summitul NATO de la Varșovia (2016) și-a luat și un angajament de a pune infrastructura civilă pe aceeași pagină cu infrastructura militară pentru apărare.

O parte din această nouă conștientizare a situației s-a reflectat în creșterea cheltuielilor militare pentru infrastructura de apărare a celor 11 aliați din Europa de Est începând cu 2018, când un procent mai mare din PIB a fost alocat infrastructurii de apărare – cum ar fi noi facilități pentru prezență adaptată, forțe de rotație sau investiții în noile baze.

Graficul de mai jos prezintă două grupuri de țări: aproape toți aliații est-europeni au crescut ponderea cheltuielilor de apărare destinate infrastructurii de apărare în ultimii doi ani. Țările excepție – Estonia și Letonia – au redus această cotă, fapt ce poate fi explicat prin moștenirea istorică: în timp ce țările din fostul Pact de la Varșovia – precum România și Bulgaria – au moștenit personal și infrastructură excedentare, Statele Baltice au trebuit să înceapă construirea instituțiilor de apărare aproape de la zero. Mai mult, acordurile inițiale NATO cu Rusia pentru a proteja sentimentele Rusiei au contribuit la lipsa de atenție acordată infrastructurii de apărare.

Figure 1: Defense Expenditure on Infrastructure by East European NATO Countries

Source: NATO Defense Expenditure: https://www.nato.int/nato_static_fl2014/assets/pdf/pdf_2019_11/20191129_pr-2019-123-en.pdf

Dar mai sunt multe lucruri de parcurs. Recent, un raport al FMI evidenția decalajul mare în infrastructura țărilor din Europa de Est, în general. Prin comparație cu UE15, raportul estimează că: „rezolvarea a 50% din decalajele actuale față de UE15 în ceea ce privește cantitatea de infrastructură până în 2030 ar putea costa între 3% și 8% din PIB anual”. Cu mult peste nivelul actual de cheltuieli.

Între timp, jocurile de luptă și exercițiile militare în desfășurare continuă să dezvăluie obstacolele și deficiențele pe care le prezintă acea infrastructură inadecvată de pe flancul estic pentru operațiunile de apărare colectivă.

Chiar la începutul acestui an, de exemplu, un raport CEPA coordonat de generalul locotenent (ret.) Ben Hodges a concluzionat că: „ Deficiențele în capacitatea fizică a infrastructurii – de exemplu limite de greutate pe drumuri și poduri și limitări ale volumului de trafic pentru transportul feroviar – alături de o serie de constrângeri legate de aranjamentele procedurale și contractuale care permit utilizarea infrastructurii civile pentru mișcarea militară ar reprezenta provocări substanțiale pentru desfășurări pe scară largă.”

Un alt raport recent al Grupului de lucru al Consiliului Atlantic privind mobilitatea militară în Europa, co-prezidat de generalul (ret.) Scaparrotti și ambasadorul Colleen B. Bell, a observat că pentru problema mobilității militare lipsește sentimentul general de urgență, resurse robuste și coordonare. Acesta a propus, printre altele, că: „Finanțarea infrastructurii din rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T) a UE ar trebui prioritizată pentru a sprijini cerințele de mobilitate militară”.

În ceea ce privește infrastructura critică energetică, decalajul este mai mare, conducte precum Europa Centrală Pipeline System (CEPS), construite în apogeul Războiului Rece. fiind un „pod prea îndepărtat” pentru Flancul Estic. Într-un policy brief NDC, Dominik Jankowski a adus mai multe argumente de ce e important Sistemul de Conducte NATO și de ce ar trebui extins la Flancul de Est al NATO.

Având în vedere viitorul apropiat, NATO’s Science & Technology Organization tocmai a inițiat un proiect de cercetare de doi ani pentru a evalua vulnerabilitățile la infrastructura energetică din războiul hibrid. Studiul, Energy Security in the Era of Hybrid Warfare, se așteaptă să se concentreze în principal pe situația din Europa de Est, o regiune cu risc, așa cum a fost demonstrat în mod clar de atacul cibernetic asupra rețelei energetice a Ucrainei la sfârșitul anului 2015.

Deci, ce trebuie făcut? Soluțiile pentru îmbunătățirea infrastructurii de apărare vizează trei lucruri care ar putea fi exploatate pentru a reduce decalajul din anii următori.

a. Programul NATO de investiții în securitate, precum și bugetele naționale de apărare ar trebui să fie principalul finanțator pentru construirea și promovarea infrastructurii de apărare a partenerilor NATO din Europa de Est.

b. Alocarea financiară propusă de Comisia Europeană pentru mobilitatea militară în cadrul Mecanismului Conectarea Europei (CEF) ca parte a cadrului financiar multianual (CFM) 2021-2027, precum și PESCO ar putea fi un al doilea factor determinant pentru construirea infrastructurii cu dublă utilizare în Europa de Est.

c. Formate de cooperare regională, cum ar fi B9 sau Inițiativa Three Seas, pot finanța infrastructura. Summitul din Estonia din 19 octombrie 2020 a stabilit obiectivul viitoarei inițiative de finanțare a proiectelor de infrastructură transfrontalieră și de asistare la digitalizarea sectorului energetic și al transporturilor. În februarie 2020, la Conferința de la München, secretarul de stat Pompeo a promis 1 miliard de dolari pentru finanțarea proiectelor de infrastructură.

Prin urmare, ultimul pas în extinderea estică a NATO – frontiera finală în integrarea aliaților est-europeni – constă în sarcina de a construi infrastructura de apărare a regiunii. Rămâne cea mai mare vulnerabilitate a Alianței. Și este mult întârziat.

Distribuie acest articol

14 COMENTARII

  1. din punct de vedere american.
    Franța ține distanță mai mare față de SUA/NATO din anul 1956 (criza Suez) până azi. Stoltenberg/Brussels a anuntat pentru NATO extinderea în Pacific. Interesele majore americane sunt în Pacific. Conflictul major inclusiv militar de azi e între SUA și China. Rusia nu mai e un factor global economic și militar. Rusia e „Africa cu rachete” a spus fostul cancelar Helmut Schmidt/RFG.
    Îngrijorările în estul continentului față de agresivitatea Rusiei lui Putin sunt intemeiate. Putin e agresiv față de cei din est care nu sunt în NATO/UE. Tancurile rusești nu mai intră în Polonia și Ţările Baltice, nici azi nici mâine. Acordarea de 2 % BIP pentru apărare e prevăzut în NATO.
    Turcia a intervenit militar în Siria și Irak, a livrat armament în Libia și Aserbaidjan, a trimis mercenari din Siria (Idlib) în Libia și Aserbaidjan. Turcia a ocupat o parte din Cipru. NATO nu s-a oupat de această agresiune militară a Turciei până azi. Acum omul lui Erdogan e noul Președinte din Ciprul de Nord cu tendințe de separatism, de creare a unui stat independent de partea greacă din sud. Turcia e partener în NATO. Consecințe?
    Depinde numai de SUA ce se decide la Brussels/NATO. Estul NATO de azi nu e Berlinul de Vest de ieri înconjurat de Moscova. Estul NATO are azi problemele majore cu atacurile cibernetice din est, mai puțin cu amenințare militară cu tancuri rusești.
    Polemica „politică” pe malurile Dâmboviței în relația cu Rusia lui Putin nu schimbă raportul de forțe în Consiliul de Securitate ONU unde cei cinci cu veto (SUA, Rusia, China, UK, Franța) din 1945 până azi decid rareori cu unanimitate de voturi. Lumea de azi rămâne scindată în blocuri de interese politice, economice și militare. NATO e mai mult un instrument american decât o alianță militară cu strategie proprie. Lumea „multipolară” de azi lăudată la Paris de E. Macron nu e mai sigură decât cea de ieri.
    România e azi într-o situație confortabilă ca partener în UE și NATO, are granițe sigure și asistență politică, economică, militară euroatlantică. România are azi cele mai bune condiții externe din istoria sa, chiar dacă prezentarea autorului tinde spre altă direcție.

    • Romania de azi Nu are cele mai bune condiții de devz. cu mai bine de un sfert din teritoriul național actual transformat in Tampon si aproape o treime din cetatenii statului trăind pe Tampoane din Maramu pana în Sulina, parte din banatubaniei si baniabanatului, plus cei din rep.moldova… toti cetateni romani!

      Cele mai bune condiții de dezvoltare le-a avut in Interbelic, desi sabotata copios de sovietici, germanoizi, un guri, olteni, partide, casa regala… inclusiv din interior!
      Poate in viitor, odata cu rezolvarea Serbiei si a Ucrainei, cine știe..

  2. Ar trebui ca România să-și dezvolte structurile militare până la un nivel măcar acceptabil cu ajutorul marilor uzine militare pe care le mai are încă și politica permanentă de micșorare a efectivelor militare să fie oprită. În același timp dezvoltarea accelerată a infrastructurilor rutiere , aeriene și navale care sunt în prezent la un nivel foarte scăzut. Restul…ca și acest articol este doar vorbărie goală!

  3. Plusați plusați, poate nu se mai vede elefantul din cameră… NATO a fost înființat pentru a menține un control american în Europa, asta a scris Brzezinski. Cretinizarea progresivă a elitelor politice UE decurge și din această pierdere a suveranității. SUA este singurul regim din istorie care a decis conștient, aparent nu la beție, să folosească bomba nucleară, asupra a două orașe dens populate, nu asupra unor instalații militare. A masacrat populația Vietnamului, a distrus Irakul și Libia, asta pentru a enumera numai intervențiile cele mai directe. În operațiunile mai recente mare parte din membri NATO s-au alăturat unor astfel de proiecte militare. La nivelul ideilor, NATO e discutabilă, la nivelul faptelor NATO e o organizație criminală. În cea mai benignă formulare, NATO e un monopol agresiv pe piața de armament. – Dar nouă ne merge mai bine cu NATO, desigur! Măcar aveți decența de a nu medita managerial despre o simplă mașină de ucis.

    • „Cretinizarea progresivă a elitelor politice UE decurge și din această pierdere a suveranității.” Care pierdere de suveranitate? Franta nu este suverana? Nu are puterea si libertatea de a purta razboaie oriunde doreste? A, da, elitele UE sunt cretinizate dar nu din cauza SUA, asa cum sugerati aici. Asa sunt elitele acestea…mai speciale si deocamdata depindem de banii lor cat timp suntem, pe aici, prin UE.
      Consider ca NATO si-a facut treaba in Europa: a tinut la respect Rusia si a impiedicat reinarmarea Germaniei. Cam asta era scopul NATO. Dar faceti o confuzie si nu sunteti singurul. Confundati NATO (administratia NATO) cu SUA. Mare greseala, pentru ca in caz de agresiune asupra unui stat european, decizia de riposta poate dura zile intregi pana aproba toti liderii NATO acest lucru. Pana atunci, pana se scarpina-n cap Merkel daca sa aprobe Art. 5 de exemplu, acel stat agresat poate fi oale si ulcele. Fara misto, asta-i regula in NATO. Asadar, un parteneriat direct cu SUA este dincolo de orice statut de mebru NATO si este mult mai important.

      • Asa sunt elitele acestea…mai speciale si deocamdata depindem de banii lor cat timp suntem, pe aici, prin UE.

        Puteti spune „Bogdan Proste” si „Multumesc” contribuabililor din Vestul-Continetului!
        Fara contributiile lor, astazi, romanii aveau un nivel de trai asemanator cu cel al ucrainieilor, belarusilor, albanezilor, etc.

  4. Deocamdata, investitiile in infrastructura de aparare sunt realizate cu sprijinamerican si cu fonduri americane. Ma refer la autostrada care va lega Romania de Polonia si la construirea reactoarelor 3 si 4 la Cernavoda. Nemaivorbind de bazele militare si Scutul Deveselu care au fost construite tot de SUA. Asadar, unde este legatura cu NATO sau o investitie din partea altor membri ai NATO?

    • Deocamdata, investitiile in infrastructura de aparare sunt realizate cu sprijinamerican si cu fonduri americane.
      „Nemaivorbind de bazele militare si Scutul Deveselu care au fost construite tot de SUA”
      – sprijin american: corect;
      – cu fonduri americane: incorect, daca va referiti in general la infrastructura de aparare, marturie sunt achizitiile publicate pe SEAP/SICAP cu codul NSIP care semnifica nimic altceva decat NATO Security Investment Programe; le gasiti cu cautare google pe SEAP/SICAP; puteti gasi si unele integral finantate de la bugetul de stat;
      – bazele militare construite de SUA: incorect, antreprenorii au fost, in cele mai multe cazuri, firme romanesti (poate si austriece sau israeliene, daca tinem cu tot dinadinsul sa le clasificam si dupa nationalitatea actionariatului unora dintre ele); faptul ca unele echipamente (arestoare, lansatoare, etc) au fost importate din US nu va sustine afirmatia; la fel cum nu e relevant ca pentru balizaj s-au importat, spre exemplu, echipamente din Suedia; in orice caz, pentru achizitiile publice finantate de NATO, exista o lista a tarilor membre sau partenere NATO din care erau permise importurile (posibil insa ca unele tari membrel UE si NATO sa nu fi fost pe lista, poate din lipsa de interes pentru contributie sau implicare in program)

    • @mike
      Asadar, unde este legatura cu NATO sau o investitie din partea altor membri ai NATO?

      Sorry, bugetul si fondurile UE sunt dedicate pentru dezvoltare regionala, coeziune, Fund for Strategic Investments EFSI, etc, In noul execitiu bugetar, polonezii de ex primesc (cadouri) peste 100 miliarde, Romanii peste 30 miliarde, ungurii, cehii, slovacii, primesc si ei zeci de miliarde- pentru modernizarea infrastructurii, coeziune, relansarea economiei, educatie, cercetare, agricultura, samd.

      https://www.thefirstnews.com/article/poland-biggest-beneficiary-of-eus-cohesion-fund—pm-14322

      https://www.caleaeuropeana.ro/bloomberg-cu-investitii-estimate-la-10-miliarde-de-euro-romania-va-fi-in-top-3-tari-ue-care-beneficiaza-de-cei-mai-multi-bani-in-cadrul-pactului-ecologic-european/

      https://ec.europa.eu/commission/sites/beta-political/files/the_three_seas_initiative_summit_en.pdf

      Evident, investitorii americani sunt bineveniti in UE (asa cum investitorii europeni sunt si ei la randul lor bineveniti in SUA). Avand totusi in vedere si faptul ca peste 85% din fondurile europene (dedicate pt cetatenii din Estu-UE) sunt subventionate de catre contribuabili-net din vestul continetului, acestia au si ei un cuvant de spus in ceea ce priveste cheltuirea acestori bani. Si nu in cele din urma, relansarea economiei si modernizarea infrastructurii-interne (legarea regiunilor Romaniei intre ele prin autostrazi si cai ferate moderne), cresterea productivitatii si a prosperitatii sunt prioritare pentru romani!

      In ceea ce priveste modernizarea sistemului energetic, Romania dispune de zacaminte de gaz natural in Marea Neagra, dar si de surse vaste de energii regenerabile (eolian in Dobrogea, Moldova si pe crestele Carpatilor si a Sub-carpatilor, Hidro, solar si biomasa in toata tara).

      P.S. Nu in putine cazuri, fondurile UE si investitiile atrase in conectie cu aceste fonduri, sunt in jur 2% din PIB-ul economiilor din Estul-UE (cam cat este si valoarea bugetului pentru aparare, de facto;). In concluzie, relansarea economiilor in Estul-UE si asigurarea unei cresteri durabile (pe termen mediu si lung) trebuie sa fie si in ínteresul SUA!

  5. Dupa cum declara Emil Constantinescu recent pentru Adevarul cu referire la 1997 si parteneriatul startegic cu SUA: „Nu am fost dezamăgit (<>), pentru că obţinusem mai mult decât se putea spera. Parteneriatul Strategic e mai important pentru garantarea integrităţii teritoriale a României decât calitatea de membru al NATO. Dacă o ţară membră e atacată, conform Articolului 5, e nevoie de aprobarea parlamentelor tuturor statelor membre pentru o reacţie împotriva agresorului. În schimb, reacţia americană depinde doar de decizia Casei Albe. Riposta poate apărea în ore sau minute. Diferenţa e fundamentală“.

  6. Viitorul nu arata bine, prea multe arme s-au vandut in ultima vreme in toata lumea ? Pt ce ne strofocam sa oprim incalzirea globala ? Ar fi mai bine s-o chiar sustinem in fata iernii nucleare care va urma, poate n-o fi atat de rece !

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Marian Zulean
Marian Zulean este profesor la Universitatea din București. Domeniile sale de interes sunt politicile publice, studiile de securitate și sociologia militară.

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Carte recomandată

“Să nu apună soarele peste mînia noastră. Un psiholog clinician despre suferința psihică” – Andrada Ilisan

”Berdiaev spune că la Dostoievski singura afacere, cea mai serioasă, cea mai adîncă e omul. Singura afacere de care sînt preocupați toți în Adolescentul e să dezlege taina lui Versilov, misterul personalității sale, a destinului său straniu. Dar la fel e și cu prințul din Idiotul, la fel e și cu Frații Karamazov, la fel e și cu Stavroghin în Demonii. Nu există afaceri de altă natură. Omul este deasupra oricărei afaceri, el este singura afacere. Tot omul e și-n centrul acestei cărți. Și lipsa lui de speranță.” Continuare…

 

 

 

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

 

Esential HotNews

Top articole

Va ieși sau nu Polonia din Uniunea Europeană? Ultima decizie a Tribunalul Constituțional din Polonia reanimă această dezbatere

,,Nu există o tiranie mai crudă decât cea care se exercită la umbra legilor și cu culorile dreptății” Montesquieu

Cum tac universitățile din România despre vaccinare

Vaccinarea anti-COVID reduce de ~5 ori riscul de a transmite boala și de ~10 ori riscul de simptome grave sau de deces....

Suntem un stat laic?

Scriu textul de față îndemnat de trei împrejurări. În ordine cronologică inversă, a treia e apariția reportajului Recorder Clanul marelui alb. Sunt...

Ce înseamnă AUKUS?

Pentru a înţelege contextul semnării pactului AUKUS, este necesar a înţelege contextul relaţiilor dintre Australia şi China. În 2020 relaţiile dintre cele...

Interviu cu soprana Angela Gheorghiu. „În România am învățat o falsă istorie a muzicii, fabricată și comandată.”

Angela Gheorghiu este acum cel mai cunoscut artist român din lume. Notorietate cuantificabilă, clară, neîndoielnică. Prestigiul ei...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.