joi, iunie 13, 2024

Inteligența artificială (AI), revoluția digitală și locurile de muncă – cine este în siguranță și cine nu?

Zilele acestea paginile de social media abundă de dezbateri și întrebări care reflectă creșterea anxietății românilor față de digitalizare. Unele întrebări devin repetitive, ducându-ne la conzluzia că avem câteva probleme de fond încă nerezolvate. Este nouă problema din dezbaterea publică despre casele de marcat automate de la Auchan ? Ne confruntăm cu ceva fără precedent? Ne vor lua roboțeii și Chat GPT/ION locurile de muncă? La ce facultate să NU dăm? Are frâne trenul digitalizării?

Poveștile progresului tehnologic

Când este vorba de progresul tehnologic al omenirii, aproape fiecare moment din istorie a fost un joc precar de echilibru între două povești și două extreme. Cu excepția, poate, a unor momente de regresie tehnologică provocate de dezastre naturale sau războaie.

Prima poveste este acea a unui trecut ”pur”, a unei tinereți a societății unde totul era mai bine, oamenii trăiau ”mai aproape de natură”, fără toate aceste noi jucării și tehnologii și fără toate pretențiile moderniștilor, fiind mai fericiți și mai împliniți. Bărbatul era bărbat, femeia,femeie și casa,casă și ”ne descurcam și fără X sau Y”.

A doua poveste era și este a unui viitor glorios în care toate problemele prezentului de foamete, boli, suferință și injustiție vor fi eradicate cu ajutorul unor noi invenții, unor noi soluții și descoperiri tehnice sau filozofice, depășind mentalitățile retrograde ale  conservatorilor.

Transpuneți poveștile astea în aproape orice moment din istorie și veți vedea că funcționează. De la invenția dinamitei la decodarea ADN-ului și apariția telefoniei mobile, mereu aceste două curente au stat față în față de părțile opuse ale baricadei tehnologice.  Mereu cu declarații maximaliste de genul ”dacă facem metrouri, vom călători cu toții mai aproape de iad!” sau, de partea opusă, ”energia nucleară va aduce prosperitate în fiecare casă de pe Glob!”.

Dincolo de povești, este evident că în fiecare eră a istoriei începând cu descoperirea agriculturii, multe invenții au redus, uneori dramatic, gradul de suferință a ființei umane și, evident, volumul de muncă. La fel, în fiecare eră, noile tehnologii au dus la noi și noi suferințe și probleme, mai ales atunci când au fost dezvoltate și folosite fără nici un fel de moderație sau atenție.

În această dinamică adăugați nenumăratele influențe ale ideologiilor spirituale sau politice și curentele și necesitățile socio-economice și veți obține un model destul de veridic al istoriei, în care concluzia este totuși că în general, a doua poveste a triumfat mereu.

O dată început, progresul nu se oprește. Aceleași dezastre naturale sau războaie uneori l-au încetinit cel mult, dar alteori l-au accelerat. Orice plan societal care și-ar propune soluții împotriva sau schimbărilor tehnologice sau fără să țină cont de ele nu prea are rost de izbândă.

Ce meserii sunt în pericol

Așadar, esența discuției despre casele de marcat este una la fel de veche ca și omenirea. Există o listă interesantă (și incompletă) pe Wikipedia despre meserii demodate și numeroase predicții despre care meserii vor deveni inutile în următorii 10 ani. Exemplul oferit mai sus pune chiar meseria de casier pe primul loc, dar puteți găsi ușor alte prognosticuri despre altele.

În principiu, orice activitate care poate fi reprodusă la un nivel de productivitate similar și ideal mai bun (iar în unele cazuri excepționale, mai slab) de o tehnologie este și a fost constant în istorie, în pericol.

Astăzi vorbim de șoferi, curieri, poștași și, în general, operatori de mașini și utilaje și tot ce ține de manipularea fizică a unor materiale și produse care pot fi operate și gestionate de roboți dotați cu senzori de ultimă generație și modele de gestiune avansate.

Urmează apoi cei care livrează servicii de intermediere sau de gestiune de date, sarcini care pot fi acum reproduse de programe scrise bine și, mai ales, de algoritmi care sunt capabili să învețe singuri. De exemplu, translatori, agenți de voiaj, contabili, agenți bancari, secretari etc.

Iar apoi… pare că aproape orice este posibil dacă extrapolăm ce făceau progrămelele de chat automat acum 5 ani față de ce face Chat GPT azi. Avocați, programatori, artiști (grafici, muzicieni, chiar și bijutieri), doctori și, pare-se, consilieri de prim-miniștri.

Este o discuție valabilă dacă acum, în 2023, numărul de meserii în pericol este mai mare decât în alte ere dat fiind rapiditatea avansurilor tehnologice. Personal consider că proporția din populație afectată negativ/pozitiv nu este vast diferită, dar că da, necesitatea de flexibilitate în plănuirea unei cariere este mai valabilă acum decât în multe alte momente ale istoriei umane.

Și mai este adevărat că este o problemă socială când o persoană își pierde locul de muncă pentru care s-a pregătit mulți ani prin școală sau facultate și unde a acumulat o experiență anume alți mulți de ani, fără a avea un recurs la o alternativă. Este o dramă când din motive de altfel perfect raționale, un angajator preferă să crească productivitatea sau profitul folosind o nouă tehnologice în locul unui vechi angajat.

Dar drama intervine mai ales atunci când schimbarea este făcută prost.

Implementare sustenabilă și flexibilitatea competențelor

Uniunea Europeană poate fi acuzată că nu ține, din păcate, pasul cu alte puteri când vine vorba de cursa tehnologică. Dar tot UE este un lider mondial în acest moment în a veni cu soluții, multe dintre ele anticipative, la problematica noilor tehnologii și a implementării lor într-un mod etic și sustenabil. Aveți AICI o listă a tuturor dosarelor adoptate sau în lucru pe acest subiect, care merg mult de ”simpla” discuție despre locuri de muncă.

Poziția cea mai recentă a Parlamentului European rezumă destul de clar situația: pe de o parte trebuie gestionate probleme etice, legale și sociale iar anumite sectoare de muncă vor dispărea, dar că dacă structurile de sprijin necesare, de educație și de pregătire vor fi create, cetățenii vor avea mai mult de câștig decât de pierdut, prin creșterea productivității, a capitalului, a inovării, a sustenabilității muncii și chiar noi locuri de muncă ce vor fi create.

Soluția este formată dintr-o combinație de măsuri preventive dar și de remediere. Competențele trebuie să devină mai flexibile, iar acumularea unora noi ceva normal și permanent, ușor de accesat pentru angajați sau chiar pentru independenți. Orice nouă implementare trebuie făcută etic, transparent, având în minte nu doar profitul imediat, dar mai ales sustenabilitatea socială, impactul asupra muncitorilor și chiar a comunităților din spațiul respectiv, cu soluții de muncă alternative oferite.

În absența unor povești extreme, ca cele de la începutul acestui text, în vasta majoritate a cazurilor valurile de schimbări tehnologice pot duce cu ele, înainte, pe cei afectați direct. Casierii din supermaket-uri pot fi mutați pe alte raioane sau în alte departamente, la fel cum șoferii de motostivuitoare pot deveni supraveghetorii dronelor care vor automatiza acea muncă. Cu cât munca se va eficientiza și productivitatea va crește, majoritatea proiecțiilor ne arată că de fapt mai multe locuri de muncă vor fi create, dar de multe ori cu o calitate a vieții sporită prin evitarea de sarcini fizice grele sau repetitive.

Cuvântul cheie va rămâne ”competențe”. De altfel, 2023 va fi Anul European al Competențelor, atât pentru a face față penuriei de angajați din anumite domenii, dar mai ales pentru a duce la flexibilizare și adaptabilitate mai bună a cetățenilor europeni în față tranziției duble verzi și digitale. Nu este ceva ușor de înghițit totuși pentru românii crescuți sau educați în era în care un anume parcurs de educație părea că îți va asigura o meserie pe viață.

Dar poate că și această gândire este o iluzie. Uzine,fabrici și mine se mai închideau și se transformau și pe vremea lui Ceaușescu, iar unele meserii au dispărut chiar și atunci (țin minte cum o operatoare de calculator mecanic a fost mutată pe altă secție într-o fabrică unde lucra o rudă atunci când deja toată lumea folosea noile calculatoare digitale). Iar domeniile care erau ținute în mod artificial în viață în 1989 la același nivel tehnologic și deci de competențe ca și în 1970 erau găuri negre financiare dar și de vieți umane, notabil fiind aici exemplul sectorului minier.

Sigur, putem și ar trebui să vorbim mai mult despre părțile bune sau rele ale inteligenței artificiale. Cum tehnologiile asistive vor putea oferi un complet nou standard de viață și integrare socială pentru persoanele cu dizabilități. Sau despre cum există un risc serios ca procesul de angajare în viitor să devină un joc între AI-ul folosit de către candidat să îi scrie CV-ul și AI-ul folosit de angajatori să aleagă cel mai bun CV, fără a mai conta profilul real al aplicantului și natural reală a job-ului căutat.

Dar momentan trebuie să acceptăm că nu mai este timp de boicoturi. Trenul digitalizării NU are frâne. Putem să ne dăm la o parte sau, ideal într-un mod coordonat, sustenabil și cu ajutorul legislației și structurilor publice, să ne urcăm în el până la destinația preferată. Chiar dacă acea destinație este un trai idilic, aproape de natură, fără ecrane pentru copii și fără conexiune la WiFi – iar asta pentru și dacă vrem să protejăm acel trai imaginar tot va trebui să înțelegem digitalizarea și cum putem să ne folosim de ea pentru a-l obține.

Distribuie acest articol

52 COMENTARII

  1. Cu siguranță nu vor dispărea instituțiile de forță și politicienii. Ăștia sunt asigurați pentru următorii 1000 de ani. Desigur, nu poti lasa un algoritm sa decida daca va lansa o arma nucleara, insa poti sa-i dai sarcina sa-ti scrie o teza de doctorat sau sa negocieze afaceri, de exemplu. Întrebarea este dacă acești algoritmi, momentan destul de primitivi, chiar ne sunt de folos în toate domeniile și dacă utilizarea lor se justifica pretutindeni. Ok, dispar casierii, traducătorii, programatorii, medicii, piloții de avioane, însă chiar asta vrem? Nu mai are loc lumea de medici, traducători sau casieri? Dar taxele cum vor mai fi plătite pentru stat? Poate dispar și banii, cine știe? Dar șomerii dispar sau ei reprezinta o categorie „sustenabila”? Nimeni nu spune nimic despre ei in acest context. Pe ei cine-i va plăti, AI cumva? Asta cu trecerea de la casa de marcat la depozit sau de la marfa din tir, carata tot cu mașini, la supraveghetorul de drone este o iluzie. Odată concediat omul de la un job, nu va mai avea șanse sa lucreze prea mult.

    • @mike
      Da, factorii de putere se vor perpetua. Asa cum s-au perpetuat, similar pana la identic, cel putin de la Thucydide incoace.
      Parerea mea e ca ptr.medici, juristi, etc A.I. poate fi de un mare folos, mai ales in diagnosticare, croirea/adaptarea „tratamentului” la nevoile obiective&subiective ale pacientului/clientului. Acestea nu sunt lucruri deloc simple. „Anamneza” va ramane, in opinia mea, ceva f.dificil deoarece, de multe ori, e f.dificil de aflat de la pacient/client care este „problema”. Uneori lucrurile sunt descrise cu o asemenea subiectivitate incat logica si ratiunea esueaza in detectarea „suferintei”.
      O istorie interesanta, privind efectele benefice sau adverse ale progresului tehnologic, este cea a gaterelor olandeze actionate de morile de vant&apa. Circa 1600 e.n. Ghlida taietorilor (manuali) de lemn ptr.corabii din Amsterdam a facut lobby ptr.a interzice aceste noi mecanisme, evident, revolutionare. Motivul era simplu: mii si mii de jobs vor disparea, practic, peste noapte. Lobby-ul a avut succes!
      Doar ca dupa numai cateva luni s-a observat ca la Rotterdam (sau poate invers, nu-mi amintesc perfect) noua tehnologie nu a fost interzisa si dintr-o data santierele navale de acolo aveau N comenzi ptr.constructia de corabii….. Concluzia era clara. Amsterdam a renuntat la interdictie si astfel Dutch golden age has begun. Prima zona industriala din lume a aparut in districtul Zaan din nordul Amsterdam. Paradoxurile progresului.
      Rev.ind.britanica va avea sa mai astepte cam 1 secol…..
      Tot Thucydide spunea (4 sec.i.Ch.): Or, fatalement, comme dans les techniques, la nouveauté l’emporte toujours…. (citat in fr.dar e preferabil celui in greaca veche :-)) )

      • @JB metodele de diagnosticare si tratament moderne si „high tech” exista de peste 20 de ani. Nu confundati lucrurile. Aici era vorba de a inlocui medicii cu algoritmii. Stiu ca deja exista clinici, prin vest desigur, in care pacientii sunt operati exclusiv de catre roboti, ghidati de algoritmi, insa in sala de operatii exista si medici gata sa intervina daca ceva nu merge bine cu robotul. Mai stiu si ca, in razboaiele din Irak si Afganistan, de exemplu, soldatii raniti pe teren erau operati (a se citi amputari de membre sau operatii de baza urgente) de catre roboti dirijati prin satelit de catre medici aflati la clinici in SUA. Medicul isi pune niste „manusi” cu senzori si dirijeaza robotul in timpul operatiei. Deci totul se face cu ajutorul medicilor sau cu medicii de fata pregatiti sa intervina oricand. Va rog sa va reveniti si sa faceti o pauza de la fimele SF. Veti vedea lumea altfel.

        • @mike
          Vă rog mai citiți o dată ce am scris.
          Parerea mea e ca ptr.medici, juristi, etc A.I. poate fi de un mare folos, mai ales in diagnosticare, croirea/adaptarea „tratamentului” la nevoile obiective&subiective ale pacientului/clientului. Acestea nu sunt lucruri deloc simple.
          A.I., cu ușurință, poate avea acces instantaneu la rezultatele analizelor a N milioane de pacienți cu același tip de afecțiuni, vârste apropiate, același istoric medical și de obiceiuri de viață, etc. Coroborarea acestora poate duce la o semnificativă reducere a erorilor umane involuntare de diagnosticare. La fel in ceea ce privește găsirea unui tratament optim.
          Dar acest A.I. să fie un ajutor ptr.medic. Nu un înlocuitor.
          De altfel e și f.greu să fie înlocuit un medic uman deoarece există dificultatea comunicării cu pacientul care, ca si in cazul unei consultații jur., simte nevoia sa „descarce tot sacul” de-o manieră f.putin relevantă ptr.problema in sine. Ca sa nu mai vorbim despre maniera f.subiectiva și ciudată de descriere a „durerii/supărării”. Până ca AI să înțeleagă astfel de chestiuni e cale lungă, spun eu.
          Overall, citatul din Thucydide este mai mult decât relevant. Progresul, in special cel tehnic, nu poate fi oprit. Așa e de când lumea.

      • În Anglia luditii au încercat sa se opună revoluției industriale distrugând mașinile. N-au reușit. Solutia nu este sa te împotrivește mașinii ci s-o folosești.

        • Trebuie sa existe alternative pt cine doreste si cine nu doreste sa foloseasca o „masina” si nu este acelasi lucru daca folosesc ceva care imi usureaza munca fizica / mentala sau in cazul supermarketului fara casier unde sunt obligat sa prestez un serviciu pt care platesc bani prin pretul produsul achizitionat.
          Idem pt digitalizarea administratiei, oare se va reduce numarul bugetarilor si a darilor catre stat ? impozit pe venit si altele ? nu cred.
          Digitalizarea intr-o foarte mare masura acum nu face altceva decat sa gestioneze tot ce s-a creat in mod analog fara ca cineva sa-si puna intrebari de genul , de ce avem nevoie si la ce putem renunta pt ca digitalizarea consuma si va consuma foarte multe resurse energetice.
          Cu alte cuvinte, mai ales in administratie in primul rand este nevoie de debirocratizare inainte de o digitalizare eficienta.

          • Digitalizarea admlnistratiei inseamna si mai mult personal „inalt calificat” care sa supravegheze bunul mers al digitalizarii, eventual sa mai scada din cetatenii „inutili”.
            Cu voiosie au facut-o rusii si germanii, si nu de dragul digitalizarii, ci pentru ca au minte berechet.
            Sau asa s-ar putea spune.

  2. Inainte de orice, daca ar depinde de mine, eu as incerca sa creez un fel de „politist al limbii romane”, bazat pe AI. Asa, un fel de corector care sa faca o editare finala, inainte de publicare, a textelor pe care le citim sau le auzim citite, pe net, pe la televizor sau radio. Imi place sa cred ca am fi expusi la mult mai putine atentate la limba romana, iar noi toti am avea mai multe sanse de a invata sa ne exprimam corect.
    Digitalizarea nu poate fi oprita sau intoarsa din drum si depinde doar de noi sa facem astfel incat sa ne ajute, mai mult decat sa ne incurce. Din pacate, multe actiuni facute in numele digitalizarii sunt doar marlanii meschine, ambalate frumos.

  3. Si pe aici au aparut case de autoscanare.
    – Nu mi s-a parut sa scada numarul casierelor, am impresia ca numarul personalului de supraveghere este egal cu cel al casierelor.
    – Clientii nu au nici un avantaj, din contra, dureaza mult mai mult deoarece nu exista exercitiu.
    – pericolul de a „palma” anumite produse e f mare si tentant.
    – spatiul necesar acestor case fara casier e f mare.
    – In nici un caz acest sistem nu poate fi dat exemplu de „revolutie digitala”, tehnologic nu e absolut nimic nou, ci e doar o alta organizare.
    – alte magazine ofera comanda online astfel incit atunci cind te duci la magazin produsele dorite sunt deja adunate si impachetate. Clientul economiseste timp. Apropos, casele automate ar fi poate tentante pt clienti daca ar oferi un rabat, sa zicem de 5%.

    Ma astept ca UE sa editeze o ordonanta cu acest subiect prin care sa se normeze culoarea caselor si a covorului.

    • Singura alternativa, evitarea pe cat posibil a acestor spatii de scanare proprie.
      Puterea clientului este foarte mare cu conditia sa nu se lase „dresat” de cei care doresc sa faca din el un „sclav”.
      Cum ar fi daca de exemplu ca forma de protest sa spunem 100 de consumatori isi incaraca cosul pana la refuz , le imping catre aceste spatii si pleaca, le lasa pur si simplu sa se spele pe cap personalul care a mai ramas. Va dati seama ce blocaj s-ar produce si cata vanzare s-ar pierde ! Nu este nimic ilegal. Pur si simplu te-ai razgandit si numai ai nevoie de nimic !

      • Exista deja o etapă superioară: un terminal sau o aplicație pe telefon scanează produsele cumpărate și puse in coș. Ai tot timpul control asupra bugetului și poți decide in timp real dacă renunți sau nu la vreun produs. La casa doar plătești și pleci. Doi supraveghetori la 8 case.
        Trucul cu căruciorul plin și abandonat îl pot face și in magazinul clasic, cu casiere bosumflată și cozi interminabile. Mulțumesc pentru idee.

    • În UK sunt de vreo 10 ani case de marcat automate. În mai 2013 am fost la 2:00 noaptea la un Tesco Extra (din acelea de peste 1 hectar suprafață) cu cineva din Franța și casele automate i-au creat un disconfort evident, la simpla vedere 😀

      La Tesco e câte un supraveghetor la câte 6 case de marcat automate, deci se economisesc 5 locuri de muncă. În multe momente, casierele mai stau și fără clienți, dar ele sunt plătite cu ora, nu contează dacă au sau nu clienți la casele manuale, trebuie plătite. Acum nu mai sunt deschise magazinele Tesco toată noaptea, se închid toate la miezul nopții, dar după 10 seara nu par să mai fie casiere la casele manuale.

      Clienții din Anglia par să prefere casele automate, se formează frecvent un rând de 5-6 persoane care așteaptă să intre în perimetrul cu 12 case de marcat automate, în timp ce 2-3 casiere așteaptă clienți la casele manuale. Și eu prefer casele automate, dar am fost recent cu niște români care sunt de peste 5 ani aici și nu plătiseră niciodată la o casă automată, au fost foarte stresați de metodă.

      Nefiind vorba de încasat efectiv bani, clienții pot fi asistați la casele automate chiar și de cineva de la pază. Furturile nu sunt o problemă, se consideră acceptabile în limita a 4-5%, oricum e mai ieftin decât oameni plătiți cu 10-12 lire pe oră. Angajații din UK nu au voie să atingă clienții (pot fi arestați de poliție pentru simplul fapt că au prins de mână un client) astfel încât furturile de articole mărunte sunt destul de frecvente, omul trece printre casele automate și iese fără să se oprească la vreuna dintre ele.

      Produsele mai scumpe au tag-uri RFID care declanșează o alarmă, dar produsele alimentare n-au. Oamenii chiar se distrează cumpărând 6 produse și plătind numai 5, dar pentru magazin tot e mai ieftin decât să plătească mai mulți angajați. Casele automate nu vor concediu medical, nu vor concediu de odihnă, nu ies la fumat etc. Chiar dacă se mai defectează câte una-două, tot rămân 10 în funcțiune în loc de 12. Uneori le oprește chiar supraveghetorul. Dacă sunt puțini clienți în magazin, lasă numai 6 sau 8 în funcțiune, ultimele 4 sau 6 (cele mai dinspre ieșire) sunt active doar când e într-adevăr nevoie de toate.

    • @neamtu tiganu
      In Romania, un calcul (foarte) aproximativ arata cam asa: Un casier dintr-un hipermarket deserveste, sa zicem, 150 clienti/zi. 3000 clienti pe luna, la 50 lei valoarea medie a cosului, inseamna 150.000 lei. Costul casierului (cu tot cu taxe) ar putea fi de 7000 lei / luna. O reducere de 5% la auto-scan n-ar fi in avantajul magazinului. Mai bine, isi pastreaza casierii… :)

  4. Meseriile ca si oamenii vin si trec .Pantofarii , potcovarii , cosarii , lustragii , au fost si ei cindva alaturea de noi .Acum trebuie sa facem fata zicerii : omul potrivit la locul potrivit. Aceasta nevoie nu se va schimba niciodata .Din nefericire ,in tarile de felul Romaniei acolo unde Democratia este doar mimata , posturile si meseriile sunt oferite , din motive diverse dar stiute de noi toti ,numai celor competenti nu .Asa numiti „oameni de casa” inca mai supravietuiesc prin cotloanele Intreprinderilor de Stat neperformante cele stiut datatoare de pagube .Uniunea Europeana face acum ceea ce politicul romanesc trebuia sa faca de multa vreme .Nu exista scapare indiferent cit ar dori unii sa isi aranjeze pilele prin tara .Reformele din Administratie si modificarile obligatorii ce trebuie sa apara in Legea pensiilor, totul bazat pe contributivitate , modificarile si impozitarea pensiilor asa numite speciale,vinzarea (privatizarea ) activelor economice neperformante ,ce apartin Statului catre entitati private din Romania sau din UE , noile legi in sistemul electoral , legile ce obliga Institutiile Statului sa isi digitalizeze competentele si multe alte legi asemenea regleaza intreaga societate romanesca si ofera cetatenilor satisfactia mult dorita . Mare noroc avem cu UE si cu aparitia PNNR ce pe anumite segmente federalizeaza decizia din Uniune .

  5. Am presentimentul că pentru a putea fi casier/şofer motostivuitor etc. la Market va trebui să ai ceva studii în tehnologie…

  6. Expunerea dv. ca teorie este admirabila, dar practica ne omoara. Tarile dezvoltate isi permit probabil o digitalizare mai accelerata dar in tarile slab dezvoltate procesul este mai lent si de durata. UE impinge de la spate toate tarile la fel, dar nu tine cont de nivelul lor real de dezvoltare si de educate digitala. De fapt, nicio nu o intereseaza acest lucru. Dovada ca aprobat pe repede inainte programele PNRR din Ro fara sa se intrebe care sunt prioritatile cu adevarat reale. Apoi digitalizarea accelerata duce la dezumanizare, reducerea empatiei si a relatiilor dintre oameni. Nu mai avem nevoie de oameni ci de roboti. Maximizarea profitului fara scrupule este pana la urma cheia acestui proces. Apoi daca vrem digitalizare accelerata, numai avem nevoie de ministri, prefecti, primari, consilieri, ne conducem si gandim prin prin roboti. Omul numai are nicio valoare. Prin originea si fibra sa este un animal social.

  7. Nimeni nu mai „este in siguranta” cu atat mai putin omul de rand care este si va fi supus unui control total.
    Puteti spune ce vreti, de sloganuri pt o „lume mai buna” lumea se satura, pt cine sa fie acesta lume artificiala buna ? doar pt cei care profita in primul rand financiar in urma ei.
    Care este rostul si menirea acestei digitalizari ? nu am primit de la nimeni un raspuns care sunt si pot fi domeniile unde merita si isi are rostul, unii spun toate, da atunci ar trebui sa discutam foarte apasat despre libertate.
    Astazi am auzit un specialist in materie care afirma ca digitalizarea in scoli este binevenita dar prea multa technica distrage atentia copiilor de la obiectivele studiului, competente precum scris si citit sunt tot mai slabe, crede cineva cu mai multa digitalizare se poate rezolva ? NU , din contra.
    Un folosof afirma cititul inseamna sa gandest cu capul altuia, procesarea celor citite ibsa este un dialog continuu cu propria fiinta, efectul fiind abordarea mai inteligenta a lumii.
    Puneti in context acesta afirmatie cu educatia tinerilor si veti intelege despre ce este vorba si ce poate insemna „digitalizarea salbatica” fara discernamantul necesar.

  8. Absolut nimeni nu este în siguranță, nici măcare IT-iștii, medicii sau cei cu profesii în domenii creative – există programe software inventate anul trecut care îți creează niște imagini de vis și niște clipuri video extraordinare, pe care nici cel mai talentat artist/arhitect n–ar fi în stare să le creeze. Cu ChatGPT am reușit să-mi creez un site superb (a scris el codul conform instrucțiunilor mele și am făcut eu mici modificări), am scris mici programe care mi-au fost utile, am scris articole bine documentate (mă chinuiam de mult timp să-mi pun gândurile în ordine și să-mi structurez materialele, iar chatGPT a venit cu idei la care eu nici nu mă gândisem). Cât despre doctori … există programe care știu să pună un diagnostic corect și există aparate care te operează singure – sigur că tot e nevoie de doctori care să apese pe niște butoane, dar ăsta e abia începutul, în curând se vor putea face multe lucruri fără oameni.

    Da – toți suntem în pericol. Eu sunt traducător iar profesia mea e în pericol de peste 15 ani de când s-a inventat traducerea automată…. Tot ce putem face e să fim cât mai buni în domeniul nostru. Dar și oamenii care nu sunt competenți merită totuși să trăiască (și nu oricum, ci decent). Soluția e să poată lucra în continuare oamenii și să se ajute de inteligența artificială.

    • Stiti care sunt cei in siguranta ? cei care depind intr-o masura sustenabila de IT.
      De regula sunt meseriasii, agricultorii, soferii, doctorii buni care fara multe instrumente pot „face minuni” etc.etc cei care cu propriile maini isi pot asigura traiul de toate zilele, restul numai au multe de spus doar asculta la ce li se spune.

      • Nici meseriași buni nu prea mai sunt pe toate drumurile.
        Eu când am avut nevoie în majoritatea cazurilor nu i-am găsit, așa că a trebuit să învăț să fac lucrurile respective pe cont propriu și culmea e că nu a fost chiar așa de greu să învăț și mi-a și reușit. A trebuit să mă descurc din copilărie fără autorul nimănui și asta mi-a prins bine în viață. Am observat că în ultimii ani multi oameni au învățat să-și rezolve singuri problemele (mai mult forțai de lipsa banilor). Eu cred că de acum încolo așa vor sta lucrurile.
        Despre doctori…nici nu mai zic, chiar prefer să-mi dea tratamentul inteligența artificială la câte probleme am avut.

        • De ce nu mai sunt meseriasi buni ? Singur unul sau altul isi poate rezolva unele probleme minore insa nimeni nu este „geniu universal” si nici nu este nevoie daca treburile ar fi in echilibru si n-ar fi distorsiuni majore asa cum sunt acum.
          Nu stiu ca ati facut de unul singur insa nu cred ca v-ati construit o casa de la fundatie si pana la acoperis cu toate necesare.
          Astazi mai ales intr-un oras este imposibil sa traiesti autarc, la tara alta poveste.

  9. Cred că nu realizați că toate predicțiile acestea sunt extrem de exagerate. Este adevărat că în unele cazuri unele meserii vor fi afectate, dar în realitate există mari probleme în majoritatea cazurilor. Voi expune două dintre ele care sunt emblematice.
    1. Înlocuirea șoferilor. IA are mari probleme în interpretarea datelor – o mașină condusă automat a intrat în spatele unui TIR pentru că a interpretat imaginea ca pe un spațiu gol. Altă problemă: mici schimbări în semnele de circulație (un pic de noroi sau altă cauză de alterare a imaginii respectivului semn) îl face neinteligibil pentru IA – deja tipi interesați de hackereala IA au făcut experimente. Este o chestie similară anumitor măști care împiedică recunoașterea facială. Rapiditatea ”reflexelor” unui ”șofer” IA nu reprezintă nici un avantaj în cazul în care IA nu este la fel de fiabilă în recunoașterea circumstanțelor și semnalelor vizuale.
    2. Traducerea automată. Deja aici este o problemă din start. Poate că un program AI NLP (Artificial Intelligence, Natural Language Processing) este capabil de o traducere 99% corectă a unui text – nu are nici o importanță. Asta deoarece și un simplu semn de punctuație, o virgulă, poate schimba total sensul frazei.
    Ceea ce un astfel de program face este procesare probabilistică a textului, dar asta face din respectivul program un ”stochastic parrot” – un papagal stocastic. Programul nu înțelege nimic, el concatenează caractere și seturi de caractere (cuvinte) în cel mai probabil mod, nu în cel mai corect. Poate că în 99% din cazuri probabil=corect, dar dacă în 1% eroarea are caracter decisiv, sau mai rău, fatal?
    Pentru că una este Google Translate și alta un traducător uman care înțelege contextul. De altfel problema este deja vizibilă – anumiți autori de pe site-uri folosesc Google Translate și traducerea este greșită, hilară sau absurdă – pentru că ei nu sunt vorbitori de limba engleză și mulți cititori sunt.

    • Eu nu de Google translate vorbesc ci de alte programe mult mai avansate care chiar isi fac treaba mai bine decat un traducator uman (si se poate demonstra asta, mai ales in cazul anumitor tipuri de texte, in niciun caz literare). Sa stiti ca nu toti traducatorii umani sunt asa straluciti cum credeti, ba chiar multi sunt varza (din promotia mea de cateva sute de absolventi la Universitatea din Bucuresti, doar vreo 3-4 vorbeau bine limba si ar fi traducatori buni). In ziua de azi toata lumea se crede experta in limba engleza, nu-i asa? Da, e adevarat ca software-ul mai face si greseli si e nevoie ca revizia textului sa fie facuta de cineva priceput, inainte de a fi predata varianta finala a traducerii.
      In rest, predictiile nu sunt deloc „extrem de exagerate” cum ziceti dvs, ci mai degraba oamenii, ca de obicei, refuza sa inteleaga ce li se intampla. Eu am vrut sa platesc niste profesionisti sa-mi creeze niste imagini si niste videoclipuri, dar cand am descoperit noile programe cu inteligenta artificiala si am reusit chiar eu sa fac ceva absolut superb cu ele, perfect pentru ce imi trebuia, am decis sa nu mai platesc pe nimeni si sa raman cu banii in buzunar, ca totusi sunt munciti din greu iar mie nu mi-a dat nimeni nimic in viata.

      • Cred că sunteți un caz aparte. Are Dan Cadar de la Zona IT un clip pe youtube și arată că a încercat utlizarea unui astfel de program de generare imagini și a fost interesant, dar total ineficient – graficienii puteau face același lucru mult mai bine și repede.
        Aici nu e vorba de traducători buni sau răi. Este vorba de faptul că, în ultimă instanță, programul de traducere, oricât de bun, poate face oricând greșeli, deoarece el nu ”înțelege” textul.
        Iar predicțiile sunt exagerate – urmăresc subiectul de ani buni. În cazul IA șofer intervin și alte chestiuni. De exemplu răspunderea civilă și penală în cazul unui accident: aparține creatorului programului, posesorului/utilizatorului programului? Programul necesită mentenanță?
        Iar majoritatea profesiilor implică un set de activități diverse – doar anumite activități din întregul set se pretează la automatizare. Chiar am citit un raport care afirma că pe lângă profesiile ce implică cercetare și creativitate, sunt și altele greu înlocuibile de către IA/roboți – exemplul cel mai banal este femeia de serviciu. Cotloane, obiecte mutabile sau nu, zone greu accesibile, fac utilizarea unui robot foarte dificilă, implicit costisitoare.
        Un alt exemplu este cel al roboților industriali, Mercedes a reușit robotizarea unei fabrici, dar a revenit la muncitori, pentru că reprogramarea roboților era prea costisitoare și totuși era necesară datorită cerințelor de personalizare, care la un automobil implică o gamă extrem de largă de opțiuni – culori caroserie/tapițerie, bord cu diverse opțiuni de electronice/afișare, ș. a. m. d. …

      • „am decis sa nu mai platesc pe nimeni”. Deocamdata. Ati decis sa nu platiti pe nimeni deocamdata.

        Credeti ca toata aceasta enorma putere de procesare ce devine din ce in ce mai sofisticata o sa fie gratis pentru totdeauna? De platit tot o sa platiti, doar ca nu unor oameni care fac treaba, ci celor care detin tehnologia.

        • Nu-mi fac probleme pentru banii dumnealui, cu siguranta munciti „din greu”, mai ales in extaz in fata unor gadgeturi, fie ele si AI. Si mai cu seama datorita „economiei” astfel facute.
          Imi fac griji pentru mintea domniei sale.
          Dar, de unde nu e, nici Dumnezeu/AI nu cere.

    • Dumneavoastră vă bazați argumentele pe AI uri și studii mai vechi. Ce a arătat Chat GPT foarte recent este că dacă mărești rețeaua neuronală liniar obții rezultate mai bune in mod ne-liniar.
      O rețea doar de 2 ori mai mare (de exemplu) poate trece de la a nu câștiga nici un meci de șah contra unui campion, la a câștiga toate meciurile de șah contra tuturor campionilor umani.
      In mod similar o rețea poate trece de la condus camionul relativ prost, la a conduce o mașina de curse mai bine decat orice om.
      Pare a fi vorba doar de “forță brută”.
      Și asta este valabil pentru orice activitate la care ne folosim creierul, pentru că până la urmă, creierul uman nu este decât o rețea AI de o anumită complexitate care își antrenează circuitele pentru anumite sarcini.
      ĂSTA este pericolul care îi sperie pe specialiștii în materie cum îi numești tu!
      Trenul AI nu se va opri in gara “casieri”, “doctori”, “șoferi”, “programatori”, “ceo”, “politicieni”…
      Potențial, rețelele AI au capacitatea de a face ABSOLUT ORICE face un om, însă mult mai bine.

  10. Umbla multi azi cu ‘viitorul in gura’ care mai de care sa prevestească sfârșitul metodei de a realiza ceva, orice.
    O parte de lume sta să privească pe analfabetul ION ca prostii, iar altii… vezi art dl Cranganu in care explică cum 3 miliarde de oameni nu consuma intr un an, nici cât un frigider din State.
    Mai acum ceva zile o propagandistă îmi trâmbița despre cum vor printa ei case 3D și alte măscări, și întreb – cucoana ia spune din 1923 până în 2023 cărămidă tot una peste alta se pune cu mortar ? , barele de armatura tot cu 2 sârme de 1,2 se leagă, bara cu bara și etrier cu etrier?
    Și asta nu se va schimba nici în următorii 200 ani

    Povestesc toți de cum o sa fie când AI o sa ne rezolve toate problemele, acest nou idol la care guvernanții primii se închină cu 2 mâini și ne îmbie și pe noi (mulțumesc, da nu mulțumesc).
    Dar o sa fie așa, maxim o să scoateți voi toți profeții ăștia la o imprimanta 3D mesajul clasic, cu „Atenție cade tencuiala” și o să îl lipiți pe fațada. Că de renovări, consolidari nu o sa mai știe nimeni.

    Înainte tovarăși, da musai legați la ochi.

    • In alta ordine de idei, se lucreaza din zori la condusul, pardon dormitul autonom, masina devine calculator care te va plimba pe strada si in aer intre sobolani si rate.
      In Germania exista o institutie a statului care vegheaza si reglementeaza impartirea energiei de toate felurile.
      Ce idee le-a venit, stiu e ce stiu. Doresc sa intervina in piata energetica prin reducerea fluxului de energie ( curent) daca cumva se vor cupla prea multi consumatori la retele electrice, cu alte cuvinte si mai pe romaneste, sa-ti taie curentul daca energia livrata din srsele alternative nu vor putea face face cererii.
      Aste va functiona numai cu ajutorul IA , a digitalizarii si tot ce se numeste generic si trendy „smart”.

      • Am detectat de ceva timp o contradicție în aceste note futuriste.
        Ori suntem amenințați cu ‘cușca digitala’ ori la polul opus de oprirea energiei electrice (care evident susține cușca)
        Pai ori stam pe net cu AI geana pe noi ori stam pe întuneric?

        Cum mai vine asta, poate ne lămurește cineva ?

  11. Mai intai sa definim progresul si sa avem grija sa nu alergam spre utopii implantate fortat. A se vedea comunismul, si el un tip de „progres”, pe hartie.

    Dupa asta sa ne ferim de revolutiile fortate si de mari pasi de genul great leap forward.

    Dupa asta sa ne asiguram ca putem oferi venit minim garantat pe viata celor afectati de digitalizare robotizare si AI, altfel va asigur 100% ca sistemul va fi rasturnat din temelii, cu rezultate imprevizibile.

    Asa cum pentru capitalism calcaiul lui Ahile este patura de perdanti ai sistemului (nucleul revolutiilor comuniste/marxiste), la fel si in progresul spre AI si digital cei lasati in urma trebuie sa aiba o parasuta tip VMG.

    FESTINA LENTE.

    • Revoluțiile marxiste au fost fie într-o Europă distrusă de război (Berlin, Munchen, Budapesta) la sfârșitul Primului Război Mondial, ceea ce nu e cazul acum, fie provocate deliberat și asistate militar de Uniunea Sovietică.

      Revoluțiile marxiste nu apar natural, ele apar când o tabără încearcă să preia puterea prin insurecție armată, fără să aibă sprijin popular real. Socialiștii din Spania au pornit în anii ’30 prin a isteriza minerii și a omorî peste 6.800 de preoți catolici. Asta era soluția problemelor economice, marxiștii nu mai încăpeau de biserici?

      Venitul minim garantat e o aberație. Numai fiscalitatea exagerată și birocrația absurdă face ca o mulțime de activități economice să rămână neefectuate în Europa. Statul nu vine cu bani de-acasă, statul ia banii tot din economia reală, fie și prin inflație. Deci activtățile real productive, generatoare de bani și resurse, sunt obstrucționate printr-o fiscalitate dincolo de orice limită, iar banii luați astfel finanțează niște oameni care să nu facă nimic?! Ăsta e tot comunism și încă un comunism la care Iliescu și Ceaușescu nici n-ar fi visat.

      România are mii de sate fără canalizare, fără rețele de apă potabilă și fără gaz metan. O să vină inteligența artificială să sape șanțuri? Nu cumva ar trebui plătiți niște oameni să le sape, fie ei chiar analfabeți? Sau trebuie un venit minim garantat pentru ca socialiștii să se eternizeze la putere?

      • Te opresti prea repede cu imaginatia si esti cumva prins in paradigma trecut recent-prezent. Eu vorbesc despre un posibil viitor. Cum mai poti avea un job si o familie intr-o societate in care 99% din munca e facuta de roboti si AI? Nu toti sunt Einsteini, ce poate face Dorel intr-o asemenea lume? Ca sa iti raspund la intrebare, daca evoluam, in ciuda hopurilor periodice da, vine AI sub forma unui android autonom si sapa santuri. Iar VMG de care vorbesc este neconditionat de voturile pentru sociocomunisti etc. Primesti „bani” doar pentru ca existi. Daca vrei si poti mai mult, da-i bataie. Dar nu se va putea subzista si concura direct cu robotii si AI, cel putin nu pentru o mare patura a populatiei.
        Revolutia franceza, revolutiile marxiste, revolutiile in general se produc atunci cand ai o masa critica de perdanti/nemultumiti intr-un anumit sistem socioeconomic. Hai sa ne gandim ce probleme ar aduce un somaj de 99%.

        • @Zambetul lui Ilici – un job e doar un mijloc de a obține niște bani, nu un scop în sine. Când ai să vezi primul android autonom care sapă șanțuri fără să omoare și oameni cu ocazia asta, să vii să ne povestești. Te asigur că asta nu se va întâmpla în timpul vieții noastre.

          La nivelul actual de cunoștințe de psihologie pe care le are omenirea, roboții nu pot interacționa liber nici cu oamenii, nici ei între ei. Roboții trebuie ținuți în țarcuri metalice, cum se întâmplă în fabricile auto. Unde există întotdeauna un buton mare roșu, cu care un operator uman oprește orice alimentare cu energie, dacă robotul o ia razna.

          Nu știm ce procedură aplică un elefant când se întâlnește cu un rinocer, nu știm cum fac ei, astfel încât să nu se omoare unul pe altul doar fiindcă erau pe o traiectorie de coliziune. Când o să știm asta, ai să vezi roboți încărcând bagaje în cala avioanelor, dar te asigur că în prezent nu se întâmplă asta pe niciun aeroport de pe fața pământului. Și nici nu se va întâmpla în timpul vieții noastre.

          Revoluția franceză s-a produs atunci când niște psihopați au vrut neapărat să taie capetele altor psihopați și nu s-a terminat decât atunci când șeful lor a fost decapitat și el, așa cum trebuia de mult. Simplul fapt că nivelul de dezvoltare industrială de astăzi este uriaș, comparativ cu vremurile Revoluției franceze, ar trebui să te facă să înțelegi esența reală a Revoluției franceze.

          Revoluția ta franceză a masacrat 200.000 de oameni numai în Vendeea, pe malul Atlanticului. De asta i-a masacrat, fiindcă nu mai încăpeau parizienii de ei? Toată patologia Revoluției franceze e descrisă de masacrele din Vendeea, bun argument ți-ai găsit.

          • Ar fi interesant, revolutionar, ca primul android sa-i oblige pe altii sa sape, cu pistolul (sau) la tâmpla (lor).
            Ar iesi muilt mai ieftin.

          • ca poaranteza, taierile de capete nu mergeau destul de repede, „dusmani” erau „everywhere”, asa ca s-a trecut la inecari in grup si mitralieir, tot in grup fireste. Revolutia franceza a fost clocita de cercuri iluministi care au plasat Homo si capriciile sale mai presus de Deus si frumusetea creatiei. Drumul iluministilor a fost sapat larg si cu grija pietruit de regii Frantei de la Henric al IV-lea, culminând cu Ludovicii XIV si XV. Nobilimea se dedica gânditului in saloane, viata si confortul lor costa insa exorbitant, iar banii nu veneau decât din taxe, eventual imprumuturi. Undeva trebuia sa explodeze butoiul. Ludovic al XVI-lea chiar nu mai avea ce sa faca, efectiv a recunoscut la ghilotina ca a fost un bou (scena aminteste de autoinfierarile epurarilor staliniste si nu numai). Si Napoleon a spus-o despre el, daca dadea când trebuia cu tunurile in gloata si rezolva câtiva baieti, revolutia ar fi ramas pe hârtie iar el ar fi ramas rege si Franta regat.
            Insa tot raul spre bine (nu-i asa).
            Asa s-a putut trece la altceva, de la „vointa divina” prin intermediul „celui uns” (s-a vazut ca multi unsi erau si din ce in ce mai deficienti multilevel, vezi cazul Habsburgilor Spaniei), la sisteme mai apropiate, in teorie, de cel anglo-saxon. In acest rastimp, SUA luau forma. iar in Rusii, iobagii trageau corabiile cu salele si mai aveau sa le traga si in epoca steamerelor.
            Sa nu fim asadar „tristi” din cauza (r)evolutiei. Cine stie ce mosntru ar fi aparut ca urmare a inexistentei Revolutiei din 1789. Asa psiho si schizo cum au fost unii (multi), rascolirile au contribuit cert la mult sânge si multa suferinta, insa nimic nu iese din nimic.
            Sau, pe româneste, „asta e”.
            Valabil si in cazul recunoasterii limbii române ca limba oficiala a Republcii Moldova.

  12. Cam multe dezacorduri gramaticale in articol!: „Omul traia mai aproape de natura…fiind fericiti si mai impliniti”; „foamete, boli, suferință și injustiție vor fi eradicată”; „plan societal care își propună”; „soluții împotriva sau schimbărilor tehnologice”. In alta ordine de idei, de-a lungul istoriei nu am avut de-a face cu Inteligenta Artificiala, asa ca datele problemei sunt cu totul altele. O discutie serioasa pe aceasta tema implica o abordare complexa a subiectului ceea ce articolul in speta in nici un caz nu o face.

  13. Digitalizarea exagerata si in toate domeniile nu va asigura niciodata formule de a ajuta pe cei ramasi pe drumuri. Cand au aparut motoarele cu abur si cele electrice in Anglia, nici un guvern nu a oferit sprijin financiar oamenilor. Fiecare s- a descurcat singur, dar cert ca saracia ca fenomen social a crescut.

    • „Cand au aparut motoarele cu abur si cele electrice in Anglia”

      Ai uitat sa spui: „datorita instutitiei sclaviei”.
      Asta apare astazi explicat pe sleau in muzeele si manualele lor.

      • Probabil ca nu mai traiti demult in Ro. Am cunoscut in multe fabrici din Ro care au trecut la echipanente moderne, automatizate. Din personalul existent, doar o treime au avut parte de trecut pe alte locuri de munca, doua treimi au ramas pe dinafara si au incercat sa munceasca altceva, dar au facut pe banii lor, cate un curs de a invata o noua meserie. Altii s-au intors la agricultura de subzistenta, au devenit soferi, vanzatori, etc. Eu nu scriu din carti si muzee, ci din realitati cunoscute si traite.

        • Traiesc pe un asteroid proprietate personala.
          E greu cu canalizarea, insa am internet, care serveste si acestui nobil scop.

          Altfel, sunteti la curent (sau la aburi, depinde) ca atât muzeele cât si cartile reprezinta o realitate cunoscuta si traita, nu ?

          • Impertinenta a devenit o regula din partea unora ca dv. Cred ca aveti aburi nu din aer ci din altceva care se evapora. Cunosc si sistemul de case memoriale, muzee virtuale dar nu se compara cu ale vedea in realitate.

    • Tot se va gasi un post pentru nora, ginere, mosneag care sa faca pe seful firmei din ghereta de portar…
      Cel putin la noi, insa s-ar putea ca ideea sa fie rapid exportata cu deosebit succes.

  14. Ha , ha , ha , ! Ramane duamna Mimi de la xerox , dizocupata ! La fel si domnu ‘ Sile , de la Aprovizionare !

    Chiar astazi am fost la Adm Fin S1 pt. un certif. fiscal : ,, Completati un formular luat de la Informatii si depuneti-l la Registratura , in 2 zile va vine pe e mail ,, !
    Oameni buni , contributorsi dragi , AI este / va fi probabil un instrument si / sau o sperietoare pt. Lumea Viitorului ( de fapt o parte a acesteia ) traitoare sa zicem in spatiul anglosaxon , Scandinavia , o aschie din Europa de Vest , Japonia & vecinii sai asociati – sa zicem , cu totul 1 mld de oameni !
    Planeta , Lumea Profunda – Americile samba si , trabajo , no ! , Asiile – Mica , Centrala , Sud Est , etc . , Africile , de Nord , Neagra , Rusiile , noi , dacii liberi & balcanimea contemplativa , Continentul indian , etc. , avem antidot la aceasta unealta a Satanei Progresului , A I !
    Faliile intre Civilizatii se vor adanci cu siguranta – ce este valabil sa zicem la Aachen , Houston , Londra , Oslo , este fundamental diferit sau pe dos la Adiss -Abebba , Dorohoi , Perm sau Sarajevo …
    Si acum va supun atentiei ceva tragic ( poate amuzant poate pentru unii ) insa ilustrativ in economia subiectului -societatea romaneasca – cea reala si nu cea inchipuita , speriata , auzi tu ! , de Inteligenta Artificiala ! La fel si vastele spatii globale pe care le-am mentionat mai in amonte care au alte metehne , apucaturi , spaime si dureri …
    Telegrafic . Cu doar cativa ani in urma , undeva in Nordul Romaniei , un gospodar , 40+ , tata a 3 copii , intr-o duminica in timp ce isi pastea turma de mioare , a avut un diferend filozofic , cu 5 tineri , vajnici filozofi .
    Ce credeti ca i-a trecut prin cap baciului chiar in mijlocul seminarului ? Conform Raportului Medico – Legal , pe langa cca 17 lovituri aducatoare de moarte + 1 o sapa drept in moalele capului , pieptu-i de arama a fost strapuns de 1 sulita !
    1 sulita ? Da ,1 sulita ,- in zona respectiva flacaii le folosesc pentru a vana ( bracona ) calare , porcii mistreti ; caprioarele , iepurii sunt alergati cu ogarii …
    Totul a plecat se pare , de la o disputa pe care ar fi avut-o junele sau fiu , la un joc de bileard ( da , bileard ) cu cei 5 stalpi ai Agorei locale – acesta insa a scapat cu zile , tatal sau nevinovat a fost mustrat , conform relatarii de mai sus …
    Aceasta-i Lumea reala , Romania , Bosnia Herzegovina sau Kosovo , Asia , Africa , Arabiile , Rusiile , America Centrala si de Sud , India , etc. etc .
    Pfui , Inteligenta Artificiala aplicata …

  15. Solutiile sunt 2 si sunt dependente una de alta – 1) reconversie profesionala si/sau formare continua, o problema majora in Romania pentru ca foarte putini adulti inteleg nevoia de a-si continua educatia; 2) reducerea timpului de lucru si redirectionarea cresterii de productivitate catre cresterea calitatii vietii.

    In definitiv, daca ajungem intr-o societate in care nevoile de baza sunt complet automatizate si e suficienta o ora pe zi de munca de intretinere a sistemelor, de ce sa nu muncim toti 1h/zi in loc sa munceasca unul 8h si 7 sa fie someri muritori de foame?

    Cred ca UE a incercat sa faca ceva in sensul asta, inclusiv pentru Romania, prin fondurile structurale si mai nou prin PNRR. S-au accesat si irosit miliarde pe cursuri la care nu a participat nimeni…

  16. Ce m-a frapat pe mine la aceasta dezbatere este dorinta anumitor politicieni de a exploata financiar progresul tehnologic, prin contemplarea de noi taxe necesare a le asigura lor pensiile speciale.
    Dupa mintea acestor politicieni urmeaza sa dezbatem:
    1. impozitul pe masinile de spalat, deoarece a eliminat personalul specializat in spalatul rufelor la lighean,
    2. impozitul pe cutiile de viteze automate, pentru ca ajung soferii prea odihniti la destinatie,
    3. impozitul pe cursele de soareci, ca degreveaza pisicile de ocupatia lor traditionala.

  17. Pe de altă parte, probabil vor exista ocupații noi, cum ar fi ce de însoțitor și ghid în lumea reală pentru utilizatorii care s-au născut cu ochii lipiți de ecran, care deja pe la 9-10 luni glisează cu degetul peste castronul (real) cu mâncare pe care o refuză.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Bogdan Deleanu
Bogdan Deleanu
A studiat la Facultatea de Ştiinţe Politice, secţia engleză din cadrul Universităţii Bucureşti şi la Institutul de Studii Europene al Université Libre de Bruxelles. Lucrează din 2008 în mediul European, activând în Parlamentul European și Comitetul Economic și Social European, a fost coordonator electoral în cadrul Misiunii de Stabilizare a ONU din Haiti (MINUSTAH), a co-fondat Europuls și coordonat Eurosfat. S-a implicat în organizarea civică și politică a Diasporei române iar în prezent urmărește probleme de afaceri externe, dezinformare și inovare socială și digitală.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

„Greu de găsit un titlu mai potrivit pentru această carte. Într-adevăr, Vladimir Tismăneanu are harul de a transforma într-o aventură a cunoașterii materia informă a contorsionatei istorii a ultimei sute de ani. Pasiunea adevărului, obsesia eticii, curajul înfruntării adversităților își au în el un martor și un participant plin de carismă. Multe din concluziile sale devin adevăruri de manual. Vladimir Tismăneanu este un îmblânzitor al demonilor Istoriei, un maître à penser în marea tradiție – pentru a mă restrânge la trei nume – a lui Albert Camus, a Hannei Arendt și a lui Raymond Aron.“ — MIRCEA MIHĂIEȘ 

 

 

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

„Avem aici un tablou complex cu splendori blânde, specifice vieții tărănești, cu umbre, tăceri și neputințe ale unei comunități rurale sortite destrămării. Este imaginea stingerii lumii țărănești, dispariției modului de viață tradițional, a unui fel omenesc de a fi și gândi.", Vianu Mureșan. Cumpara volumul de aici

 

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro