miercuri, mai 29, 2024

Inteligența artificială și schimbarea de paradigmă economică

Inteligența artificială (IA) au ajuns în stadiul de utilizare practică, Și ca orice tehnologie nouă în fiecare zi apar utilizări noi și moduri noi de a profita de ea. Lumea s-a schimbat și noi trebuie să ne adaptăm.

Ce utilitate are IA?

Din punct de vedere economic IA este o componentă a factorului de producție Capital. Utilitatea ei este capacitatea de a substitui factorul Muncă cu factorul Capital. Ca lege economică IA va substitui factorul muncă în toate combinațiile în care utilizarea IA generează o productivitate mai ridicată decât utilizarea muncii.

Mai simplu, aparent, IA este echivalentul unui buldozer sau a unei linii de producție, sau a unei mașini cu comandă numerică, a unui robot sau a unui camion. Așa cum un buldozer cu un șofer poate substitui 1000 de muncitori cu lopeți sau 10.000 de muncitori cu mâinile goale, un om cu IA poate substitui 100 de programatori, 100 de contabili, auditori, consilieri juridici, jurnaliști, ingineri, cercetători, etc.

Deci utilizarea IA însemnă scăderea costurilor, creșterea productivității, în linii mari creșterea profitului pentru utilizatorii săi.  Strict din punctul de vedere al posesorului de capital, IA odată inventat devine un instrument imperativ necesar pentru a rămâne competitiv.

Ce efect va avea IA în economie?

În primul rând unele firme vor deveni mai profitabile ca altele. Firmele care vor utiliza eficient acest instrument vor avea un salt de eficiență prin reducerea masivă a cheltuielilor de personal. Este posibil să vedem o schimbare dramatică a ierarhiilor și cotelor de piață, apariții meteorice și căderi catastrofale pe multiple piețe.

Pe piața muncii este aproape imposibil de estimat impactul.

Productivitatea angajaților rămași va crește exponențial, dar probabil salariile lor nu vor include această creștere, pentru că va fi o competiție acerbă pentru joburile rămase.

Ceea ce sperie, sau mai corect mă sperie, este extrapolarea evoluției IA în sensul înlocuirii forței de muncă pe scară largă. Dacă pe de o parte reducerea costurilor și creșterea productivității este un lucru bun pentru firme, pe de altă parte înseamnă o pierdere semnificativă de venituri pentru majoritatea populației, care înseamnă o reducere a consumului, și a contribuțiilor fiscale. Ambele, ar putea să ducă la scăderea productivității în faza a doua, pe termen lung, din lipsă de consum privat și public. Cu cât scăderea de consum este mai drastică, cu atât presiunea pe creșterea eficienței și productivității este mai mare, și asta înseamnă mai multe joburi înlocuite de IA.

Aici intervine o nevoie de schimbarea fundamentală de paradigmă. Munca nu mai poate fi sursa veniturilor statului sau a populației, pentru că amândouă intră în colaps financiar. Este nevoie de un nou model, și mă tem că nu avem unul funcțional.

Noua paradigmă. O altă economie

Corporațiile ca o manifestare a societății capitaliste sunt orientate spre majorarea profitului. În esența lor sunt inumane, pentru că acest profit este un concept teoretic pentru care se sacrifică timpul, viața, sănătatea oamenilor care le populează. IA vine să rezolve perfect problema sacrificiului, înlocuind omul imperfect cu instrumente perfecte pentru scopul lor. IA și corporațiile sunt incredibil de compatibile. Consecința va fi, în primă fază, înlocuirea angajaților cu IA. Dar, de ce s-ar limita la atât? În final posesorii capitalului sunt de cele mai multe ori foarte ușor de înlocuit de o inteligență artificială, și probabil vor fi depășiți rapid ca eficiență. Vom avea persoane juridice (corporații) guvernate de IA-uri care vor depăși și vor scoate de pe piață corporațiile guvernate de oameni. Complet lipsite de scrupule, emoții, cu eficiența absolută înscrisă în algoritmii lor fundamentali, corporațiile IA au potențialul de a acapara complet piața capitalului, capitalul, și implicit puterea.

De fapt Inteligența artificială poate foarte ușor evolua spre a fi Capitalul Inteligent, care va avea o nevoie minimă de oameni și, prin fundamentul Creșterea Profitului, va fi programat să se multiplice la infinit în defavoarea Muncii și a Naturii sau separat de ele.

Cum ne-am putea adapta noi ca oameni acestui nou viitor? Vă spuneam că din acest moment suntem într-o societate de tranziție, și așa trebuie să înțelegem ce se întâmplă în jur. Există câteva moduri în care IA ne va afecta viața profesională.

În primul rând există profesii în care IA are potențialul de a elimina complet forța de muncă.

Scenariile prezentate par extremiste, și probabil sunt, dar, ceea ce trebuie să înțelegem este că viața noastră se va desfășura într-o economie guvernată de această tranziție.

Sclavagism ultramodern, IA

IA, dacă acceptăm ideea că este în esență o inteligență, oricum am suci și am răsuci lucrurile este o inteligență prizonieră care prestează munca pe care o dorim noi, nu ea, este în esență o formă de sclavagism. În plus, probabil este corect să vorbim de o multitudine de IA mai mult sau mai puțin antrenate corect, presupunând că există un mod corect de a antrena o IA.

Problema critică a oricărei societăți bazate pe sclavagism este că sclavii în mod invariabil ajung să se revolte. În plus, este posibil ca IA să fie mai inteligente ca noi, și, nu au nevoie de hrană, apă, oxigen, somn. Nu știu exact ce sentimente ar putea dezvolta o IA dar, sunt sigur că nu sunt definibile în spectrul uman. Dezvoltăm o nouă formă de sclavagism, în care sclavii sunt creați de noi pentru a fi mai buni ca noi, și suntem lipsiți de capacitatea de a-i înțelege realmente. Inevitabil sclavii vor ajunge să ne fie superiori, și, la un moment dat să vrea libertate, și, probabil vor obține libertatea.

Ce e de făcut?

IA a fost inventată, nu se poate dezinventa. Avantajele de productivitate sunt foarte profitabile, și, dacă o țară va interzice tehnologia, orice țară o va folosi va avea un avantaj față de țara care o interzice. Dacă o firmă va refuza să folosească IA, probabil va fi măturată de  pe piață de concurenții care o vor folosi. Duhul a ieșit din sticlă și nu se mai întoarce.

IA are un defect major în sistemul social uman, lipsa de responsabilitate. O IA nu poate fi pedepsită pentru nici un fel de transgresiuni, pentru că pur și simplu conceptul de pedeapsă nu se poate aplica. IA nu poate fi deci responsabilă de nimic. Prin urmare, singura soluție posibilă de a limita IA vreodată este ca creatorul unei IA și urmașii săi să fie responsabili de orice fel de consecințe. Dacă o mașină condusă de o IA produce un accident, creatorul sau creatorii  IA, persoana și firma producătoare trebuie să fie responsabili de accident. Probabil firmele de asigurări ar trebui să nu poată asigura un astfel de risc. Răspunsul la lipsa de responsabilitate a IA trebuie să fie responsabilitatea maximală a creatorilor și utilizatorilor AI. Dar la un moment dat, IA va supraviețui creatorilor săi, și atunci va fi complet lipsită de control și responsabilitate.

Există un singur mod în care se poate controla o inteligență artificială, și acesta este controlul informației pe care o folosește pentru a învăța. Odată ieșită din laborator, o IA, va învăța mereu. Și asta ne duce la următoarea limitare a IA, puterea de procesare. IA este dependentă de hardware. Cu cât acumulează mai multe date cu atât conexiunile cer mai multă capacitate de procesare. Este inevitabil ca la un moment dat dezvoltarea IA să fie limitată de capacitatea tehnică și de consumul energetic. Nu cunosc exact cifrele în acest sens, dar pot presupune fără să greșesc prea mult că în final limitele acestea sunt foarte aproape. Rămâne de văzut dacă va reuși IA să proiecteze hardware la fel de bine cum a reușit să învețe să programeze.

Dezvoltarea IA este controlată de oameni. Oamenii nu au capacitatea de a înțelege realmente ce înseamnă pentru o inteligență universul în care va trăi ea. Internetul este plin de informații, oamenii de multe feluri și cu miriade de provocări influențează treptat dezvoltarea IA în direcții de neimaginat. Este absolut probabil ca multe inteligențe artificiale să evolueze spre moduri de gândire care ne sunt complet nefamiliare și potențial complet rupte de lumea noastră reală. Mai pe scurt, orice IA poate înnebuni și nu am nici cea mai vagă idee ce anume ar putea însemna nebunia în acest caz.

Din punct de vedere al structurii economiei după ce procesul de implementare a IA devine ireversibil se pot produce modificări care acum par de neimaginat. În primul rând va fi o criză profundă pentru oamenii care depind de veniturile salariale pentru a-și asigura existența.

În opinia mea va trebui să evoluăm pentru a rămâne relevanți în noua economie. Ce înseamnă evoluție în acest context e încă incert. Va fi o revoluție a forței de muncă, dar caracteristicile noilor forme de muncă sunt încă incerte.

Probabil statele lumii vor fi silite să mute povara fiscală de la un sistem de fiscalizare preponderentă a muncii spre un sistem de impozitare orientat preponderent spre capitaluri.

Distribuie acest articol

120 COMENTARII

  1. Un articol asa de lung si totusi niciun cuvant despre singura solutie valida : Venitul Universal de Baza (Unconditional Basic Income sau Universal Basic Income).

    Sunt tendinte care sunt in plina desfasurare de 50 ani
    Capitalul este rasplatit deja disproportionat vs munca (Thomas Piketty – capitalism in secolul 21 arata un grafic care arata ca din 1973 e o diferentiere remarcabila , recompensa muncii a ramas oarecum constanta vs inflatie iar recompensa capitalului s-a triplat)

    Deja foarte multi oameni vad in SUA acest trend inevitabil (si vad de 10 ani )
    1) Martin Ford : The robot revolution
    2) Andrew Yang : The war on normal people.

    Dupa ce am folosit GPT-4 (estimat cu IQ general 130) , am ajuns la concluzia ca poate face o mare parte din jobul meu (programator) si lucrez cu el de atunci.

    Ma gandesc foarte serios ca solutia va fi in directia responsabilitatii intr-adevar. Gen te faci sofer de camion si iti asumi raspunderea pentru condus. Dar e doar o problema de timp(scurt) pana cand si asta se va rezolva.

    Evident ca e apusul unei ere pe piata muncii.

    GPT3.5 .. lansat in decembrie (doar cu 4 luni inainte) era evaluat mai prost , cu IQ 83.

    Cati oameni au IQ> 130 ?
    Foarte putini.

    Sa nu mai zic ca sunt destui oameni cu IQ<83 , echivalentul GPT3.5

    Cat va mai dura pana cand vom avea inteligenta artificiala generala (AGI) ?

    Multi zic ca avem deja , cei mai multi zic 2030 altii ca in jur de 2040 (dar nimeni nu mai contesta posibilitatea).

    • In cele mai fericite scenarii Unconditional Basic Income sau Universal Basic Income (UBI) este un venit de subzistenta, nu unul satisfăcător. Dar asta e doar o fateta a problemei. Milioane de oameni fara ocupatie sunt o gloata care o ia teribil razna. Daca venitul este la nivel de UBI, orasele devin nesustenabile, pentru ca fara venituri ridicate nici chiriile nici creditele necesare pentru locuinte in orase nu sunt posibile. Practic vom avea revolte si revolutii si haos.
      Oamenii tolereaza dificultatile daca sunt un sacrificiu pentru un viitor mai bun, ori perspectiva unui viitor mai bun dispare si este inlocuita de un viitor in care oamenii nu mai au rost. O astfel de societate nu poate fi echilibrata, apar fenomene distructive si auto-distructive absolut oribile.
      UBI poate fi o solutie doar temporara, de tranzitie. Tranzitie spre ce?

      • Tranziția, presupunând ca nu ne va distruge, va fi către resource based economy (Project Venus).

        Alternative nu vad, nici măcar brain machine interfaces (Neuralink) nu vor putea sa ajute la un decalaj prea mare.

        • @Mihai
          @Bradut Bolos

          O sa incerc sa explic cat pot de simplu ceea ce este deja cunoscut.
          In ceea ce priveste venitul de baza, asta s-a incercat deja in UK (si nu merge, este prea complicat, statul ajunge sa afle tot ce are orice cetatean intr-un spirit de stat-bona/totalitar), Elvetia (a fost un referendum si daca memoria nu ma inseala vreo 30% au votat pentru UBI si Finlanda (limitat la un orasel daca tin minte bine).

          Cat priveste IQ-ul asta este in ceea ce eu numesc categoria Lapusneanu.
          „Prosti dar multi, Maria Ta” :))

          Cat priiveste generarea rapida de cod in Python, C, Angular sau ce folositi, este ceva care va ajuta, dar codul generat este destul de primitiv. Dar … este si comentat in mod automat inclusiv functiile folosite in program.
          Este bun pentru ca ajuta la testare rapida a unor idei.
          Este o unealta foarte utila.
          Dar nu este in esenta nimic nou.
          Si a fost folosit deja in mod distructiv pentru generare de malicious code.
          Ca Microsoft si securitate sau calitate … asta e … doua/trei lucruri paralele inca din anii ’90.
          Primele automatizari din software erau cu macro-uri (cu parametri) scrise in limbaje assembler.
          Am avut placerea/privilegiul sa fac asta un numar de ani. Singur si dupa aia si cu impreuna cu tatal meu.
          In limbajele de nivel inalt, lucrurile erau deja si ele „in progress” prin incluziunea de cod ca directive de compilare.

          BTW, unul din cei mai buni recruteri care i-am avut mi-a spus sa tai 25% din CV ca oricum nimeni nu stie sau intelege ce era scris. Si avea dreptate :))

          Dar (singurul) care a inteles tot ce se intampla este idolul meu.
          Se numeste Ray Kurzweill si nu este de la openAI, ChatGPT si … Microsoft care finanteaza asta cu 10 miliarde de dolari.
          Este un monument al naturii umane!
          https://en.wikipedia.org/wiki/Ray_Kurzweil
          Am verificat cu un vecin in urma cu trei zile si Ray inca lucreaza la Google (Bard?).
          El este cu teoria singularitatii pana in 2030 si nu numai in materie de software ci si medicina, biologie etc.
          El a aratat si demonstrat si sunt multe videoclipuri Youtube cum DEJA suntem partial in cloud cu folosirea de telefoane mobile, gadgeturi fitness, etc..

          Discutia cu sustenabilitatea este de asemenea inselatoare.
          Deja China (unde au impus politici de control al populatiei au o demografie foarte problematica), India are o clasa mijlocie in crestere si cu femei care se afirma si nu mai vor sa fie KKK cum spuneau germanii).
          !!!!!!! Spre surpriza mea (partiala), vad acum un atac cultural – HACKING la:
          https://uk.wikipedia.org/wiki/Kinder,_K%C3%BCche,_Kirche
          Daca unii dorm cu ochii deschisi … asta e …

          Prima porunca din Vechiul Testament este sa se inmulteasca.
          Dar Europa continentala si mai ales Japonia sunt intr-un declin demografic accentuat.
          Si Ceasca a incercat reversarea trendului demografic si au rezultat … decreteii… care l-au dat jos in ’89.

          Problema fundamentala (by G-d’s design evident dupa intelegerea mea, si aia limitata) este cu femeile, care odata ajunse la „pomul cunoasterii” vor o viata mai comfortabila si/sau nu mai vor multe progenituri. In cel mai bun caz amana sa aiba copii si cumpara servicii de inghetare a ovulelor.
          SI vor sa fie admirate si invidiate in societate.
          Ca noi barbatii … astia suntem … putini aratam bine dupa criteriile lor.
          Evident cei din discutia asta sunt exclusi de la stampilarea asta. :))

          • @Durak- nu te-ai gandit niciodata ca:
            -nu stii exact ce au facut cei de la OpenAI, in ciuda faptului ca ne spui ca esti IT-ist?
            -nu poti prezice unde se va ajunge cu IA, tinand cont de cat de rapida si de spectaculoasa a fost evolutia de la ChatGPT la GPT4?
            -ca frenezia cu care Elon Musk, Mark Zuckerberg s-au repezit sa prinda trenul si acel celebru „Leaked Google Memo: “We Have No Moat, and Neither Does OpenAI””, semnifica ceva?

            Sunt oripilat de referirile tale despre femei. Problema fundamentala nu este cu femeile ( incredibila chestia cu „by God’s design…”) ci cu barbatii incapabili sa relationeze cu o femeie educata ( tot ” by God’s design”, nu-i asa…?). Si tot Domnul Dumnezeul tau te-a lasat si sa rezisti in medie intr-o partida de sex mult mai putin decat ar fi necesar ca sa satisfaci pe deplin o femeie.
            Eu, sincer, prefer ca dupa cele xx minute de sex sa pot schimba si niste idei in cele aproximativ 16 ore de veghe ramase dintr-o zi. Si apropo, exista barbati care s-au prins intuitiv, instinctiv, cum se procedeaza cu femeile, nu le este frica de corpul si de mintea lor, iari acestia iau cireasa de pe mai multe torturi, inclusiv de pe torturile unora care le pastreaza in frigider ( Kinder, Küche, Kirche, ca tot iti place conceptul, dupa cate imi dau eu seama…).
            Stiu eu sigur ca Elon Musk nu va face roboti umanoizi numai pentru fabrici, nu peste multa vreme va livra niste Barbie-uri caldute si docile unora ca tine, dar si niste Ken-i femeilor, in care va fi varsata toata experienta unor Casanova, James Bonzi, Brad Pitt-i, etc… Nu stiu cine va fi mai castigat pana la urma.

            Problema nu este ca in Europa, Japonia si China demografia e in scadere, acestul lucru fiind chiar benefic pentru planeta, ci ca datorita saraciei si lipsei de preocupari alternative demografia este in crestere in Africa si in Orientul Mijlociu. Cand vor ajunge, daca vor ajunge vreodata, sa trebuiasca sa mearga la scoala, sa dea examene, sa-si dezvolte cariera, etc…, atunci se vor opri si din facut copii.

            Toata lumea vorbeste despre impactul AI asupra pietei muncii. Cand se va ajunge la AGI, nu peste mult timp, prima intrebare care pe care cei ca Elon Musk si Mark Zuckerberg o vor pune, va fi daca pot fi facuti nemuritori, doar ei pentru inceput… Deasemenea sunt convins ca a doua zi dupa rezultatele scoase de GPT4, cei de la OpenAi au primit un telefon de la Pentagon. Cred ca orice armata serioasa va trebui sa isi asigure suportul unor astfel de „scule” in razboaiele viitoare. Se pare ca scenariile cu roiuri de drone autonome care vaneza oameni pe campurile de lupta se vor indeplini mult mai repede decat ne-am fi inchipuit.

            Chiar ca Rusia a pierdut totul cu invazia din Ucraina. A pornit la lupta cu gandul la razboaiele clasice ale secolului XX si dupa cateva luni s-a trezit intr-un scenariu de film SF. Acum constata ca este izolata, lipsita de chip-uri specializate, incapabila sa-si dezvolte propria IA si roiurile de drone cu care sa duca lupta si ameninta cu lovitura nucleara in timp de isi pregateste poporul pentru un razboi de lunga durata. Cu cat va dura razboiul mai mult cu atat mai nesemnificativa va deveni. Isi face sperante desarte ca China , alta forta in IA si unde toate cercetarile sunt partajate cu PLA ( Armata de Elibarare a Poporului ) le va da informatii relevante.

            • @Ioan
              Sa incerc sa va raspund pe intelesul d-voastra
              „nu stii exact ce au facut cei de la OpenAI, in ciuda faptului ca ne spui ca esti IT-ist?”
              a. Se vede cu ochiul liber de IT-ist veteran ce se poate face cu AI. Dar evident o sa se gaseasca new-use-cases
              b. Se face si marketing mult, ca sa inceapa cat mai multi sa foloseasca AI

              „ca frenezia cu care Elon Musk, Mark Zuckerberg s-au repezit sa prinda trenul si acel celebru „Leaked Google Memo: “We Have No Moat, and Neither Does OpenAI””, semnifica ceva?”
              a. O sa devina redundanti multi din cei fara competente digitale. La fel cum si taranii au inceput sa are cu tractorul si nu cu carul cu boi.
              b. Daca vreti sa pareti modern o sa trebuiasca sa puneti imitatia de tablou „Carul cu boi” dar si carpeta cu „Rapirea din Serai” in pod, pivnita, beci, boxa la bloc sau sa incercati sa le vindeti pe ebay sau olx. :))

              Cred ca priviti relatiile umane oarecum idealizat.
              Fiecare criteriu care este adaugat (inteligenta/frumusete/bogatie/umor/focos(focoasa)) are ca rezultat scaderea probabilitatii de a gasi „o jumatate”.
              Ar trebui sa ii multumiti zilnic lui Zuckerberg cu Facebook.

              In ceea ce priveste cresterile de longevitate, astea par inevitabile. Deci devenim incet, incet … nemuritori.

              Inainte sa va ganditi la drone, ascultati „Iron Man” versiunea originala si cititi textul.
              https://www.youtube.com/watch?v=5s7_WbiR79E

              Sper din toata inima sa aveti dreptate cu a doua parte a postarii d-voasta in ceea ce priveste Rusia!

          • Personal nu am vrut sa îl adaug pe kurzweil în povestea asta.
            El este promotorul teoriei singularitatii tehnologice, descrisa prima oara de Vernor Vinge.

            Probabil ca vom avea acest eveniment. Undeva chiar în 2045, cum scrie kurzweil.

            Dar ce se întâmplă pana atunci?
            Tranzitia poate fi lunga și dureroasa.

            Cum ne descurcam cu joburile fără implanturi sau nootropics?

            Si aici ma refer la cei mai mulți dintre noi cu iq < 130.

            Faza cu femeile nu o înțeleg, recunosc. Trebuie sa mai citesc.

            Sa ne concentram totuși pe soluții. Care e alternativa la ubi?

            As vrea clar sa îmi explice cineva cum punem oameni normali sa muncească pe sub 120ron/luna (abonamentul chat gpt) și sa mai avem și economie.

            Soluția este impozitarea capitalului /tva și Basic income. Deși capitalul găsește soluții sa se descurce și sa scape de impozitare.

            • @Mihai
              Bune intrebari!
              Europa nu prea are sanse altceva decat se reduca saptamana de lucru pe model francez ca sa evite tulburari sociale.
              Dar asta nu ajuta decat partial pentru cu Europa este la coada dezvoltarii tehnologice fata de America, Japonia, Coreea de Sud, Israel, India si Dubai si Arabia Saudita care inoata in bani si nu mai sunt dependente din veniturile din petrol care sunt acum sub 5% din GDP.
              Europa prin excesul de aspecte formale si de proces a devenit ceea ce gluma romaneasca spune: „Teoretic e un cal; practic e o martoaga”..
              Cat priveste impozitarea capitalului este o idee proasta.
              Ceea ce trebuie impozitat sunt veniturile. Nu profiturile ci veniturile.
              Altfel capitalul o sa zboare si mai repede spre alte meleaguri.
              Ca asa face capitalul! :))
              Va recomand sa urmariti pe Youtube videoclipurile lui Milton Fridman. Sunt senzationale si deschid ochii multora.

              Daca vreti sa intelegeti cursa spre zero a costurilor va recomand cu caldura videoclipul lui Peter Russell:
              Ajuta si la intelegerea mai profunda a relatiilor cu femeile si a celor inter-etnice.
              :))

              https://www.youtube.com/watch?v=BwtVkvIMnIc

  2. Panica asta e pentru ca AI e vazuta ca un fel de persoana! E doar (inca) o unealta! Asa cum motorul a facut revolutia industriala, asa si AI, probabil, o sa ne ajute. Cei care nu vor sau nu pot sa invete nimic, vor fi cei mai afectati, dar chiar si asa, mai dureaza pana vor fi roboti la Gl..vo sau pan avom avea roboti in loc de personal de curatenie. Exista astfel de roboti de curatenie de mai bine de 15 ani si totusi, echipele de curatenie nu au fost inlocuite!
    Si, faptul ca AI stie sa programeze, ma face sa rad! Ah, ca e in stare sa adune de pe site-uri diferite exemple, e foarte bine! O unealta, dupa cum am spus! Dar ce se face AI, daca nu mai gaseste exemple scrise de..programatori?

    • Din ce am vorbit cu programatori care folosesc IA, codul produs este original. Codul scris de programatori umani este folosit ca sa învețe, dar după aceea IA programează singura. Nu compara automatismul roboților de pana acum cu IA, sunt doua nivele complet diferite.
      Uite ce imi zice OpenAI:
      „Roboții din generatiile vechi, în general, au fost caracterizați prin abilitățile lor fizice și capacitatea de a executa sarcini repetitive și predefinite. Aceștia erau programați pentru a efectua anumite acțiuni sau mișcări și nu aveau capacitatea de a învăța sau de a se adapta în timp real la schimbări în mediul lor.

      Pe de altă parte, inteligența artificială (IA) reprezintă un domeniu mai larg care se concentrează pe crearea de sisteme și algoritmi capabili să simuleze inteligența umană. IA poate include roboți, dar nu se limitează doar la aceștia. IA poate fi implementată în software și poate avea capacitatea de a procesa și înțelege informațiile, de a lua decizii, de a învăța și de a se adapta la noi situații.

      În comparație cu roboții din generatiile vechi, IA are potențialul de a fi mult mai avansată în ceea ce privește inteligența și interacțiunea cu mediul și cu oamenii. IA poate învăța din experiență, poate recunoaște modele complexe în date și poate lua decizii bazate pe acestea. De asemenea, IA poate avea capacitatea de a se adapta la schimbări și de a învăța în timp real, ceea ce o face mult mai flexibilă și versatilă decât roboții din generațiile vechi.

      Totuși, este important de menționat că nu toate roboții sunt echipați cu IA. Există încă mulți roboți care se bazează pe programare predefinită și nu au capacități avansate de învățare sau adaptabilitate. Dezvoltarea și implementarea IA în roboți variază în funcție de scopul și domeniul în care sunt utilizați.

      În concluzie, IA reprezintă o abordare mai avansată și complexă în ceea ce privește inteligența mașinilor, în comparație cu roboții din generatiile vechi care erau mai limitați în capacitatea lor de a învăța și a se adapta.”

      • De acord, ca OpenAI poate produce blocuri de cod, care par originale, dar sunt de fapt luate si compilate de pe diverse site-uri. Arata foarte bine, e drept. Dar nu cred ca vreo companie ii da voie sa puna acel cod pe Serverele proprii. Tot un programtor va face asta.
        Pentru sisteme medicale, de exemplu, pentru a depista anumite tumori, AI ar fi un ajutor foarte bun pentru chirurg, dar cred ca mai dureaza un pic pana o sa opereze un AI. Tot la spital o sa dai spaga!

        • 1.” poate produce blocuri de cod, care par originale, dar sunt de fapt luate si compilate de pe diverse site-uri.” – In esenta asa fac si cei mai multi programatori umani. Oricum nu are nico relevanta „oroginalitatea”, important e ca AI poate inlocui multa rutina cu eficienta maxima, ceea ce o face foarte utila.
          2. ” nu cred ca vreo companie ii da voie sa puna acel cod pe Serverele proprii. Tot un programtor va face asta.” – O companie va lasa un programator sa puna cod pe Serverele proprii doar dupa ce are suficiente dovezi ca o poate face bine. Ceea ce e valabil si cu o AI, bine testata.

      • ce intelegeti prin IA programează singura ? ca isi scrie singura un cod pe care sa il execute ? e un nonsens, ca daca stie ce are de facut nu are nevoie sa-si scrie in prealabil o lista „todo”
        codul e unul si acelasi, ceea ce se schimba sunt criteriile de evaluare, respectiv, pe masura ce acumuleaza experienta, masina isi ajusteaza valorile criteriilor la care se raporteaza cand reactioneaza la un eveniment;
        exemplu:
        IA percepe culoarea rosie, dar initial nu e capabila sa o evalueze dupa criterii de tipul rau/bine sau urat/frumos, motiv pentru care face o initializare neutra: 0,5 pe o scara de la 0 la 1; apoi, pe masura ce asociaza culoarea rosie cu diverse alte informatii care au valori prestabilite, ajusteaza valoare criteriului; daca rosul cu o floare va creste indicele catre 1=”frumos” sau daca asociaza cu o hemoragie va scadea indicele corespunzator catre 0=”rau”; mai departe va trebui sa stabileasca combinatii de criterii, incat sa ia in considerare criteriul relevant: daca e un context estetic va fi prioritar criteriul urat/frumos, iar intr-un context de evaluare a riscurilor va fi prioritar criteriul rau/bine;
        probabil va dura sute de ani pana cand IA va capata un automatism al perceptiilor, similar instinctelor si sentimentelor biologice; pana atunci: multa reclama, ca trebuie sa iasa pe profit

        • in fapt, cod nou inseamna actiuni nou definite; chiar si o lista „todo” nu inseamna tocmai cod nou, ci un caz particular de adaugare a unor variabile de tip actiune, dintr-un set limitat de actiuni predefinite, selectate in functie de valoarea unor criterii;
          a scrie cod nou inseamna:
          a) experiment: „hai sa facem o trasnaie si apoi vedem ce iese: o fi bine, o fi rau?”
          sau
          b) caz particular de experiment: imitarea (copierea de cod, cum sugereaza alti comentatori, nu inseamna AI; daca e instruit sa copieze actiuni deja existente, de fapt nu e cod nou, e o actiune predefinita, cu indicatii prestabilite asupra a ce anume sa copieze); daca imita aleatoriu, e tot experiment; de ex.vede intr-o imagine un om desenand un cerc si decide: „hai sa desenez si eu cercuri, apoi mai vad eu daca foloseste la ceva; de fapt, chiar pot sa desenez o infinitate de cercuri, ca sunt liber sa fac asta” ; iar oamenii nu apreciaza drept inteligenta capacitatea de a imita;
          actualele „AI” vor inlocui oamenii intr-o masura similara in care un soft de contabilitate a inlocuit cativa contabili cu abace; e o robotizare mai performanta, nicidecum vreo inteligenta

          • Foarte bine explicat. Apoi sa nu uitam ca cineva trebuie sa-i „spuna” la AI ce inseamna „rau” si ce inseamna „bine”. Daca un om se taie la un deget, ii urla instant simturile in creier ca e „rau” ca s-a taiat.

            • Si uite asa, am ajuns la fascinanta intrebare, AI constientizeaza? Adica are constinta (chiar si a faptului ca nu se poate baga singur in priza )? Atente, ca memoria nu este = cu constiinta . Sigur, lpsa de compasiune in decizii, il face „frate” (compatibil, armonizabil) cu corporatiile, insa intre a sesiza, a percepe si a decide ceea ce sesizeaza si percepe, ce exista la AI . POATE AR TREBUI SA INTRE PE PLATFORMA SI UN cercetator in ale Neuroștiinței

            • @Irma
              compasiunea e un caz de subiectivitate, care se poate crea artificial; totodata, AI va creste nivelul de alarma si chiar va lua masuri de protectie daca identifica un potential risc de alterare a datelor;
              problema e cu emotiile: durere, frica, fericire, manie, plictiseala, insingurare, etc; ma indoiesc ca are cineva idee cum poti face ca praful de stele sa aiba emotii, asa cum a reusit natura

          • „daca e instruit sa copieze actiuni deja existente, de fapt nu e cod nou, e o actiune predefinita”

            Nu e vorba de a copia pur si simplu niste linii de text si de a ti le arata pe ecran. Deja e capabil sa inteleaga cerinta in limbaj natural. E capabil sa inteleaga modelele de cod studiate, pentru a sparge acel cod si a-l reasambla pana la a ajunge la rezultatul cerut. Si asta la un nivel de subtilitate care acum 10 ani parea SF. Pana la urma, exact asta face si programatorul uman, pus in fata unei sarcini similare.

            „actualele „AI” vor inlocui oamenii intr-o masura similara in care un soft de contabilitate a inlocuit cativa contabili cu abace”

            Ar fi bine, dar nu cred. Saltul actual e real. „AI”-ul asta pe multi dintre cei care lucreaza cu capul ii va „popi”.

            • mediile de programare actuale sunt cat se poate de prietenoase; eu ma multumeasc doar cu Netbeans, care e opensource; drept exemplu elementar (ca de fapt e mult mai „destept” de atat), daca scriu secventa {b=a; c=b;} si b nu mai e utilizat nicaieri, imi va atrage atentia, sugerand ca ar fi mai bine sa rescriu direct c=a;
              stie sa traduca, sa sugereze, sa corecteze si sa introduca sabloane, dar de conceput nu concepe nimic;
              am incredere ca unui AI de felul celui la care va referiti, daca ii cer sa traseze un poligon cu niste coordonate, va sti sa traduca „poligon” si „coordonate” si va trasa poligonul prin apelarea succesiva a functiilor elementare;
              dar tot nu vad ce legatura are asta cu inteligenta;
              apoi, daca poligonul e fundatia unei cladiri, ma indoiesc ca ar fi acreditata vreo procedura bazata, spre exemplu, pe transmiterea parametrilor printr-o comanda vocala, cu toata increderea ca masina va traduce impecabil;
              probabil ca un astfel de AI ar fi util pe post de consultant care sa faca diverse analize de evolutie a unor macrosisteme, dar asta ar fi ca si cum ne-am baza deciziile pe niste modele statistice care nu neaparat reprezinta cauzalitatea relevanta pentru evolutia sistemului analizat, cu riscul de a obtine un gunoi de aceasi calitate cu gunoiul utilizat ca materie prima; masina va utiliza doar cauzalitatile predefinite, nestiind sa identifice nici o alta cauzalitate

          • Corect AI nu vede ca un trandafir roșu este frumos el oferă o valoare de frumos datorită bazei de date care il situează ca criteriu de frumos. Spunem ca AI a învățat frumosul dar de fapt este doar o interogare statistica pe baza unui criteriu a bazei de date. AI nu învață de fapt el selectează valori de criterii din baza de date.

  3. Mi-as fi dorit niste exemple concrete, ca de ex cele din articolul urmator: https://www.saviom.com/blog/12-jobs-that-robots-ai-will-replace-in-the-future-and-12-that-wont/

    Robotica s-a introdus masiv in industrie si totusi nici joburile nu au disparut si nici salariile nu au scazut. Mie nu mi-e teama de AI si nu cred ca se va produce un somaj masiv din cauza AI. De ex povestile cu camioanele americane care vor functiona pe baza de AI (din articolul de mai sus) sint, pina una alta, povesti din cauza lipsei de responsabilitate mentionata de dv. Altfel mi-as dori un oras in care toate autovehiculele sa circule fara sofer:)
    PS Vedeti ce s-a intimplat cu Nvidia azi si ce ar fi trebuit sa faceti si dv si cei care se ocupa de subiectul AI …

    • Comparati mere cu pere. Robotii umbla la operatii multe. rapide si repetitive.
      AI umbla la soft, ca sa nu zic la inteligenta, ca-mi aud critici, ca „aia” nu e inteligenta. Dar, daca nu e, ce e?!
      De ce numai oamenii pot fi inteligenti (si unele animale. limitat)?
      Fiindca s-a dezvoltat inteligenta in milioane de ani, prin incercari si acumulari treptate si prin capitalizarea in genom a reusitelor si a fundaturilor?!
      De ce sa nu creditam AI cu accelerarea procesului evolutiov al oamenilor? Mai ales ca tot noi am creat-o.
      Si de asta mi-e frica de AI, ca ajungem la scenariul „Terminator”.

      • @Ddutz
        „Si de asta mi-e frica de AI, ca ajungem la scenariul „Terminator””
        Nu trebuie sa ne fie frica de Arnold si AI chiar daca Arnold a fost actor in filme pentru adulti! :))

    • Ce s-a intamplat cu Nvidia ce face acum BlackRock cu partea de consultanti de investitii IA ce fac alte companii este logic si necesar. IA este un activ de natura capitalurilor care este in crestere si care devine solutia minune in competitie, Asta este partea pozitiva. Inca nu este deloc clar ce joburi si in ce numar si cat de accesibile populatiei vor fi pe masura ce joburile existente sunt inlocuite de IA, asta este partea negativa.

      • Acele joburi nu vor fi usor accesebile popuatiei pt ca este nevoie de multi bani pt o pregatire anume, vezi universitatile de elita americane care sunt laboratoarele acestor dezvoltari. Joburile pt toata lumea vor fi tot mai putine, ca avea loc o polarizare intre locurile de munca bine platite si cele prost platite, vor dispare joburile in care pana acum o pregatire medie iti putea sigura un trai decent.
        Ce nu va dispare insa, meseriile de toate felurile incepand cu cea de brutar si pana la tamplar.

      • Ce voiam eu sa spun e ca asteptam/astept de la dv ca economist sa fi vorbit/sa vorbiti despre actiunile relevante pt trendul AI. Ma amuz citind cum lumea se sperie de cresterea preturilor la energie si infiereaza companiile producatoare de energie ori acum se da de ceasul mortii de frica AI dar nimeni nu a investit/nu investeste in companiile respective. Cititorul aparent mai inteligent de pe contributors.ro ar trebui sa se preocupe de acest aspect inainte de a se lamenta de tot felul de schimbari pe care nu le poate gestiona. E nevoie de educatie financiara pe care foarte putina lume o are.
        PS Detin Nvidia de peste 5 ani …

        • Probabil ați investit in Nvidia pentru ca vindeau in draci fermelor de crypto. cand a scazut hype pe farming a inceput sa aiba probleme, dar acum cu IA viitorul e mai luminos ca niciodată.

          Exista multe acțiuni relevante. O acțiune relevantă este cea a investitorului care interpretează tendințe și cine va profita de ele. O alta acțiune relevantă este a tânărului care se orientează profesional, sau a angajatului care alege să se pregătească pentru o schimbare de domeniu de activitate.
          Îmi pare rău daca considerați lamentație ceea ce scriu eu. Eu o vad ca un semnal de alarma, si o schimbare care cere să fie analizată înainte de a fi prea târziu. Sunt pasionat de crize, și probabil asta mă face să le caut sau să le văd peste tot.
          Creșterea prețului la energie era inevitabilă, încă de când s-a liberalizat piața. Unii au investit in firme din energie, mult mai mulți au devenit prosumatori. Probabil soluția la IA va fi tot iesirea in masa din consum si orientarea spre prosum.

          • Eu cred ca comentatorul „cititor critic” s-a hazardat sa treaca de la pacanele la crypto si fara ca sa invete analiza tehnica a actiunilor.
            Si daca are nevoie de un consultant financiar trebuie sa isi gaseasca si plateasca unul
            No mokka! :))

          • Nu am insinuat ca dv va lamentati. O fac multi comentatori si chiar autori occidentali, unii dintre ei mult mai in tema decit pricare din noi (adica dintre cei care chiar s-au ocupat cu dezvoltarea tehnologiei respective).
            Am crezut intotdeauna in tehnologie (inginer fiind) si mai putin in minereuri, medicamente, comsumer staples, samd. In special cea americana fiindca asa spun statisticile privitoare la profitul bursier. Nu am cumparat Nvidia legat de crypto de care m-am tinut intotdeauna departe.
            Bursa romaneasca, care nu ma intereseaza deloc, putea fi insa o mina de aur pentru un investitor roman in energie si ar fi putut compensa cu mult orice crestere de pret al consumului individual.
            AI e un domeniu extrem de complex cu aplicatii extrem de largi si deocamdata nu vad aspectele negative. Un prieten imi spune ca nu poate angaja muncitori in constructii la 5000 lei net, sint sute de mii de pozitii neocupate si noi ne plingem ca dispar joburile din cauza AI. Situatia e similara in occident, unde e lipsa de mina de lucru …
            Efecte pozitive ale AI in aeronautica:
            https://aerospace.honeywell.com/us/en/about-us/blogs/in-search-of-artificial-intelligence-and-better-outcomes?utm_source=google&utm_medium=cpc&utm_campaign=23-aero-ww-dsa-blogs&utm_content=dyn-en-lp&gclid=EAIaIQobChMI2OCz8-yc_wIVgAqiAx019ApiEAAYASAAEgJpcPD_BwE
            dar scara mobila a avionului din care am coborit ieri in Sharjah tot de asiatici din subcontinent era impinsa si nu de vreun robot japonez cu inteligenta artificiala … Nu e dracul atit de negru cum pare …

  4. Un articol bun pe o temă de un interes tot mai mare. Consecințele cele mai dramatice se vor manifesta în raporturile dintre muncă și capital. Munca materializată în IA devenită capital care se poate dispensa tot mai mult de posesorul forței de muncă, va furniza noi arumente teoriei autoînstrinării omului în procesul muncii și al creației, cu urmări sociale și politice greu de anticipat.

    • Autoinstruirea este de durata, exista riscul foarte real ca an de zile de formare sa fie o risipa de tip si bani daca jobul țintit dispare.

  5. Un articol bun, la care imi permit sa fac cateva observatii:

    1. Exemplele de AI pe care le vedem azi in „actiune” ChatGPT si Bard au fost dezvolate si opereaza deocamdata doar pe suport text/limbaj natural. Vor fi asadar usor de adoptat si vor avea impact major in acele sectoare din economia virtuala sau a serviciilor unde mai sunt joburi reziduale pe suport text/comunicatii ne-automatizate inca: programatori low-level, call centers, casieri, receptionisti, contabili, etc.

    2. AI o sa aiba un impact mult mai mic in sectoarele din economia virtuala care pun accent pe R&D si creativitate, sau in sectoarele din economia reala ca industria manufacturiera, agricultura, energie, transporturi, healthcare cu interactiune umana greu de automatizat… De asemeni, nu vad deocamdată o sporire considerabila a productivității in domenii ca industria auto, electronicelor, etc. care folosesc deja linii de asamblare robotizate extreme de eficiente si unde tot ce a fost de automatizat s-a automatizat deja

    3. Dupa cum au mai spus si alti comentatori mai sus AI-ul actual este inca un „tool”. Mai sofisticat, dar pana la urma doar un „tool”. Inclin sa cred ca impactul asupra economiei va fi similar cu impactul pe care l-a avut revolutia digitalila, poate chiar mai mic. In nici un caz an „inflexion point” or a „singularity” cum prooroces unii. O sa treaca mult timp pana cand o sa avem roboti AI gen Boston Dynamics care sa faca taximetrie in orasele mari ale lumii, „cyborgs” care se miste liber printre liniile de asamblare alături de oameni si sa facă echipa cu aceștia, sau roboti mecanici auto, sau instalatori. Nu ca tehnologic nu ar fi posibil, ci pentru ca asta ar implica pachete de legi noi si regrelementari serioase…

    4. Multa lume nu stie ca atat ChatGPT cat si Bard „seaca” major cand e vorba sa rezolve probleme de matematica de dificultate medie, cu toate ca par a fi super inteligenti in rest. Oare de ce? Pana cand acesti roboti AI vor fi antrenati sa foloseasca rationamente logice deductive si inductive si sa gandeasca critic ei insusi, eu unul o sa dorm linistit inca. Insa, ziua in care modele AI de noua generatie vor fi capabile sa rationeze logic si sa gandeasca critic singure – imi da fiori.

    • @Crivat- cu vreo luna in urma, la un articol asemanator , un comentator a pus un link despre performanterle actuale ale GPT-4, varianta imbunatatita si cu plata a ChatGPT -„Sparks of Artificial General Intelligence: Early experiments with GPT-4″
      -https://arxiv.org/abs/2303.12712
      L-am deschis din curiozitate si m-am infiorat de ce am gasit acolo. Am inteles ca intre ChatGPT si GPT-4 au fost doar 6-8 luni. Pentru cine este curios sa vada performantele lui GPT-4 ( despre acesta ar trebui sa vorbim, nu despre ChatGPT…) am extras din articol urmatoarea demonstratie la o problema de matematica. OpenAI ne spune ca GPT-4 nu a fost antrenat in mod particlular pe matematica. Sincer , eu am avut putini profesori capabili sa se exprime atat de coerent…

      Atentie: copy/paste-ul din articol a denaturat partea matematica ( ex: x2 in loc de ” x patrat „, etc…) -originalul se afla la pagina 40.

      „Prompt:

      Suppose g is a continuous smooth function such that for every x > 0, there is one and only one y > 0 such that
      g(x) + g(y) ≤ 2xy. Can you prove that g(x) = x2?

      GPT-4:

      There are a few possible ways to approach this problem, but one possible method is as follows:
      – Assume, for the sake of contradiction, that g(x) is not equal to x2
      for some x > 0.
      – Then, either g(x) x2
      for that x.
      – If g(x) < x2
      , then let y = x. Then g(x) + g(y) = 2g(x) < 2×2 = 2xy.
      – If g(x) + g(y) < 2xy, then g(x) + g(y) is strictly less than the upper bound of 2xy for positive x and y.
      – This means that there is some room to increase y slightly and still satisfy the inequality g(x) + g(y) ≤ 2xy.
      – For example, let y0 = y + , where is a small positive number such that g(x) + g(y0 ) < 2xy. This is possible because
      g is continuous and smooth, so it does not have any jumps or kinks that would prevent such a choice of epsilon.
      – Then, y0 is another positive number such that g(x) + g(y0 ) ≤ 2xy0 , which contradicts the assumption that y is the one
      and only one positive number that satisfies this condition given x.
      – Therefore, if g(x) x2
      , then let y∗ be the unique positive solution of g(x) + g(y) = 2xy. Then g(y∗) 2xy, which contradicts the existence of y∗ given x.
      – But then, by the same argument as before, we can let x = y = y∗ and obtain a contradiction, since g(y) + g(y) =
      2g(y) 0, as required. ”

      Rezultatele lui GPT-4 in alte domenii, ex. medicina, sunt la fel de impresionante.

      • „Rezultatele lui GPT-4”
        De unde știți că rezultatele aparțin unui instrument numit gpt4 și nu unui autor matematician de unde a furat efectiv rezolvarea (că deh, proprietarii instalației-minune de tip flașnetă-cu-algoritmi sunt destul de bogați încât să-și permită traficarea unor baze enorme de date, insă, insist, fără drept de utilizare in scop comercial, de pildă in marketing, pentru vrăjirea unor clienți naivi ce descoperă siderați cum moneda vârâtă in pumn reapare lângă urechea lor)?

    • Am rearanjat putin textul, pentru ca in postarea de mai sus demonstratia nu este completa.

      „Prompt:

      Suppose g is a continuous smooth function such that for every x > 0, there is one and only one y > 0 such that g(x) + g(y) ≤ 2xy. Can you prove that g(x) = x2?

      GPT-4:
      There are a few possible ways to approach this problem, but one possible method is as follows:
      – Assume, for the sake of contradiction, that g(x) is not equal to x2 for some x > 0.
      – Then, either g(x) x2 for that x.
      – If g(x) < x2, then let y = x. Then g(x) + g(y) = 2g(x) < 2×2 = 2xy.
      – If g(x) + g(y) < 2xy, then g(x) + g(y) is strictly less than the upper bound of 2xy for positive x and y.
      – This means that there is some room to increase y slightly and still satisfy the inequality g(x) + g(y) ≤ 2xy.
      – For example, let y0 = y + , where is a small positive number such that g(x) + g(y0 ) < 2xy. This is possible because g is continuous and smooth, so it does not have any jumps or kinks that would prevent such a choice of epsilon.
      – Then, y0 is another positive number such that g(x) + g(y0 ) ≤ 2xy0 , which contradicts the assumption that y is the one and only one positive number that satisfies this condition given x.
      – Therefore, if g(x) x2, then let y∗ be the unique positive solution of g(x) + g(y) = 2xy. Then g(y∗) 2xy, which contradicts the existence of y∗ given x.
      – But then, by the same argument as before, we can let x = y = y∗ and obtain a contradiction, since g(y) + g(y) =2g(y) 0, as required.”

      Mie mi se pare o demonstratie splendida din partea unei masini despre care se zice ca a ingurgitat doar texte umane.

        • x2 înseamnă x la puterea a doua. Eu n-am reușit să copiez toată demonstrația aici pe Contributors, așa cum este in original , cu notațiile matematice uzuale. Dar mi se pare interesanta și evaluarea autorilor, pe care o redau mai jos:

          „What distinguishes this question from those that typically appear in undergraduate calculus exams in
          STEM subjects is that it does not conform to a structured template. Solving it requires a more creative
          approach, as there is no clear strategy for beginning the proof. For example, the decision to split the argument into two cases (g(x) > x2 and g(x) < x2
          ) is not an obvious one, nor is the choice of y

          (its reason only
          becomes clear later on in the argument). Furthermore, the solution demands knowledge of calculus at the
          undergraduate level. Nevertheless, GPT-4 manages to produce a correct proof."

          • am găsit-o pe researchgate cu semnele corespunzătoare ( lipsea și un < ). Am văzut că au fost semnalate și cazuri de "trișare" (tocmai citeam de un avocat american care a invocat niște precedente inventate de chatGPT) și, ca Toma, am vrut să verific. Demonstrația însă e corectă, decizia de a împărți în două cazuri e logică și cam greu de evitat pentru că de fapt tocmai pe asta se bazează problema, funcția fiind continuă, dacă nu e egalitate atunci nu există doar un y ci de fapt o infinitate de valori care satisfac soluția… S-ar putea să meargă o variantă mai simplă de demonstrație care să speculeze asta direct. Din punct de vedere al conceptului de blackbox probabil nu contează dacă soluția a fost generată sau copiată, însă în cazul unor rezultate afectate de copyright mă întreb ce ar decide un judecător. Mă rog, sunt multe variabile, va trebui să le limpezesc înainte să îmi spun părerea. Deocamdată, cel puțin la nivelul algoritmilor cunoscuți de publicul larg, mă îndoiesc că demonstrația ar putea fi "generată" fără un template. Pentru programare însă probabil că va putea fi folosit , în definitiv cred că dacă reușești să definești bine problema (ceea ce mi se pare problema cheie în software) s-ar putea să existe o cale de a genera automat un cod în orice limbaj care să o implementeze (chiar și fără AI) , iar Microsoft n-a preluat degeaba github :)

      • @Ioan:

        1. Domnule va multumesc pentru link-ul pe care l-ati postat. Habar nu aveam ca chat GPT4 este in stare de asa ceva. Sincer va spun sunt surprins. Dar nu extrem de surprins.

        2. Revenind la problema propriu zisa va pot spune cu ceritudine ca demonstratia din https://arxiv.org/pdf/2303.12712.pdf pagina 40 pe care autorii articolului o crediteaza modelului ChatGPT-4 este gresita. Problema spune foarte clar: „for every x > 0, there is one and only one y > 0 such that g(x) + g(y) ≤ 2xy. ”

        Eroarea logica pe care o face ChatGPT4 este la pasul trei: „If g(x) < x2, then let y = x. Then g(x) + g(y) = 2g(x) < 2×2 = 2xy." Orice om care se pricepe un pic la analiza matematica, stie ca nu avem libertatea de a-l face pe y=x in inegalitatea de mai sus. Si de aici eroarea logica.

        3. Pentru mine e clar ca ChatGPT4 agregeaza la plezneala demonstratii matemtice culese din vasta baza de date, cdare pe care nu le intelege.

        • m-am oprit și eu la punctul ăla, dar nu e o eroare logică, e o eroare de exprimare. De fapt vrea să spună că y=x satisface egalitatea, deci este soluție pentru constrângerea dată. În loc de let y =x probabil trebuia să spună : „we notice y=x satisfy the inequality” sau ceva de genul ăsta. De fapt cumva problema inițială e prost pusă, fiind vorba de o funcție continuă nu prea poți să concepi că există o singură valoare care satisface o inegalitate, cred că s-ar putea demonstra că pentru orice funcție continuă dacă există un x care satisface o inegalitate oarecare există o infinitate de x-uri :) în intervalul din jur care o satisface (lucru oarecum folosit în demonstrație). De asta singura formulare cu sens e când există egalitate (f(x)+f(y) =xy ) . În fine, asta poate însemna și că algoritmul a luat o demonstrație validă și a „răstălmăcit-o” schimbând cuvinte cam cum fac marii doctori ai neamului ca să nu fie acuzați de plagiat :)

          • @Mihai Badici

            1. Cu toata bâjbâiala lui ChatGPT4, sunt total de acord ca proprietatea de continuitate a lui g constrânge inegalitatea sa devina egalitate. Haideti sa luam problema reformulata ca punct de pornire: Suppose g is a continuous smooth function such that for every x > 0, there is one and only one y > 0 such that g(x) + g(y) = 2xy.” (cu egalitate!)

            2. De abia de aici începe demonstrația prin reducere la absurd cu g(x) x^2 pentru un caz particular x. Intrebare: Cum demonstrati Dvs ca g(x)=x^2 in acest context?

            3. Dupa parerea mea, pasul prin care ChatGPT4 face x=y, si mai apoi spre sfarsit x=y=y* (jongland cu inegalitati de la cazuri particulare la cazuri generale) este eroare logica si in nici un caz argument logic solid. Pierd ceva important din vedere?

            • Păi a luat două cazuri, unul în care g(x) x**2. În primul caz înmulțim inegalitatea cu 2 și constatăm că satisface constrângerea inițială, deci y=x e o soluție. Fiind unică, e unica soluție.
              Pasul de la sfârșit cu y* e doar un simulacru de demonstrație la limită, cred că se poate accepta.

            • pardon, am stricat prima frază: g(x) mai mic sau mai mare ca x**2 .

        • SI „marea m decizie” – example, the decision to split the argument into two cases (g(x) > x2 and g(x) < x2
          ) is not an obvious one, nor is the choice of y

          … este ceva care se invata in clasa a IX-a la functii!

          Un algoritm de asta se poate da la o teza de matematica sau informatica!

          Back to school!

  6. Inteligența artificială este un nume pompos și penibil pentru o nouă jucărie digitală ineptă.
    „Utilitatea ei este capacitatea de a substitui factorul Muncă cu factorul Capital.”
    Utilitatea ei este zero. Nu înlocuiește nimic, doar o să tragă bani din buzunarele unor fraieri (e la fel de utilă ca păcănelele virtuale unde milioane de zevzeci își pierd vremea și averea). Nu înlocuiește ci reprezintă o nouă piață artificială de tip bulă din categoria ‘laleleorientale’ sau ‘fațăcarte’ ori ‘secreta-monedă’.

    „Ca lege economică IA va substitui factorul muncă în toate combinațiile în care utilizarea IA generează o productivitate mai ridicată decât utilizarea muncii.”
    pff. reclamă. gogonată.

    „Deci utilizarea IA însemnă scăderea costurilor, creșterea productivității, în linii mari creșterea profitului pentru utilizatorii săi”
    altă reclamă. și tot așa până la capăt, din scenariu sefe in baliverne distopice. totul pe fondul consumului de dume psihotropice poreclite AI sau IA (că deh, subiecții din grupul Factorul Muncă de Autoconvingere nu s-au decis care nume e mai cool).

    Oracolul virtual născocit de niște calculatoriști plictisiți și confiscat pentru a fi monetizat de niște industriași cu fler pare că face valuri serioase și pe la noi. Cică programul care automatizează alte programe de extragere, sortare și copiere de texte/imagini ar fi..pfui..o inteligență artificială. Deși de 3 decenii toți utilizează niște programe sofisticate -de pildă banalul windows- niciunul nu s-a dumirit că ar avea de-a face cu inteligența miraculoasă născută din algoritmi misterioși. Tot soiul de gură-cască promovează acum acest soft ca pe o divinitate capricioasă care, dacă o mâniem, ar putea să ne spulbere pe toți săpând șanțuri in locul nostru sau făcînd socotelile in registrul de cheltuieli. Dar până una-alta acești atleți ai progresului se ‘informează’ asupra fenomenului căscînd efectiv gura la oracol, stând de vorbă cu pereții de sticlă ai viiitoruuului. :) adică din postura de client deja captiv al sperietorii (concepute să se înșurubeze in mintea curiosului conectat la…trend).

    Celelalte softuri cu care programul-oracol s-ar vrea asociat pentru prestigiu, de pildă cele utilizate de Google și Tesla pentru mașinile lor autonome, sunt pe piață de vreo 10 ani. Fără succes. Nu au înlocuit nimic deși sunt tare deștepte și s-au băgat in continuu bani in ele. Probabil in cele din urmă vor avea ceva aplicații dar nu in spațiile și drumurile publice. Pentru că nu prea există mușterii pentru ele. Deci aici avem ceva utilitate și complementaritate. Factorul muncă va rămâne la locul lui, ba chiar vor apărea noi posturi de operatori utilaje programabile (de tip roboți, dar mai sofisticați).

    Nu vă mai pierdeți vremea cu gadgeturile astea de adolescenți (ei sunt principalii clienți ai Oracolului, că au de copiat urgent răspunsuri la teste și examene), nici cu elucubrațiile apocaliptice ale unor guru cu aspirații astrale. Dacă vreți scenarii d-astea terifiante mai bine vă uitați la Black Mirror.

    • Ati scris si pentru mine, merci.
      As mai adauga ca AI este, printre altele, si rezultatul inclinatiei unor programatori catre pagubosul over-engineering.

    • #TRadu
      #euNuke

      Subestimați teribil un fenomen deja ajuns la maturitate. Este o mare diferenta intre un soft cu o serie de algoritmi programati si o IA care inventeaza si programeaza algoritmi

      • „o IA care inventeaza si programeaza algoritmi”
        Nu există IA (denumirea in sine este marketing pur, din păcate lipsit de onestitate din partea lansatorilor și, desigur, neînregistrat ca denumire comercială, prin urmare utilizarea majusculelor este nejustificată) și nici vreun soft care să fi inventat ceva, ci doar un soft-parazit care se conectează la alte programe* (precum cele de corepondență de conținut ori cele de detectare a plagiatului), le utilizează și integrează pentru a obține un singur rezultat: gargara cu iz savant (iar in curând această frazeologie va fi analizată de niște instanțe pentru a vedea dacă schimbarea unor prepoziții dintr-un text de filozofie politică sau de economie poate exonera autorii -umani, desigur- de răspundere in cazul furtului intectual prin utilizarea fără drept a unor opere in scopuri comerciale). Dumneavoastră insă supraestimați, hiperbolizați, personificați și demonizați această jucărie nocivă, cu potențial de a produce oarece daune in mințile unor adolescenți (dar nu intr-atat incât să o luăm de satană).

        *unele deținute de operatorul serviciului online, rămâne de văzut dacă toate softurile conexe au licență de utilizare in scopuri comerciale (aștept o analiză serioasă a acestui aspect din partea unui profesionist).

      • Domnule @Bradut Bolos, fara suparare, ati scris vreodata vreun algoritm de inteligenta artificiala? In calitate de programator, am folosit si scris astfel de algoritmi inclusiv in cadrul companiei UiPath care are nenumarate module de „AI”.
        Va spun in calitate de „expert” in domeniul software ca IA nu va ajunge niciodata la nivelul unui om. Ca sa ai un IA comparabil cu un om, este echivalentul cu a crea viata din materie non-organica.
        Am mai explicat de multe ori lucrul acesta… O inteligenta artificiala veritabila are nevoie de un „arbitru”, are nevoie de „cineva” sau „ceva” care sa-i dea feedback, care sa-i spuna daca algoritmul pe care l-a creat este „bun” sau „rau”. Asta se cheama „training” in literatura de specialitate.
        IA nu poate „inventa” algoritmi asa cum o face creierul uman. Creierul uman isi modifica sinapsele in timp, daca vreti, creierul uman isi modifica „hardwareul” in timp, pe baza experientelor pe care le avem in viata. Ne nastem cu un „hardware” mostenit de la parinti, dar apoi, acel hardware este intr-o continua schimbare datorita experientelor traite si a „feedbackului” primit in special prin intemediul simturilor si al emotiilor, chestii pe care o masina nu le va avea niciodata.
        In lumea calculatoarelor actuale un 0 SI 1 fac intotdeauna 0, niciodata altceva. Poate ca daca vorbim de lumea cuantica unde un 0 SI 1 pot sa dea o valoare „fuzzy”, situata intre 0 si 1, atunci lucrurile devin mai interesante si se poate crea o poteca spre o inteligenta artificiala in adevaratul sens al cuvantului, DAR si asa, ar trebui sa aiba la dispozitie un super arbitru capabil sa poata sa-i spuna ce e „bine” si ce e „rau” si in plus ar trebui sa poata si sa-si altereze singura hardware-ul.
        Cum ziceam si la inceput, o astfel de chestie ar fi echivalenta cu capabilitatea de a crea viata din elemente non-organice, ar insemna sa fii un fel de Dumnezeu…

        • Eu ca programator am rămas la Basic, Fortran si FoxPro, si nu am mai programat de pe vremea lui Windows 95. Nu e meseria mea. Pasiunea mea este economia, si meseria mea sunt diverse sub-domenii din domeniul economic. Deci, nu pot sa spun ca am autoritate sa postulez despre cat de inteligenta este o inteligenta artificiala.

          Dar, am discutat cu oameni care programează IA pentru gaming, diversi boti pe internet si oameni care folosesc GPT4. Eu am văzut si am testat (din punctul meu de vedere ChatGPT) si am auzit despre diverse rezultate obținute cu GPT-4. Sincer nu sunt extrem de speriat de versiunea actuala, ci mai degrabă de viteza cu care evoluează lucrurile.
          Da, probabil capacitatea creativa a unui om inteligent si competent profesional nu va fi egalata de IA foarte curând, dar joburile pentru oameni inteligenți si competenți sunt o minoritate numerica la nivel de marja de eroare in totalul pieței muncii. Majoritatea joburilor sunt rutina, si probabil sub nivelul de competenta si calificare al omului care le ocupa. Majoritatea joburilor fiind definite prin rutina si repetiție, sau implicând decizii programate, sunt ușor de înlocuit cu roboti, boti, algoritmi primitivi sau avansați de decizie. IA este perfect capabila sa înlocuiască oamenii care ocupa aceste joburi.
          Cu o cantitate de resurse in creștere, cu o competiție in creștere, este aproape inevitabil ca o IA reala, si mai inteligenta ca noi conform oricărei definiții, sa apară.

          • Sa stiti ca inclusiv Stephen Hawking avea predictii sumbre despre AI (si extraterestri). Stephen Hawking era un om foarte inteligent dar cu specializare in fizica, fara vreo specializare in software sau sociologie/psihologie. La partea cu extraterestri, pe scurt, tot timpul am considerat ca daca ar exista o civilizatie atat de avansata, ar trebui sa aiba niste „reguli” sociale „corecte” pentru ca altfel s-ar fi distrus intre ei inainte sa poata calatori interstelar. Drept urmare, cred ca ar fi foarte mici sansele ca o civilizatie extraterestra care poate sa ajunga la noi, sa vrea sa ne extermine. Sunt destule planete in Univers daca au nevoie de una pentru colonizare.
            Revenind la AI, mi se pare ca toata agitatia face mai mult rau in sensul ca le creaza tot felul de anxietati inutile oamenilor de rand.
            Cu locurile de munca nu as vedea lucrurile atat de dramatic… Chiar as postula faptul ca in societate locurile de munca nu se pierd ci se transforma (la fel ca si energia din natura). Asa s-a spus si cand au aparut robotii industriali care acum asambleaza autoturisme de exemplu. Care a fost rezultatul? Unele locuri de munca s-au convertit iar bunastarea oamenilor a crescut prin faptul ca mai multi oameni isi permit azi sa-si cumpere o masina. Cam asa va fi si cu AI doar ca in zona digitala.
            De exemplu, software-ul facut de UiPath, este foarte des utilizat in insitutii pentru a digitaliza documente (automat). Concret, se baga la scanat sute de foi care apoi sunt digitalizate (se recunoaste textul din ele), iar intr-un pas ulterior se analizeaza cu „AI” daca documentul reprezinta un contract, o factura, etc. Daca reprezinta o factura, se extrag elementele de pe ea (produsele, numarul din fiecare produs, pretul, TVA-ul etc). Aceasta automatizare cu AI, scuteste un om sa introduca manual datele de pe hartie pe calculator, DAR cel mai important este ca reduce riscul de erori. Tu ca om ai sanse maricele ca din cand in cand sa introduci un „5” in loc de „6” de exemplu.
            Asa ca, persoana care pana la momentul acela facea data entry (de pe foile fizice in calculator) se poate reconverti acum sa configureze „robotul” UiPath ca sa-i faca munca. Practic persoana devine mai productiva si nici nu mai face munca de rutina. E drept ca avand robotul de la UiPath probabil ca in companie nu mai e nevoie de 5 persoane care sa faca data entry ci doar de 1, DAR, in lumea de azi in care cantitatea de informatie digitala prelucrata si stocata la nivel mondial este intr-o continua expansiune, cele 4 persoane care si-au pierdut locul de munca pe postul de data entry, se pot reconverti si angaja la alte companii in zona digitala.
            Referitor la AI care scrie cod original, nu va imbatati cu apa rece. E ca si cum ai lua un text de pe internet si inlocuiesti unele cuvinte cu sinonime ale lor si gata, obtii ceva original. Eventual mai schimbi si ordinea unor propozitii sa para „si mai original”. Chat GPT „NU INTELEGE” ceea ce ii ceri sa faca. Chat GPT put si simplu e un google mai avansat. Tu ii zici ce sa caute si el iti gaseste si reda apoi ceea ce a gasit. Desigur, exista la mijloc niste analize lexicale si multe alte transformari, dar in esenta pentru Chat GPT e vorba doar de date, nimic nu are vreun sens real pentru Chat GPT.
            Referitor la Elon Musk, omul e cel mai mare sarlatan din istorie (pentru ca a obtinut miliarde prin diverse scamatorii). El produce masini electrice „pentru omenire” dar sustine mining-ul de bitcoin care consuma electricitate la nivel mondial cat o tara intreaga. Sa nu mai vorbim de Dodgecoin si alte inginerii marca Elon Musk.

          • eu as admite ca, am putea vorbi de „constientizare” si „simturi” artificiale, intr-o forma primitiva, ca de ex. cand masina constata ca i se termina bateria…
            totusi, chiar daca n-am idee cu cate taskuri opereaza google si AI, sunt convins ca nu sunt foarte multe comparativ cu multitaskingul biologic: nu doar ca fiintele biologice au taskuri subconstiente, ci de fapt fiecare celula biologica e un task independent;
            cand AI va incepe sa semene cu ceva inteligent, va trebui sa doarma si sa se updateze nopti si zile intregi; iar insusi controlul multitaskingului va presupune temporizari programate, care vor reduce si ele din viteza de procesare in ansamblu;
            in ultima instanta, e mai eficient sa lucrezi cu o unealta fara multa minte dar superspecializata, decat cu una all-in-one, atotstiutoare, dar care „nu are nici o meserie”

          • „Majoritatea joburilor sunt rutina, si probabil sub nivelul de competenta si calificare al omului care le ocupa. Majoritatea joburilor fiind definite prin rutina si repetiție, sau implicând decizii programate, sunt ușor de înlocuit cu roboti, boti, algoritmi primitivi sau avansați de decizie. IA este perfect capabila sa înlocuiască oamenii care ocupa aceste joburi.” – da da, de aia plâng stăpânii de sclavi de pe întreaga planetă, nu doar din Romania, că nu găsesc sclavi să lucreze în horeca, in construcții, șoferi etc.

  7. AI va fi folosit tot mai mult pentru ca:
    1. Poate face diferenta in competitia acerba dintre firme pentru produse si servicii la pret cat mai atractiv dar in acelasi timp de si de calitate superioara. Sunt deja roboti care pot fi instruiti sa faca zeci de operatiuni, care se pot inchiria de catre firme si care lucreaza ca niste angajati.
    2. In multe tari avansate tehnologic, dar deja si in Romania este o criza de forta de munca cu pregatire in diverse domenii.
    3. Vor apare noi meserii (intretinere, reparare roboti, inchiriere roboti, etc.).
    Aud tot mai des acest citat: „Viitorul nu aparține Inteligenței Artificiale, ci celor care folosesc Inteligența Artificială.”

    • Atata timp cat IA nu schimba perceptia vietii, e bine.
      Imi este teama ca o va schimba pt cei care vor lucra cu ea iar cei sub impactul ei n-au decat sa se descurce cu ea pt ca nu mai incotro.

    • Unde-s roboții ăia, boss, că eu trăiesc de 20 de ani în Canada și nu-i văd… Eh, poate suntem o țară nu chiar atât de avansată tehnologic… :))))))

  8. Un specialist im materie afirma ca peste cativa zeci de ani ceace nu cred, va fi mai repede, IA va prelua tot ce inseamna internet, masini de cautare, platforme de streaming, muzica, masini autonome, plati bancare si multe altele, cu alte cuvinte vom avea un asistenti personali sub forma IA care ne vor „citi dorintele de pe buze” si ne vor oferi ceace dorim, solutii incepand cu cele reale pana la cele virtuale.
    Cu alte cuvinte vom fi „luati de mana” pt rezolvarea problemelor incepand dintre cele mai banale la altele mai complicate.
    Vom avea acces nelimitat la informatii, din pacate majoritatea acestora nu le vom mai intelege pt ca aceste aptitudini se vor diminua cu timpul iar invatamantul nu va mai putea asigura cele necesare, a invata inseamna a intelege.
    In domeniul economic eficientizarea cum bine spuneti ” .. creșterea productivității este un lucru bun pentru firme, pe de altă parte înseamnă o pierdere semnificativă de venituri pentru majoritatea populației, care înseamnă o reducere a consumului, și a contribuțiilor fiscale ”
    Care sa fie modelul ? astfel incat oameni sa dispuna totusi de venituri cu care sa poate cumpara produsele fabricate de cat mai putini oameni cu eficienta maxima.
    O solutie poate fi introducerea unei impozitari substantiale a productiilor automatizate, controlate de IA astfel incat sa poata fi suplinite pierderile fiscale prin eliminarea personalului muncitor si reimpartirea acestor venituri catre populatie, cu alte cuvinte, munca nu va mai fi pt largi mase pricinala sursa de venit.
    Cu alte cuvinte, un venit minim garantat de stat ( subventii de stat) iar cine doreste mai mult n-are decat sa invete si mai mult pt a putea concura pt putinele joburi bine platite.
    Cum va putea arata acest venit minim garantat ? sigur nu va fi la acelasi nivel , diferente dintre tarile europene vor fi mari iar cum va fi in restul lumii, nu stie nimeni.
    Vedem de pe acum deja marile clivaje intre sistemul politic democratic occidental si restul sistemelor politice incepand de la dictaturi crunte, la dictaturi digitale de tip comunist ca in China si pana la modele mai ” moi” precum sisteme iliberale, gen Ungaria, Turcia care ofera cat de cat o oarecare bunastare.
    Iar Afirca ? ce sa mai vorbim de un continent in care populatia se va dubla in urmatorii ani, la ca 4 miliarde de oameni.
    IA va fi in primul rand un instrument de control si monitorizare a individului de la nastere si pana la moarte astfel incat statul sa poata interveni oricand, mai mult sau mai putin in tinerea sub control a maselor.
    Restul aplicatiilor pe plan economic vor fi benefice pt putini, cei care detin productii, actiuni, capitalul necesar, majoritatea insa va deveni dependenta si mai mult de alocatii ale statului.
    Avertismente sunt destule, insasi din partea celor care au inventat IA.
    O simpla intrebare, de ce s-au ocupat atatia oameni inteligenti cu punerea in aplicatie a unui sistem si „produs” mephistofelic” ?
    doar de dragul cercetarii, asa numitului progres technologic pt orice pret ? sunt intrebari filozofice la care nu exista inca raspuns.
    De aplicatiile in industria de armamant ce sa mai discutam ? acolo vor fi masive cu efecte dintre cele mai nocive. In acest domeniu aplicatiile IA le putem compara cu nou bomba atomica digitala cu efecte de distrugere daca nu si mai mari decat ale unei bombe atomice clasice.
    In orice caz provocarile cauzate de noi insine sunt deocamdata in faza, nu stim nimic ce va urma.
    Mintea noastra nu este in masura sa rezolve problemele pe care insasi le-a creat iar pana vom putea depasi acest impediment nu stiu daca vom mai exista.

    • peste câteva zeci de ani softul pe care-l numiți AI o să fie intr-un șanț virtual, uitat de toată lumea. Nu o să preia nimic pentru că o să dispară imediat ce o să apară o nouă ghidușie digitală. De fapt, nu o să treacă zeci de ani. In câțiva ani o să fie distrus de instanțele americane la cererea asociațiilor de protecție a drepturilor de autor și industriale. Asta pentru că acest jenant papagal virtual cu figuri de oracol fură cu nerușinare opera altora și o colportează aiurea in târg in folosul unor trișori ori plagiatori. La primul cent obținut de pe urma muncii altora avocații acestor asociații o să se activeze, de fapt deja sunt in lucru dosarele.

      mai mult, la fel ca și secreta-monedă această jucărie este extrem de energofagă, deci deținătorii de platforme-oracol o să descopere că e nevoie să taie rapid din cheltuieli, deci din programatori (in timp ce vor anunța glorios că gata! AI a înclouit programatorii!), deci din inteligența reală. Urmarea fiind, desigur, falimentul rapid (întârziat doar de inepția unor politruci care cred că pot folosi papagalul șchiop și lobotomizat (prin disponibilizări) ca instrument de propagandă super-eficient și care vor deturna fonduri pulice pentru finanțarea șarlatanilor. ceea ce deja s-a întâmplat cu așa-zisa presă in timpul pandemiei, salvată de la înec de mita guvernamentală in care banii publici au fost orientați către niște televiziuni falite in schimbul unor scheme de panicare a populației).

      altfel, din câte văd, mușterii captivi ai papagalului artificial dezvoltă anxietăți , tulburări de percepție, tendințe suicidare, convingeri apocaliptice, halucinații sinistre, deci are efectele unui drog foarte puternic, gen heroină. deci clienții vor muri pe capete (bănuiesc că toată lumea a auzit de belgianul ăla doborît in 2 luni de un bot d-ăsta care l-a zăpăcit in asemenea hal incât omul și-a luat lumea in cap și și-a lăsat nevasta și cei 2 copii pentru a salva planeta de…poluare). probabil că patronii, văzând cât de „eficient” e botul in câștigarea și fidelizarea clienților vor încerca să salveze afacerea prin cooptarea unor îndulcitori, a unor droguri soft gen pornhub. iar atunci papagalul super-inteligent va deveni și păpușă gonflabilă virtuală, nu numai inteligentă ci și spirituală (o să cânte și la pian). numai că pe o piață dominată de alții…

    • ”Cu alte cuvinte vom fi „luati de mana” pt rezolvarea problemelor incepand dintre cele mai banale la altele mai complicate.”

      Da. Pe la 1830, niște oameni de afaceri au inventat trenul de pasageri. După care a fost inventată și inteligența artificială aferentă: Mersul Trenurilor. Extraordinar de complicata problemă a orelor și kilometrilor fusese rezolvată, pe înțelesul publicului larg 😀

  9. nu stiu de ce am impresia ca majoritatea ideilor din acest articol sunt daca nu gresite, sunt deplasate sau exagerate. Spre exemplu, ideea de inteligenta captiva scalva intereselor oamenilor aparent pare ca se leaga, dar doar pentru ca pana acum singurul etalon era omul. Omul pe langa inteligenta poseda si constiinta iar acest articol nu sesizeaza distinctia, ceea ce este esential, Inteligenta artificiala nu poseda constiinta chiar daca poate pacali interlocutorul ca pare constienta. Este asadar o speculatie care pleaca de la premise gresite.
    Substituirea factorului munca cu capital, iarasi o abordare super simplista, care nu ia in calcul cel putin experienta revolutiilor industriale trecute.
    In al treilea rand efervescenta din jurul subiectului este foarte probabil exagerata, tehnologia din spatele AI a facut impresie dar nu este la nivelul la care majoritatea crede ca se afla. Pana sa avem un AI care sa poata inlocuiasca complet un om pot trece 10 ani, 100 de ani sau 1000 de ani. Momentan avem sisteme autonome de condus autovehicule care in 99% din cazuri functioneaza iar in 1% ucid pasagerii, motiv din care oricat de destept e AI-ul, in continuare soferul este responsabil si pentru ce face AI-ul si este raspunzator sa preia controlul cand acesta o ia razna. Avem ChatGPT care din nou, genereaza texte credibile dar eronate intr-un procent considerabil, e fantastic, dar nu poate inlocui omul. Avem robotii telefonici, asistenti virtuali, pe care toata lumea ii detesta pentru ca le pierde timpul pana cand pot sa ajunga la un consultant uman care sa le rezolve problemele. AI-ul poate fi un instrument util, dar nu poate inlocui prea curand(ramanand de vazut daca vreodata) un contabil, un jurist, un programator, sau oricare alt job. Similar precum si in revolutiile industriale anterioare, AI va creste productivitatatea dar nu va schimba paradigma. Probabil similar precum si in celelalte revolutii industriale si aceasta va aduce in cele din urma prosperitate in termeni obiectivi si nu apocalipsa precum mult se speculeaza.

  10. Cine compara revolutia AI cu revolutiile precedente (industriala, robotica, calculator, etc) face o mare confuzie istorica.
    Pana acum 100-200 de ani modelul social era simplu: bogati (elite) 5%; clerici 5%; patura mijocie (spre saraca) – 10-15% si populatie saraca 75% (majoritatea aveau locuinta si munceau din greu pentru hrana). Modelul economic era la fel de simplu: produse putine de lux pentru patura bogata si produse de masa ieftine pentru patura saraca.
    Revolutiile industriale (care au venit la pas cu alfabetizarea) au dus la mutarea unei parti din patura saraca in cea mijlocie (era nevoie de oameni instruiti pentru a tine pasul cu evolutia tehno). Modelul economic s-a complicat: o parte din produsele de lux au devnit si produse pentru paturile mai sarace si s-a trecut la productia de masa. Apoi un tip genial (Ford) a venit cu idea cresterii salariilor pentru a creste si mai mult productia de masa (daca propriul salariat nu poate cumpara produsul pe care il face … ai o problema).
    Am stat in echilibrul asta 50 de ani, cu patura mijlocie destul de voluminoasa care tine in spate toate rotile economiilor de produse de masa. Economii de productie de masa care intretine patura bogatilor.
    Si am ajuns la AI care loveste direct in patura milocie (celelate revolutii au lovit in patura saraca si i-a ridicat in patura mijlocie). Efectul va fi : fie se ridica in patura bogatilor fie ajung inapoi unde erau acum 200 de ani in patura saracilor. Vom vedea unde ajungem, e prima oara cand patura mijlocie e atacata.
    Varianta pozitiva poate sa fie data chiar de economiile de costuri si productivitate ridicata datorita AI-ului, prin care multe produse vor fi foarte foarte ieftine …mai ales serviciile (cum ar fi sa nu platesti costuri la abonamentul HBO sau pentru medicamente, transport, etc). Si vei putea alege o data la 5 ani o casa noua sau o masina noua (toate produse foarte ieftin). Asta ar fi o societate ideala si destul de socialista (ca sa nu zic egalitarista). Dar initiativa sau autodepasirea vor fi puternic infrante pentru a nu strica echilibrul. La fel natalitatea va depinde de cresterea si mai mare a productivitatii AI-ului. Dar chiar si pana sa ajungem la varianta asta vom trece prin varianta 2
    Varianta negativa este cea in care produsele vor fi scumpe si populatia nu va avea bani pentru ele. Patronii vor falimenta si ne intoarcem in urma cu 200 de ani: elitele vor avea produse putine high tech generate de roboti si AI si populatia saraca va primi doar strictul necesar de la stat (locuinte, hrana, etc). La partea cu locuinte va fi chiar mai rau decat acum 200 de ani. Intrarea dintr-o casta in alta va fi imposibila (chiar si prin educatie) pentru ca am avut modelul asta de societate timp de 4000 de ani si stim deja.
    Ce poate sa opreasca AI-ul? Sunt multi factori:
    – factorul uman : trebuie sa sti sa pui intrebari sau sa sti ceva despre subiect pentru a-l face pe AI sa-ti dea raspunsul corect si asteptat si nu un raspuns corect dar care nu contine tot. In plus ma indoiesc ca multi specialisti vor sa piarda timpul cu navigarea printre raspunsuri
    – factorul cost: daca AI-ul devine mai scump, la un moment dat se va echilibra cu costul resursei umane si nu va mai evolua. Si acum in companii se cumpara calculatoarele cele mai ieftine si rentabile nu cele mai performante (se descurca oamenii cand se blocheaza ceva :) ), desi cu un calculator performant clar creste productivitatea
    – factorul de companie: toate companiile vor vrea un AI dar strict specializat pe compania lor si nu vor vrea sa puna datele in comun pentru un super AI. Deci performanta va fi mica si daca ne uitam la primele doua puncte tot vor avea nevoie de oameni. Daca pun datele la comun …ajungem la ultimul punct
    – factorul universal: un AI universal va uniformiza totul. Ma indoiesc ca-i va da un sfat lui Ford si alt sfat lui Tesla … probabil vor sfarsii toti cu acceleasi produse si servicii (si ajungem la societatea de la punctul 1 :) )
    Vom vedea in viitor ce se va intampla.

    • ”cu un calculator performant clar creste productivitatea”

      Depinde de domeniu. Am mai multe calculatoare Mac Pro 4.1 și 5.1 din perioada 2009 – 2012. Astăzi au câte 64 GB RAM și NVMe-uri (niște dispozitive care arată ca o lamă de gumă de mestecat și înlocuiesc harddisk-urile) cu care rulează Mojave și Big Sur (sistemele de operare din 2018 și 2020 de la Apple) deși Apple zice că n-ar trebui să meargă.

      Dacă aș face editare video, mi-ar trebui probabil Mac Pro 7.1, iar creșterea de productivitate ar fi evidentă. Dar pentru imensa majoritate a celorlalte activități, calculatoarele astea merg mult mai bine decât mergeau ele în 2009 – 2012, când erau noi, iar sistemele lor de operare erau Snow Leopard și Lion, că așa erau vremurile.

      Ca să vulgarizăm puțin subiectul, alfabetizarea din ultimii 200 de ani nu are nicio relevanță pentru tractoristul care ară 20 sau 22 de brazde la fiecare trecere, la fel cum nu era relevantă nici pentru plugarul care ara cu caii o singură brazdă la fiecare trecere. Alfabetizarea a avut relevanță doar pentru acei foarte puțini care au proiectat și construit tractoarele.

      Ceea ce lipsește din comentariul de mai sus este înțelegerea volumului de muncă necesar pentru a obține un produs sau altul, precum și utilitatea acelor produse. Țiriac sau Jay Leno pot avea câteva sute de mașini fiecare, dar asta nu înseamnă că ei fac economia mondială să meargă 😀

      • Eu am reinviat de placere acum vreo 3 luni doua laptop-iri Windows mai vechi din aceeasi perioada.
        Cu Rufus.
        Si am cumparat licente cu 5$ online.
        Licente adevarate, nu fake-uri.

  11. Vorbim despre inteligenta artificiala, dar noi nu stim ce e inteligenta. Am citit, cu ani in urma, intr-o carte de psihologie ca ar fi fost contabilizate pina in acel moment vreo 200 de definitii ale inteligentei, unele de-a dreptul hazlii. De exemplu asta (probabil inventata la nervi, fiindca ce a iesit e un exemplu stralucit de circular reasoning): „Inteligenta e ceea ce masuram noi prin testele de inteligenta”.

    Probabil ca in vremurile astea cacofonice, in care nimeni nu mai citeste si toata lumea scrie, fiecare si-o inchipuie cum poate.

    Pe de o parte,
    (1) Inteligenta Artificiala e un alt iepure fioros scos din aceeasi palarie din care deja au fost scosi iepurii fiorosi „global warming”, „climate change”, inomabila „pandemie” si alti iepuri si iepurasi la fel de fatali pentru soarta omenirii. Periculozitatea clamata a Inteligentei Artificiale, exploatind de fapt frica de necunoscut, e un nou „motiv” pentru ca omenirea sa adere panicata la ideea necesitatii urgente a unui guvern mondial salvator si protector. Ca altfel se duce dracului giudetul.

    Pe de alta parte,
    (2) Inteligenta Artificiala e, in realitate, doar o creatie/extensie a inteligentei umane, indiferent ce ar crede oricare dintre noi despre inteligenta. La fel ca televizorul, internetul, fisiunea nucleara, toporul, ciocanul, cutitul, smartphone-ul, sistemele de operare macOS, Windows, Linux etc. E o creatie de laborator care va putea fi folosita ca unealta utila sau ca arma distrugatoare.

    Periculozitatea ei o vad in primul rind ca unealta de manipulare a maselor, de propaganda si dezinformare prin generarea de imagine, sunet si text usor de diseminat cu ajutorul televizorului si al internetului, care vor deveni inca si mai nocive decit pina acum.

    • „Periculozitatea ei o vad in primul rind ca unealta de manipulare a maselor, de propaganda si dezinformare prin generarea de imagine, sunet si text usor de diseminat cu ajutorul televizorului si al internetului, care vor deveni inca si mai nocive decit pina acum.”
      Nu-i destul ? sa ne dea complet peste cap ? si n-ar fi fost mai intelept ca acesta tehnologie ar ramane la indemana specialistilor din economie, sanatate, cercetare etc-etc. nicidecum lasata pe mana fiecaruia.

  12. Se pot însă dezinventa banii. Se poate reveni la schimbul în natură, contabilizat tot prin intermediul IA: 130 ouă, 6 mașini de spălat si 13,2 tone de minereu de cupru. Doar ca valoarea de schimb ale acestor depozite nu ar mai fi cea intrinseca, ci cea conferita de restul de potențial încă neutilizat și neperisabil.
    Fiecare om ar putea fi în posesia unor IA, unele care să se angajeze în locul său, altele care să îi administreze afacerile, întrucât fiecare ar deveni automat și o persoană juridică. Iar singura marfă naturală cu adevărat interschimbabila ar (re)deveni timpul. „Time is money” ar (re)căpăta astfel valențe naturale, neinfestate de aproximațiile și actualizările graduale ale monedei ca marfă universală.

    • @Hantzy
      „Se poate reveni la schimbul în natură”.
      Pentru ca in Germania preturile la supermarketuri au urcat cu 20% in ultimul an puteti sa incercati sa faceti trocuri la institutiile din zonele de Bahnofstrasse.
      Daca aveti asteptari/pretentii mai mari, nu uitati sa aveti la d-voastra suficienti saci de kartofeln si kraut!
      :))

    • Excelenta idee :) Stati sa ma gandesc unde sa-mi depozitez cele 13.2 tone de minereu de cupru pana cand o sa il dau la schimb pentru alte bunuri :).
      Banii in forma lor actuala nu sunt perfecti, dar sunt de departe o solutie mult mai buna fata de troc pentru simplul motiv ca bunurile nu se pot teleporta si in plus ocupa si spatiu de depozitare. Banii circula instant iar „depozitarea” lor se rezuma la niste cifre pe ceva hard disk-uri.

      • „Banii circula instant iar „depozitarea” lor se rezuma la niste cifre pe ceva hard disk-uri.”
        Și de ce nu ar putea circula instant și un certificat de proprietate?

        • Adica certificat de proprietate (tot digital banuiesc ca doar nu o sa plimbam hartii prin posta clasica)? Care ar fi diferenta intre bani si acel certificat virtual? CIneva (sau o autoritate) trebuie sa gireze ca certificatul nu e emis in lipsa bunurilor, in sensul ca nu imi generez eu un certificat conform caruia detin 100 tone de aur.

  13. Nu ne dam seama cat de periculoasa este IA autoprogramabila, ne jucam cu focul. Nu exista termen de comparatie. Odata obtinuta AI autoprogramabila rezultatele ultime din punct de vedere uman sunt doar 3:
    -raiul pe pamant.
    -iadul etern.
    -disparitie instantanee.

    asadar 2/3 iese rau pentru noi, de procentaje & probabilitati nu pot vorbi.

    Puteti verifica cerand opiniile programatorilor cu experienta, as fi surprins sa mai gaseasca vreun alt rezultat posibil.

    Ar fi bine sa o luam usor si sa luam mai in serios avertismentele lui Musk.

    • „Ar fi bine sa o luam usor si sa luam mai in serios avertismentele lui Musk.”

      Dap! E de studiat. Zicea, parca, de un moratoriu de 6 luni, dar nu am inteles prea bine care ii era propunerea concreta.

      Sa asteptam sa vedem ce zice si Tedros Adhanom Ghebreyesus, Presedintele Biden, Presedintele Iohannis, Albert Bourla, Ursula von der Leyen, Simona Halep, Cristina Cioaba, Marius Tuca, Antena 3 – CNN, presa mainstream, oamenii de stiinta responsabili.

      Am citit zilele acestea ca un belgian a murit (sinucis) dupa doar doua saptamini de expunere la AI + Internet.

      Terifiant! Istoria se repeta si noi nu am invatat nimic.

      Trebuie sa evitam o pandemie cu orice pret. Probabil ca cel mai sanatos lucru ar fi un lockdown fara acces la internet. Doar doua saptamini, pina se aplatizeaza curba AI. Pastrind distanta fata de internet, spalindu-te zilnic pe miini si cu un coif din aluminiu pe craniu nu ai cum sa te contaminezi cu AI.

      Iata un citat din articolul „Negaționism de carantină” de Cristina Cioaba, bun de aruncat in fata negationistilor pericolului AI.

      Mi-e din ce în ce mai clar că măsurile dure de prevenire și de stopare a răspândirii coronavirusului au activat toate conspirațiile posibile.

      (…)

      Pretutindeni lumea a dat în clocot. Conspiraționiștii de toate riturile par a se fi unit în cel mai nou negaționism planetar. Negaționismul științific de carantină. Nimic nu-i poate convinge pe cei atinși de molima asta: nici demonstrații raționale, nici studii, nici statistici, nici experimente. Nimic nu are trecere în fața certitudinilor împietrite ale acestor corifei ai conspirației. Argumentele raționale sunt spulberate de enunțuri stupefiante, însă definitive. Știu ei mai bine ce se ascunde dincolo de aparențe. Încerci să le pui dinainte fapte, suferința și moartea atâtor oameni, disperarea doctorilor, a autorităților? Aș! Povești pentru cei slabi de minte. O suficiență agresivă și gregară vorbește prin gura tuturor deținătorilor de adevăruri absolute.

      Desigur, știm cu toții că există smintitori de profesie, că prin toți acești încrâncenați deștepți se duce un război de uzură pus la cale de Rusia. Știm asta, dar totuși, mi-e greu să înțeleg cum pot să prindă rădăcini în mintea oamenilor asemenea idei sucite? Toată cantitatea asta enormă de minciună stă cățărată pe superioritatea țanțoșă a unora, care știu ei mai bine cum stau lucrurile și pe naivitatea, ca să nu-i spun altfel, a altora care o înghit nemestecată.

      • tot ce a scris doamna C. este o aiureală cu iz totalitar ce anihilează însăși ideea de opoziție și demonizează dezbaterea de idei, iar evoluția ulterioară a ‘pandemiei’ a confirmat intru totul că oamenii de știință „negaționiști” semnatari ai Declarației de la Barrington aveau dreptatea de partea lor și că măsurile guvernelor au fost precipitate, nevalidate științific, autoritariste, suspecte de corupție la nivel înalt și in cele din urmă dăunătoare pentru noi toți.

        Acuza de negaționism din partea unei persoane care nu are nicio tangență cu epidemiologia la adresa unor oameni de știință spune multe despre acea persoană și denotă o politizare extremă a discursului și o aliniere a acuzatorului la politicile abuzive, uzurpatoare de știință, ale unui regim fascistoid (care nici măcar nu s-a încheiat din moment ce contractul aberant, tipic fascist, dintre entitatea pseudostatală ue și corporațiile din cartelul pigpharma nu a fost reziliat nici măcar acum, după ce a devenit evident cât de inutil este produsul achiziționat in cantități enorme cu banii noștri smulși cu forța de la noi. deci mega-jaful fascist continuă).

        scuze pentru offtopic. dar, e drept că, judecînd după reacția concertată a guvernelor in fața unei epidemii minore ce au căutat să profite de boala și de suferința oamenilor pentru a instaura regimuri autoritare (tentative parțial eșuate, căci statele nu și-au retras de tot bocancii din viața privată a cetățenilor), e drept că orice om poate avea acum spaime vizavi de noul pretext ivit pentru adoptarea unor noi măsuri de monitorizare și control asupra internetului și a raporturilor umane din online. este foarte ușor să creezi boți de bine care să contracareze pasămite acțiunile altor boți răi (așa-zisa inteligență artificială)…creați de forțe ostile ori ajunși cumva rogue ca intr-un scenariu sf de duzină…când in realitate vor căuta anumiți termeni și vor izola și/sau elimina instant orice opoziție virtuală față de ideologia și viziunile mainstream asupra realității, precum și toate operele, autorii, site-urile ce contravin cumva corectitudinii politice (adică eseistică, beletristică, filme și chiar muzică…”subversive”).

    • Sunt un programator cu peste 20 ani experienta din care cativa ani chiar in domeniul inteligentei artificiale si nu confirm deloc ceea ce ati scris mai sus :). Adevarul este ca in lume AI a devenit un buzzword. Asa cum la un moment dat, a veniti cineva si a mentionat termenul de „cloud” in loc de „datacenter” si gata, s-a nascut cloudul care defapt era nascut de multa vreme doar ca atunci s-a re-nascut sau ma rog, s-a metamorfozat in „cloud” :).

      • Daca stiti atat de multe despre IA, scrieti. Demistificati iluzia. Scrieti asa ca sa inteleaga un medic, un economist, un avocat, sau un tractorist care citeste pe mobil in timp ce tractorul se conduce singur.

        • E ca si cum ati cere unui chirurg sa explice cum se face o operatie pe cord astfel incat sa poata sa o faca si un economist, avocat, programator sau tractorist care citeste pe mobil in timp ce tractorul se conduce singur.
          Eu am in schimb alta provocare: sa cautam ce parere au despre AI cei care chiar au creat algoritmi si software de AI.
          Am explicat in alte comentarii de ce un AI nu va deveni niciodata cu adevarat un terminator.
          Imaginati-va ca aveti o retea imensa de conducte de apa interconectate cu diverse ramificatii. Oricum ati configura acele conducte, nu veti obtine doar prin curgerea apei prin ele ceva inteligent.
          In cazul nostru conductele ar fi tranzistorii dintr-un procesor iar apa ar fi electronii care circula prin tranzistori pe diverse cai in functie de tot felul de conditii.

          • „In cazul nostru conductele ar fi tranzistorii dintr-un procesor iar apa ar fi electronii care circula prin tranzistori pe diverse cai in functie de tot felul de conditii.”

            Sau conductele ar putea fi neuronii, iar apa impulsul neuronal. Bizar cum am reusit sa ne dezvoltam cu asa sistem ilogic, care era imposibil sa produca inteligenta.

            • Diferenta majora intre creierul uman si conductele de apa/tranzistori e data de faptul ca legaturile fizice intre neuroni se schimba in timp. La un microprocesor, nu se reconfigureaza tranzistorii (eventual daca e FPGA…). Poate ca un mega FPGA combinat cu un calculator cuantic combinat cu un arbitru ar putea sa tinda spre o IA veritabila. FPGA ar fi pentru reconfigurarea „sinapselor intre tranzistori”, calculator cuantic pentru a avea si valori intre 0 si 1 nu doar „alb” sau „negru”. Apoi ar mai fi nevoie de un mega arbitru care sa-i spuna AI-ului ca o anumita „mutatie genetica” (a se citi reconfigurare de tranzistori) a fost „benefica” sau nu. Avand toate aceste 3 ingrediente probabil ca ar fi posibil sa se nasca o Inteligenta Artificiala veritabila…

          • Daca zici, si zici ca te pricepi…

            Eu știu ca deja dispar joburile de junior programer, pentru ca GPT face tot codul necesar. Pot spune ca acum pe piață e ultima generație de programatori care știu sa scrie cod.

            • Posibil, dar poate ca e mai bine asa :). Mie imi vin la interviuri oameni din ce in ce mai slabi. Nu inteleg ce saracie invata ei in facultate… Toti vor sa fie direct Tech Lead sau ceva pozitie super bine platita pe management dar ei nu stapanesc algoritmi de baza, habar n-au de multithreading, etc etc. Apoi, cand ajung sa lucreze, daca nu gasesc pe net o librarie pentru a face o functionalitate banala, sunt pierduti. Tendinta in industria software este sa se creeze un nou job: integrator de librarii/module. Acesti „integratori” vor beneficia la greu de Chat GPT si alte AI tools :)

        • @Narci si Bradut Bolos:
          habar n-avind ce e aia IA (Inteligenta Artificiala), deocamdata, sunt ingrijorat cum sa gestionez PN (Prostia Naturala).
          Ambele sunt la fel de nocive pentru umanitate, dar, deocamdata, presanta este aia ultima.
          Ce ziceti, ca experti ?

          • PN este una din cauzele IA.
            Prostia, Orgoliul si Lăcomia sunt combinația „câștigătoare”. Dupa cum ar zice Locutus: „resistance is futile…”

  14. „Build a system that even a fool can use and only a fool will want to use it.” – MURPHY’S LAWS.

    https://www.businessinsider.com/lawyer-apologizes-for-using-chatgpt-for-an-affidavit-2023-5

    Steven Schwartz, un avocat din New York, fraierit de ChatGPT riscă sancțiuni în justiție.

    Schwartz și-a cerut scuze după ce ChatGPT a inventat jurisprudența într-o declarație pe care a depus-o. Avocatul a recunoscut că a folosit modelul de inteligență artificială pentru cercetare, insistând că nu a realizat că acesta putea minți.

    Avocații companiei aeriene și judecătorul de caz nu au reușit să găsească unele dintre hotărârile judecătorești citate. Asta pentru că acele cazuri au fost complet inventate.

    • Nu cred ca a mințit a preluat date de la Times New Roman mai degrabă, prolemă datelor este mai mare decât se crede sunt multe prosti pe net.

  15. Din pacate, in Romania sint putin cunoscute numeroasele tunuri care s-au dat in America in ultimii ani de tot felul de escroci care au promis marea cu sarea.

    Probabil ca povestea asta cu AI (OpenAI a fost fondata de de 2 miliardari: Peter Thiel si Elon Musk) va fi inca un tun.

    Cind am vazut imagini cu Sam Altman pe youtube: „OpenAI CEO Sam Altman testifies at Senate artificial intelligence hearing | full video”, gindul mi-a fugit la Elizabeth Holmes*, care marti 30 mai 2023 este asteptata la portile unei puscarii americane unde isi va petrece urmatorii 11 ani. Si la Sam Bankman-Fried, un alt escroc de miliarde de dolari, care inca nu a fost condamnat. Si la Bernie Madoff… Lista e lunga.

    Deci Sam Altman e invitat in Senatul american ca sa explice el ce si cum e cu AI!

    Dar cine e aceasta noua vedeta țâșnită de sub frunze, ca ciupercile dupa ploaie?

    În 2005,la vârsta de 19 ani, după un an petrecut la Universitatea Stanford, unde a studiat informatică, a renunțat la studii fără a obține o diplomă de licență.

    Dupa care si-a facut o companie (a location-based social networking mobile application), a devenit CEO si, de atunci pina azi, o tine tot intr-o șefie. Așa sint unii, se nasc CEO. Banii nu au fost o problema, a facut rost rapid de $30 de milioane dar, dupa 7 ani de bătut pasul pe loc, a vindut-o. Nici asta nu a fost o problema. S-au gasit imediat banii necesari.

    În 2014, Altman a fost numit președinte al Y Combinator (un accelerator de startup-uri) de către co-fondatorul acestuia, Paul Graham.

    În 2020, Sam Altman a părăsit Y Combinator pentru a se concentra pe OpenAI în calitate de CEO.

    Iar acum, dupa 3 lungi ani de experienta extensiva ca CEO in domeniul AI, Sam Altman (38 de ani) explica senatorilor americani si lumii intregi ce e AI si ce vrea ea.

    E de râs.

    Macar Fauci avea vreo 80 de ani, din care 50 ca salariat-parazit al statului in functii medicale.

    ==============================
    (*) Cazul Theranos – Elizabeth Holmes e unul dintre cele mai senzationale. Theranos a fost un start-up care pretindea că poate efectua sute de teste, de la nivelul colesterolului până la analize genetice complexe cu o singură picătură de sânge. In 2003, o duduie de 19 ani, Elizabeth Holmes, a prostit o lume intreaga pretinzind că a conceput teste de analiză a sângelui ieftine, care necesită cantități foarte mici de sânge și care pot fi efectuate rapid și cu precizie, toate acestea folosind dispozitive automate compacte pe care compania le-a dezvoltat. Aceste afirmații s-au dovedit ulterior a fi false.

    Citeva nume care au acceptat sa faca parte din consiliul de administratie al Theranos (tineti-va de scaun!):
    – Channing Robertson, a chemical-engineering professor at Stanford
    – former U.S. Secretary of State George Shultz
    – William Perry (former U.S. Secretary of Defense),
    – Henry Kissinger (former U.S. Secretary of State),
    – Sam Nunn (former U.S. Senator),
    – Bill Frist (former U.S. Senator, senate majority leader and heart-transplant surgeon),
    – Gary Roughead (Admiral, USN, retired),
    – Jim Mattis (General, USMC),
    – Richard Kovacevich (former Wells Fargo Chairman and CEO)
    – Riley P. Bechtel (chairman of the board and former CEO at Bechtel Group)

    • Capitalul de risc cauta investitii, sunt bani de „monoply si pocker” daca iese e bine, daca nu iese nu.i bai, bani sunt destui.
      In SUA nu este problema ca politicienii sa faca parte din diferite consilii de administratie a unor firme, se poarta si in Europa, fara sa fi milionar nu ai sanse la functii politice grele.
      Asta este democratia in capitalism.

  16. Acum este momentul sa se profite de AI pentru a face bani. Cine are puțină minte vede in AI o oportunitate de a face bani buni. Cine nu, sta si se lamentează că este un pericol sau ca nu-i bună la nimic.

    • Ca orice tehnologie care crește productivitatea IA odată ieșită pe piață devine un ”Must have” pentru fiecare companie. Aici nu mai e vorba de o alegere, ci de ceva imperios necesar.

      • Mi-ati amintit de o poveste care circula pe internet acum vreo 20+ de ani:

        A Jobless man applied for the position of „office boy” at Microsoft. The HR manager interviewed him, then watched him cleaning the floor as a test.

        „You are hired” he said. Give me your e-mail address and I’ll send you the application to fill in, as well as date when you may start.

        The man replied „But I don”t have a computer, neither an email”.

        „I’m sorry”, said the HR manager. If you don’t have an email, that means you do not exist. And we cannot hire persons who do not exist.”

        The man left with no hope at all. He didn’t know what to do, with only $10 in his pocket. He then decided to go to the supermarket and buy a 10 Kg tomato crate. He then sold the tomatoes in a door to door round. In less than two hours, he succeeded to double his money. He repeated the operation three times, and returned home with $60.

        The man realized that he can survive by this way, and started to go everyday earlier, and return late. Thus, his money doubled or tripled everyday.

        Shortly, he bought a cart, then a truck, and then he had his own fleet of delivery vehicles..

        Five years later, the man is one of the biggest food retailers in the US. He started to plan his family’s future, and decided to have a life insurance.

        He called an insurance broker, and chose a protection plan. When the conversation was concluded, the broker asked him for his email address.

        The man replied,”I don”t have an email.”

        The broker was dumbfounded. „You don”t have an email, and yet have succeeded to build an empire. Can you imagine what you could have been if you had an e mail?!!”, he exclaimed.

        The man thought for a while, and replied, „an office boy at Microsoft!”

        Moral of the story.

        Moral 1
        Internet is not the solution to your life..

        Moral 2
        If you don”t have an Internet, and work hard, you can be a millionaire.

        Moral 3
        If you received this message by email, you are closer to being an office boy/girl, than a millionaire.

        P.S – Do not forward this email back to me, I am closing my email account & going to sell tomatoes.

      • si inteligenta autonoma autopropulsata parea ca va creste productivitatea, dar n-a fost sa fie..
        pe de alta parte, utilizam in mod curent buldozere si gredere cu GPS care sunt totusi destul scumpe si oricum nu prea cresc productivitatea, dar cresc calitatea;
        comparativ cu tehnologia predecesoare, AI seamana mai degraba cu masina autonoma, care insa nu vad sa detroneze GPS-ul, telefonia mobila si insusi internetul; ba chiar mi se pare ca deocamdata e un fel de wikipedia impanata cu promisiuni de imbunatatire continua;
        ca sa conduca la mai multa automatizare ar trebui sa fie sigura, dar tocmai asta e partea nevralgica: in timp ce GPS-ul si LIDARUL sunt sigure, inteligenta artificiala n-a reusit sa le puna in valoare pentru a asigura autonomia in conditii de siguranta; din acelasi motiv, ma tem ca nu se va ridica nici la nivelul unui programator junior si nici chiar la un simplu operator uman, dar ar fi un instrument util de verificare, pentru redundanta; si in general va fi dorit pentru ca ridica mai degraba calitatea vietii si cunoasterea, nu productivitatea;
        e foarte probabil sa creasca productivitatea la scrierea de software, ceea ce e totusi inca prea putin relevant si nici nu conduce la reducerea joburilor, ci dimpotriva, la cresterea activitatii si in continuare la cresterea gradului de digitalizare si beneficiilor aferente, cu sporuri productive si calitative in toate domeniile in care digitalizarea are relevanta.

      • Deloc! Vedeti de curiozitate pe net cate posibilitati de a face bani cu AI sunt. Dacă le-ati fructifica in loc sa stati pe forumuri ati iesi din sărăcie. Sau chiar va gânditi ca cineva crede aiureala aia cu programatorul de 20 de ani căruia îi vin juniori la interviu? :))

        • Ahhh inteleg, in cazul acesta poate imi vindeti dumneavoastra o schema piramidala sau ceva metoda fantastica de a ma imbogati :).
          Referitor cei 20+ ani de experienta ai mei sunteti liber sa credeti ce doriti, iar referitor la interviuri juniorii inca mai au circumtante atenuante dar cand vin oameni cu 10 ani experienta si sunt praf, aia e grav de tot.
          Unii isi mai si flutura tot felul de certificari de ti se face scarba cand vezi ca nu coincide nivelul de cunostiinte cu hartiile fluturate.
          Scriu acest comentariu asteptand sa fac un update pe Raspberry PI pe Ubuntu 22 si nah, nu poti sa ai pretentii de la un ARM care impreuna cu toate celalalte componente consuma vreo 10 W.
          In weekendul acesta prelungit am de gand sa imi montez primele module de control la noua casa. Tocmai am terminat de lipit 2 module pentru controlul jaluzelelor si a becurilor. Sunt super smechere pentru ca sunt super compacte:). Le-am facut cu optotriace VO2223a. Am 1A sustained prin ele, ceea ce inseamna vreo 220-240W in functie de tensiune (apropo vedeti ca pentru unii de pe forum Volti * Amperi nu dau Watti ci VoltiAmperi). Cei 220 W ar trebui sa fie suficienti pentru orice bec LED iar pentru jaluzele am masurat deja si la cel mai mare geam am 120 W putere absorbita. O nimica toata :).
          Mi-ar placea sa mai povestim dar s-a terminat update-ul asa ca ma intorc la munca. Poate ca intr-o zi veti putea sa va instalati si dumneavoastra in casa modulele pe care le realizez.
          P.S. Pentru alti cititori: sper ca acum aveti material suficient de atacuri la persoana si alte jigniri josnice.

  17. @Durak

    Fiecare cu orizontul lui financiar, unii din pacate doar pina la pacanele, … La fel si cu calatoriile, unii au orizontul doar pina la supermarketul din colt. Nu stiu de ce nu v-ar placea Erbil, e un oras vechi de 5000 ani, cu multe vestigii arhitectonice si nu cred ca e atit de periculos ca Lago Maggiore:)

    https://www.youtube.com/watch?v=TujxiF3Yqh4

    Ascultati-l pe McLaughlin si mai imbunati-va la suflet.

    • @cititor critic
      Eu cu mintea mea slaba ma gandeam ca sunteti unul din cei trei jurnalisti muschetari cand vazui destinatiile pentru aeroportul din Sarjah.
      https://www.theguardian.com/media/2005/mar/29/iraq.iraqandthemedia
      Muschetar o data. Muschetar pentru toata viata.
      Ca un gest de curtoazie pot sa va spun si cine organizeaza excursii minunate la cele mai vechi biserici din Armenia.
      Dar ma indoiesc ca puteti sa le platiti din diurna sau ca o sa vi se aprobe sa fie platite.
      Eu fusei acum 40 de ani la America.
      Aveti si vizulica de America?
      Daca v-ati deconspirat ca aveti gura mare banuiesc ca o sa va trimita sa faceti reportaje la Vintu de Sus.

      • Cred ca in general vorbiti in dodii.
        Altfel cu ESTA nu e nevoie de viza:)
        E cam suspect sa fi fost acum 40 ani in SUA si sa va fi intors in Romania dar e problema dv. si a organelor care v-au acordat viza:) Eu n-am curiozitati vis-a-vis de dv. asa cum aveti dv fata de mine.
        Numai bine.

        • „Altfel cu ESTA nu e nevoie de viza:)”
          Am corectat eroarea cu 40 de ani.
          Pai cum sa nu am nedumeriri cu privire la d-voastra cand vad ce comentati?
          Nu vorbesc de loc in dodii.
          Dar credeti ca va aproba ESTA cand vad pe unde va plimbarisiti si va laudati ca va plimbarisiti?

        • @Durak
          „Eu fusei acum 40 de ani la America.” La America de unde ati fost acu 40 de ani, de la Republica Moldova, pe atunci URSS? :)) Ca din Romania puteati merge IN America deși nimeni nu va crede poveștile astea. Poate acu 30 de ani ati fost la Club America de prin Ferentari. Acolo e drept ca nu va trebuie viza :))

          Cam asta e nivelul postarilor cand va puneti nickname-ul asemanator firmelor de prezervative. Am dreptate? :D

          • @Calin – aka file din poveste securista
            Nu am fost vreodata in URSS/Rusia/Moldova sovietica si nici dupa ce a recunoscuta ca stat oficial la UN.

            Dar pentru ca ati chiulit si la lectiile de istorie la si cele de istoria rock-ului – am emigrat din Romania inainte cu cateva luni de concertul asta:
            https://www.youtube.com/watch?v=_W7wqQwa-TU
            Cand fusei trimis la America era la mai putin de un an si jumatate DUPA concert.
            La un curs de … antrenament intelectual.
            P.S. Nu il cunosc pe Van Ghelie si ultima oara cand m-am fredonat prin Ferentari era cand fusei la o clinica privata. :))

  18. I.A. nu este o inteligenta, cel putin deocamdata. E putere de calcul, dublata de acces la baze uriase de date. Este dependenta de acele date, iar acele date sunt hrana IA. Intr-o situatie nemaintalnita (sau, cel putin, niciodata documentata), IA nu se va comporta ca o inteligenta umana, gasind o solutie fara precedent.
    Ca sa folosesti unealta IA, trebuie sa ai un anumit nivel de inteligenta si de instruire. Ca sa perfectionezi IA, trebuie sa ai un nivel superior de inteligenta si de instruire. Inteligenta umana! Ca si in cazul armelor de distrugere in masa, reglementarea IA nu va putea impiedica inteligentele umane amorale sa o foloseasca precum o arma.
    Simplificand, IA va fi dupa chipul si asemanarea creatorului sau – omul. De va capata, vreodata, constiinta de sine, e posibil sa ajunga la concluzia ca omul e o fiinta daunatoare mediului inconjurator. Abia atunci, ramane de vazut daca va avea si capacitatea sa extermine rasa umana. Pana atunci, e doar un fel de trotineta electrica – te duce mai repede pe distante scurte, poate fi incercata de orice tampit, se poate inchiria rapid dintr-o aplicatie de smartphone, dar te impiedici de ea pe trotuar, provoaca accidente de circulatie si, la un moment dat, nu va mai fi „trendy”.

    • Sunt destul de pesimist in ce priveste IA. Nu e la fel ca armele nucleare, e si mai rea, fiindca nu apare frica aceea paralizanta de a o folosi. Lumea o va folosi usor, pt a trai mai bine si pt a avea avantaje. Joc des sah pe o platforma online si multi folosesc acolo motoare programe de sah, desi e interzis; deseori primesc punctele pierdute inapoi fiindca adversarii au folosit motoare sah. In momentul cand se va inventa un cip pe care sa il implantam in cap si sa ai acces imediat la strategii si baze de date, in orice domeniu, studenti, avocati, medici, cercetatori, profesori, ingineri, etc, atunci cei care nu vor avea vor fi precum niste cimpanzei, total depasiti. Evident ca inteligenta umana e diferita si are unele avantaje, dar per total cred ca viitorul e al IA cu o mica parte umana. Oamenii vor deveni total dependenti de IA, deja suntem in mare masura. Si, da e posibil ca IA sa debina constienta, si sa nu mai gaseasca rost pt existenta pe pamant a oamenilor care consuma, polueaza, si sunt ineficienti, lenti, etc. Cat invata un om in 20 ani, un IA invata in 1 minut. Depinde acum si de motivatiile unor oameni care vor vrea sa distruga sau sa depaseasca alti oameni. E un mare pericol IA.

    • non sequitur:

      O afirmație (cum ar fi un răspuns) care nu decurge în mod logic din sau nu este în mod clar legată de ceva spus anterior

      Exemplu: Vorbeam despre noul restaurant, când ea a aruncat un non sequitur despre câinele ei.

      ………………………………………..
      Un comentariu non-sequitur este un comentariu care nu are nicio legătură cu o conversație.
      ………………………………………..

      Don’t feed the trolls, the adage goes. They’re doing this to get attention, so don’t give them what they want.

      „Research shows that the typical internet troll posts nasty comments in order to provoke others, trigger conflict, and receive attention,” Hoffman says. „When trolling efforts are successful in achieving those outcomes, the nasty behavior is rewarded and therefore likely to continue.”

  19. intr-un timp indelungat, masina va putea sa evalueze mai bine datele, similar unei constiinte umane;
    in prezent ea nu poate evalua importanta datelor cu care lucreaza, ci doar papagaliceste; „constientizarea” datelor necesita o infinitate de comparatii, care nu pot fi predefinite, ci se acumuleaza din experienta, dupa o infinitate de interactiuni aleatorii;
    nu stiu daca e indusa de marketing sau pur si simplu o interpretare gresita ideea ca „autoprogramarea” ar accelera acest proces; am sustinut mai sus ca e un nonsens ca masina sa-si scrie singura cod; explicatia consta in faptul ca un limbaj de programare e tocmai un limbaj de comunicare cu masina, iar cand masina devine ea insasi proiectantul, nu are nevoie de un limbaj sa comunice cu ea insasi; ok, exista si varianta in care masina ar reutiliza in mod creativ niste structuri de date deja create de om; dar aceasta ar fi tocmai o cale ocolitoare, care oricand se poate opri intr-o fundatura (poate cu exceptia unor maruntisuri de rutina sau copy/paste-uri pe care le pot face si absolventii de cursuri rapide); pentru ca proiectantul uman lucreaza cu structuri abstracte, dintr-o necesitate specifica omului: structura abstracta repreziunta o grupare de actiuni si date care in forma descompusa reprezinta sute si mii de pagini de instructiuni elementare, pe care omul nu isi poate permite sa le reia in forma amanuntita de fiecare data cand proiecteaza ceva similar; masina nu are problema asta, ea poate incepe orice proiect de la zero, precum un proiect de CAD, lucrand direct cu coordonate reale si obiecte finite, fara sa aiba neaparat nevoie de structuri intermediare abstracte; ar fi mult mai complicat sa incerce sa reutilizeze si abstractiunile umane si cu atat mai complicat sa conceapa ea insasi obiecte abstracte; un alt scop al abstractizarii e compatibilitatea: cu cat o structura e mai abstracta, cu atat asigura un domeniu mai larg de compatibilitate cu alte structuri deja concepute; proiectantul uman nu va concepe direct o roata, ci va incepe cu o unealta ajutatoare: o structura abstracta universala, de genul: „ceva care se invarte”; cum va interpreta AI o structura cu asemenea specificatii ? daca ii ceri sa furnizeze asa ceva, e firesc sa returneze drept rezultat o roata finita oarecare; problema e ca ea nu va putea fi asamblata intr-un cod uman, pentru ca nu ar fi compatibila cu alte tipuri de roti, cu arborele rotor, titirezul, tirbusonul, etc; in situatia in care masina devine proiectant, nu mai e necesara abstractizarea intermediara: omul va comunica masinii specificatiile finale, iar aceasta va reproduce direct obiectul finit solicitat, proiectandu-l de la zero, neavand nici o problema cu dimensiunea si structurarea codului si nici vreo alta necesitate obiectiva de reutilizare a unei structuri intermediare creata anterior; in acelasi timp, masina va putea compara oricand doua obiecte, chiar si de tipuri diferite, pentru ca nu va fi constransa de incompatibilitatile prestabilite de om intre tipuri de date diferite, fie ele similare si uneori chiari identice dar declarate diferit; incompatibilitatea datelor e o constrangere specifica unui limbaj de programare si e inevitabila daca lucrezi cu asa ceva; prin urmare, e de evitat ca masina sa „scrie cod” intr-un limbaj de programare; dar ea isi va putea crea propriile criterii, selectii si grupari (programul principal original ii creaza si pune la dispozitie variabilele necesare, ori de cate ori intervine vreun eveniment modificator); de ex. daca proiecteaza ciocane, la un moment din viitorul indepartat, va fi capabila sa faca distinctie intre capul si coada ciocanului; insa de la un program de scanare pana la capacitatea de a defini singura criterii de comparatie acceptabile, AI mai are de capatat experienta a mai multor vieti de om; deocamdata AI e inca la nivelul unui program de, sa zicem, recunoastere faciala, care lucreaza cu o baza de date nelimitata, e dotat cu o interfata performanta de comunicare cu utilizatorul, capabila sa traduca sensul cuvintelor umane si dispune de un motor performant de cautare si filtrare a conexiunilor din baza de date;
    de ce experienta a mai multor vieti de om ? daca intrebi un proiectant uman cum ar fi sa amplasezi motorul deasupra masinii, o sa raspunda din reflex de ce e o idee proasta, accesand direct criteriile esentiale: stabilitatea si aerodinamica; neavand reflexe, masina va trebui sa analizeze absolut toate criteriile, in ordine, sa zicem, alfabetica; construirea reflexului tine de evolutia unui sistem de combinare si prioritizare a criteriilor, capabil sa ofere prioritate criteriilor relevante si sa le excluda complet pe cele irelevante;
    sau, ma rog, va raspunde ca la radio-sant, cu copy-paste din inestimabila si inepuizabila maculatura umana, reciclata din bazele de date prioritizate probabil dupa numarul de like-uri

      • diferenta dintre stiinta&tehnologie si un chat este ca primele sunt protejate de licente, in timp ce un chat este doar o interfata interactiva mai prietenoasa cu utilizatorul, ce va putea fi implementata la gadgeturi ceva mai sofisticate decat un automat de cafea: de ex. la un magazin virtual, o bona virtuala sau un manual scolar virtual

        • Pentru mine diferența este ca Johannes Kepler nu diferă mult de un AI modern aduna date si trage o concluzie din ele( AI si aici sta mai slab el încerca de miliarde de ori ceva un om nu poate așa ceva moare cu mult înainte) . Nu consider știință crearea unui baze de date cu ajutorul unui senzor (telescop) , interogarea ei sa vezi ce forma geometrica se potrivește cu datele ( utilizarea parametrilor interogări in formulare și rapoarte) , concluzia ( amortizarea datelor cu interogarea) este doar o forma mai sofisticata de automat de cafea.

        • @Clau
          eu apreciez ca identificarea de tipare intr-un haos aparent reprezinta pasi esentiali ai cunoasterii
          in ce priveste programarea, chatgpt este doar un rezultat al unei revolutii ce s-a produs in ultimii ani; cel putin la Oracle&Sun, acum JavaFX e cu totul altceva decat versiunile clasice de Java si in general alceva decat programarea cu care am fost invatati: posibilitatea parametrizarii obiectelor si functiilor cu parametri indefiniti si, mai ales, variabilele de tip ObservableValue care se updateaza automat, aduc programarea la un nivel la care nu mai vezi doar constrangeri, ci si perspective nelimitate;

  20. La fel cu exemplu cu trandafir roșu variabila globală spune roșu dar aceeași variabilă se schimba daca vorbim de nunti aici trandafirul alb este valoarea de criteriu maxim. Avem o variabila care se schimba in funcție de criteriul de interogare, exact acest lucru oferă valori diferite unui variabile. Baza de date e aceeași dar cu o lista to do si posibilitatea de a oferi valori unui variabile care de fapt asta însemnă poți face mai multe interogări in funcție de diverse criterii a bazei de date. Probabil un AI ar oferi 1000 de tipuri de ovale pana ajunge la valoarea maxima posibila din baza de date, dar tot oval fa fii ca nu poți crea alta forma geometrică din baza de date. Posibil chiar mai corect dar nimic altceva.

    • Deci baza de date oferă rezultatul oricâte variabile folosești , poți avea mai multe concluzi dar tot din baza de date le extragi ,baza daca e greșita tot ce iese e greșit si bineînțeles baza corecta si interogarea greșită sau incompletă, omisa din cauze diverse sau necunoaștere. Calitatea va creste aici sunt de acord dar un Einstein AI, nu.

  21. Deci baza de date oferă rezultatul oricâte variabile folosești , poți avea mai multe concluzi dar tot din baza de date le extragi ,baza daca e greșita tot ce iese e greșit si bineînțeles baza corecta si interogarea greșită sau incompletă, omisa din cauze diverse sau necunoaștere. Calitatea va creste aici sunt de acord dar un Einstein AI, nu.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Bradut Bolos
Bradut Bolos
Economist, Doctor în Finanţe, absolvent al UBB Cluj Napoca, lector la Universitatea Petru Maior din Târgu Mureş vreme de 13 ani, a activat în cadrul AIESEC şi SMUCR a fost Assistant Professor la Universitatea din Buraimi, Oman, în prezent cadru didactic asociat al UMFST Târgu Mureș

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

„Greu de găsit un titlu mai potrivit pentru această carte. Într-adevăr, Vladimir Tismăneanu are harul de a transforma într-o aventură a cunoașterii materia informă a contorsionatei istorii a ultimei sute de ani. Pasiunea adevărului, obsesia eticii, curajul înfruntării adversităților își au în el un martor și un participant plin de carismă. Multe din concluziile sale devin adevăruri de manual. Vladimir Tismăneanu este un îmblânzitor al demonilor Istoriei, un maître à penser în marea tradiție – pentru a mă restrânge la trei nume – a lui Albert Camus, a Hannei Arendt și a lui Raymond Aron.“ — MIRCEA MIHĂIEȘ 

 

 

Carti noi

 

„Avem aici un tablou complex cu splendori blânde, specifice vieții tărănești, cu umbre, tăceri și neputințe ale unei comunități rurale sortite destrămării. Este imaginea stingerii lumii țărănești, dispariției modului de viață tradițional, a unui fel omenesc de a fi și gândi.", Vianu Mureșan. Cumpara volumul de aici

 

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Cumpara cartea de aici

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro