• Introducere • Migrația externă la nivelul județelor și regiunilor de dezvoltare • Întoarcerea acasă a bărbaților și femeilor • Motivația revenirii acasă • Efectele imigrației și emigrației asupra structurii pe vârste a populației •
Introducere
În articolul publicat la 23 ianuarie arătam că în anii 1990-2024 scăderea populației rezidente prin migrație externă a fost de 2,6 milioane locuitori, însemnând aproape două treimi din întreaga scădere de 4,2 milioane. Precizam că o evoluție aparent imprevizibilă, spectaculoasă ca dimensiune, a avut loc în anii 2022 și 2023 însemnând migrație externă pozitivă și o creștere a populației rezidente prin migrație cu 91 și 85 mii locuitori. Creșterea din anul 2023 provine dintr-o imigrație cu schimbare de reședință de 324 mii persoane și o emigrație de 239 mii persoane. Migrația pozitivă nu însemnă automat și o creștere a numărului populației rezidente, lipsind cealaltă componentă, creșterea naturală. În anul 2022 această componentă a continuat ferm să rămână negativă, ca în toți anii 1990-2021, de aproape 95 mii persoane, rezultând un regres al populației rezidente prin ambele componente de numai 4 mii locuitori. În anul 2023 situația a fost una și mai surprinzătoare la o privire rapidă. După ultimele date finale publicate de Institutul Național de Statistică numărul născuților în anul 2023 a fost de 160 mii, cu 5 mii mai mare decât în datele provizorii. Scăderea naturală ajunge astfel la 84 mii locuitori. Punând alături migrația pozitivă de 85 mii persoane ar însemna că în anul 2023 populația rezidentă a crescut cu aproape 900 locuitori! Este o schimbare remarcabilă, imprevizibilă doar la o privire rapidă. Populația rezidentă a crescut după 33 de ani de declin! Va trebui să așteptăm datele pe anul 2024 pentru a vedea dacă schimbarea se confirmă, dacă numărul imigranților în creștere după Pandemie anunță declanșarea unei autentice și durabile migrații de retur. Motivația de retur ar putea avea originea în dificultățile economice după Pandemie și în contextul războiului din Ucraina în țări în care au reședința românii. Pe de altă parte, în contextul adâncirii crizei de forță de muncă în țară în mai multe sectoare și domenii ale economiei naționale salariile și alte beneficii au crescut sensibil apropiindu-se de cele medii din țările în care se află emigranții români.
În articol sunt prezentate și analizate datele asupra imigranților și emigranților cu schimbare de reședință în anul 2023 pe vârste, sexe, județe și regiuni de dezvoltare [1]. Nu sunt publicate date pe țări de origine a imigranților și nici după nivelul de educație ori starea civilă, caracteristici care ar putea aprofunda cunoașterea motivației și mecanismelor determinante. Va fi privilegiată abordarea la nivelul regiunilor de dezvoltare economică. Vor fi folosite date asupra numărului de imigranți și emigranți dar și rate la 1000 de locuitori, clasamentele variind considerabil.
Migrația externă la nivelul județelor și regiunilor de dezvoltare
Cât de previzibilă putea fi explozia numărului de imigranți în anii 2022 și 2023? Luând în considerare amploarea neobișnuită a schimbării există temei pentru a admite că factorii declanșatori ai creșterii au apărut după anul 2015 când progresul numărului de imigranți s-a declanșat și alura ascendentă a curbei în figura 1 o confirmă. A fost amorsarea marii schimbări. Refluxul din anii 2020 și 2021 a fost provocat de reglementările restrictive de circulație și izolarea din timpul Pandemiei, reluarea creșterii fiind apoi extrem de radicală. Nu a fost însoțită și de mișcare similară a numărului de emigranți neexistând în țară context favorabil creșterii acestei componente a migrației externe. Am putea chiar admite că acel context a constituit în același timp unul cu acțiune de tip pull favorabil întoarcerii acasă alături de acțiunea factorilor de tip push din țările unde aveau reședința imigranții reveniți acasă. Liniile ajustate ale celor două componente în figură definesc clar tipul de evoluție, liniar la emigranți și exponențial la imigranți.
Cele două curbe permit și o interpretare mai nuanțată a impunătoarei creșteri din anii 2022 și 2023. Admițând instalarea creșterii fluxurilor de imigranți începând cu anul 2017 nu poate fi omisă ipoteza unei contribuții importante la valorile de excepție din cei doi ani a concretizării unor decizii de imigrare în anii 2020 și 2021 nerealizate în anii Pandemiei și concretizate imediat după epidemie. Este procesul de recuperare specific fenomenelor demografice perturbate în dezvoltări de factori exteriori imprevizibili.
Migrația externă cu schimbare de reședință în anul 2023 este ridicată în toate județele. Are variații mari ca număr al imigranților și emigranților provenite esențial din mărimea diferită a populației județelor. Celelalte lucruri fiind egale, unei populații mai mari îi corespund valori mai mari și ale imigrației și emigrației. De fapt, imigranții nu sunt decât emigranții din ani trecuți care se întorc acasă. O influență o are și propensiunea spre migrare dobândită în timp și provenită și din grad de dezvoltate a județelor, la populații foarte apropiate județul Teleorman având migrație superioară județului Alba. Sărăcia este aliat al emigrației. Dacă recurgem la rate de imigrare și emigrare clasamentul județelor se schimbă radical, ratele eliminând efectele perturbatoare ale mărimii populației și reflectând mai fidel intensitatea fenomenului. În figura 2 avem ambele clasamente. Lăsând deoparte Capitala cu 1,7 milioane locuitori migrația a fost în anul 2023 net superioară ca dimensiune în județele cu populații mai mari, Prahova, Iași, Constanța, Timiș, Cluj și Dolj. Județele cu populațiile cele mai mici, Covasna, Tulcea, Sălaj, se află la cealaltă extremitate a clasamentului. Clasamentul după ratele de imigrație și emigrație oferă un alt peisaj. Mai întâi, valorile celor două rate sunt omogene, forța imigrației și emigrației este asemănătoare. Pozițiile dominante aparțin unor județe cu grad mai mare de sărăcie, Caraș-Severin, Teleorman, Olt, Mehedinți, Ialomița, Tulcea. Sărăcia a fost contextul determinant. În județele mai dezvoltate, Brașov, Iași, Cluj, Sibiu, Timiș și în Capitală ratele sunt mai mici.
Județul Ilfov deține o poziție particulară, cu migrație externă mică. Expansiunea economică a regiunii București-Ilfov, locurile de muncă, nu au încurajat emigrația masivă și, implicit, imigrația masivă de retur. Poziția particulară vine în mare parte din comuniunea București-Ilfov. În anul 2023 și-au stabilit reședința în județ 58 de mii de peroane. Aproape 17 mii din București și peste 3 mii și-au schimbat reședința dintr-o localitate în alta a județului. Rezultă că aproape 38 de mii au venit din alte județe, din toate județele dar preponderent din cele aflate în jurul județului. Populația județului era în anul 2023 de 574 mii locuitori, în creștere continuă [1].
Faptul că atât imigrația cât și emigrația au cunoscut creșteri substanțiale în anii 2022 și 2023 în toate județele atât ca număr cât și ca rate la 1000 locuitori ilustrează profunzimea și amploarea schimbărilor în decizii.
A doua figură pe județe, 3, se referă la migrația netă, imigranți minus emigranți și rata migrației nete în anul 2023. Migrația netă este general pozitivă, imigranții depășind confortabil emigranții ca număr. Este creșterea populației rezidente prin componenta migrație externă (neluând în seamă scăderea naturală). Capitala și județele cu potențial demografic mai mare Prahova, Iași, Constanța, Timiș, Cluj dețin pozițiile cele mai importante în clasament, la cealaltă extremitate fiind plasate județe cu populație puțin numeroasă. Ierarhiile sunt inversate dacă luăm în considerare ratele de migrație netă, tronând județele Teleorman, Olt, Mehedinți, Tulcea, Ialomița, Buzău, Călărași și Giurgiu. Capitala, județele Brașov, Ilfov, Iași, Cluj au ratele cele mai mici. Ratele conferă omogenitate ansamblului clasamentului.
Particularitățile județelor din figura 2 în nivelul imigrației, emigrației și migrației nete se transmit prin agregare la nivelul celor 8 regiuni și în figura 4 putem examina diferențele. Sunt diferențe în migrația netă, diferența dintre imigranți și emigranți ca număr, ca rate de migrație netă. Iată ce evidențiază clasarea regiunilor după migrația netă ca număr de persoane și ca rate:
– plasarea regiunii Nord-Est pe cea mai înaltă treaptă ca număr de migranți; nu surprinde, regiunea fiind furnizor major de migranți (și interni și internaționali) de mai multă vreme;
– nivelul foarte apropiat din regiunea Sud-Muntenia poate fi pus pe seama particularităților unei populații care a avut (și are) experiențe și practici superioare celorlalte regiuni în migrația internă prin plasarea regiunii București-Ilfov cu marele său potențial economic în interiorul regiunii Sud-Muntenia; experiențele și practicile, mediul favorabil difuzării informațiilor de tip know-how nu puteau rămâne fără ecou în migrația externă proprie populației din județele regiunii Sud-Muntenia și de aici plasarea ei pe al 2-lea loc la migrație externă ca număr;
– regiunea București-Ilfov are numărul cel mai mare de imigranți și emigranți dar diferența dintre cele două categorii de migranți, însemnând migrație netă, este relativ mică și plasează regiunea în a 7-a poziție.
Clasamentul după nivelul ratelor, luând în considerare și mărimea populațiilor regiunilor, schimbă semnificativ pozițiile regiunilor:
– regiunea Sud-Muntenia își păstrează a 2-a poziție fiind însă depășită de regiunea Sud-Vest Oltenia, cu populație mai mică;
– regiunea Nord-Est este expediată pe locul 7, vecină cu regiunea București-Ilfov aflată pe ultimul loc.
Întoarcerea acasă a bărbaților și femeilor
În figura 5 se poate observa numărul foarte apropiat al bărbaților și femeilor în cele 2,8 milioane de români cu reședința în alte țări la începutul anului 2023 (secțiunea 5A) și diferențe considerabile între numărul imigranților bărbați și femei în anul 2023 (secțiunea 5B). Dificil de identificat factorii acestei mari diferențieri. Date asupra stării civile, nivelului de educație, țărilor din care se întorc, nedisponibile, ar putea oferi unele informații. Ce ar putea determina mișcarea de retur apreciabil mai redusă a femeilor ori mișcarea de retur mult mai importantă a bărbaților? Se află factorii care au declanșat masiva imigrație în anii 2022 și 2023 ((așteptată și în anul 2024) în țările de origine, în România ori în ambele părți? Este o motivație economică, de altă natură ori
amândouă? Posibil, locuri de muncă în activități specifice bărbaților mai bine plătite în țară în contextul adâncirii crizei de forță de muncă. Pe de altă parte, este posibil ca locurile de muncă ocupate în bună măsură în unele țări de femei din România în îngrijirea persoanelor vârstnice, în întreținerea locuințelor, în asistență medicală să aibă mai multă stabilitate în raport cu locurile de muncă ale bărbaților în sectoare economice afectate de recesiune în unele țări.
Motivația întoarcerii acasă
Intențiile revenirii acasă rezultate dintr-o cercetare selectivă efectuată în anul 2018 în rândul a 1554 români rezidenți în principal în Franța, Germania, Italia, Regatul Unit și Spania erau astfel motivate: deschiderea unei afaceri, construirea/cumpărarea unei locuințe, deschiderea unui cont de economii în țară, cumpărarea unui autoturism, oportunități de angajare. Cercetarea a avut loc în anul 2018 iar rezultatele au fost publicate în anul 2020 [2]. Să privim datele din figura 1 și să reținem că în anul 2018 au revenit în țară 173 mii de români și au emigrat 232 mii, migrația netă negativă fiind de 59 mii persoane. Nu se întrevedea decât palid neobișnuita ascensiune a imigrației din anii care au urmat și cifra de 324 mii în anul 2023. Care dintre motivațiile menționate au dus la spectaculoasa ascensiune? Toate puteau contribui în cei șase ani care au urmat și în care România a cunoscut progrese economice incontestabile și creșteri ale veniturilor populației. Putem adăuga accentuarea crizei de forță de muncă și ecoul ei în creșterea salariilor în sectoarele cele mai afectate de criză
Într-un articol publicat relativ recent de profesorul Dumitru Sandu la Contributors, în septembrie 2024, dedicat revenirii românilor în țară [3],autorul avansează următoarea motivație majoră a migrației de retur: ‚Tot mai mulți români din străinătate au acumulat un număr mare de ani acolo și au considerat că este vremea să revină în țară, la familii, prieteni, cunoscuți, să ocupe eventualele locuințe pe care, între timp , le-au construit în țară, cu bani din migrație (remitențe economice)”.
Presa aduce frecvent în atenție problemele migrației românilor, sesizând printre altele motivele întoarcerii în țară ale unora dintre cei plecați. Iată unele opinii [4]:
•„România s-a dezvoltat în ultima perioadă și nivelul de trai a crescut”.
•”Ei sunt reci ca nație, ești într-o țară necunoscută, nu dau doi bani pe tine”.
•„Unii vin cu bani acasă pentru a-și deschide propriul business, unii ating stagiul minim de cotizare în străinătate și revin acasă pentru a încasa pensia minimă din statul vestic, unii sunt măcinați de dorul de casă, alții se întorc pentru a-și cumpăra propriul imobil”.
Efectele imigrației și emigrației asupra structurii pe vârste a populației
Cum este afectează structura pe vârste a populației rezidente de fluxurile anuale de imigranți și emigranți este ilustrat în figura 6 prin intermediul unor piramide comparabile, populația rezidentă, cea a imigranților și cea a emigranților având fiecare efectiv standardizat de 100000 locuitori. Sunt deci doar structuri comparabile pe vârste. Imigranții din prima piramidă constituie un aport de populație tânără, mult mai important la bărbați. Emigranții constituie o pierdere de populație tânără, și ea mai importantă la bărbați. Impactul asupra structurii pe vârste a populației rezidente este rezultanta celor două componente ale migrației externe.
În cei 33 de ani de migrație negativă s-a constituit populația rezidentă în alte țări astăzi și în figura 7 putem vedea pierderea de populație tânără acumulată în timp, reînnoită în fiecare an prin noi intrări (emigranții din țară) și noi ieșiri (imigranții în țară). Piramida populației rezidente în alte țări (în galben) este suprapusă pe cea a populației rezidente în țară. Sunt cele aproape 3 milioane de români având reședința în alte țări. Continuarea migrației pozitive din anii 2022 și 2023 la aceleași dimensiuni ar putea reduce mărimea aceste piramide și ar mări-o pe cea a populației rezidente. Două observații se cuvin însă a fi avansate. Migrația pozitivă va putea duce la creștere a populației rezidente doar dacă va depăși dimensiunea scăderii naturale anuale a populației care se conturează a fi în anii următori de 100 mii locuitori. Ea rezultă din natalitate scăzută și mortalitate foarte ridicată. Va avea efecte pozitive și dacă va fi inferioară scăderii naturale prin reducerea declinului anual al populației rezidente.
Felul cum va evolua migrația externă în anii care vin este o necunoscută. Va depinde de mersul economiei, de veniturile populației și de situația politică. Măsurile de austeritate luate după ani de incompetență în gospodărirea finanțelor țării nu pot constitui un cadru favorabil stimulării întoarcerii celor aflați cu reședința în alte țări. Nu se pot întrevedea nici orizontul și nici măsura în care marile dezechilibre din finanțele țării vor putea fi îndreptate. Grava criză politică în care se află țara de mai multe luni și care se va prelungi cu urmări imprevizibile conturează și ea o țară ajunsă în stare de anormalitate. Migrația externă nu poate rămâne inertă la prelungita criza economică și cea politică. Sensibilitatea ar putea fi mai mare în contextul actual și cel care se conturează la emigrare cu schimbare de reședință. Au fost în anul 2023 aproape 325 mii de imigranți dar și și 239 mii de emigranți. Aproape două treimi dintre ei aveau vârste între 20 și 45 ani iar emigranții de astăzi se compun într-o proporție incomparabil mai mare din persoane cu studii superioare față de emigranții din deceniile trecute.
Printre cititorii articolului sunt cu siguranță persoane care au o experiență în migrația externă de tipul emigrare și apoi imigrare, după cum sunt numeroși cititori care se află în străinătate. Opiniile lor pot aduce mai multă cunoaștere a unui fenomen demografic care a fost și rămâne de mare actualitate.
R e f e r i n ț e
[1] Institutul Național de Statistică. TEMPO ONLINE Baze de date statistice
(http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table).
[2] Plopeanu, Aurelian-Petruș și Homocianu,Daniel, Why woud Romanian migrants from Western
Europe return to their country of origin?, Eastern Journal of European Studies, Vol. 11, Issue 1, June 2020 (https://ejes.uaic.ro/articles/EJES2020_1101_PLO.pdf).
[3] Dumitru Sandu, De ce revin românii în țară De ce revin românii în țară și parte din ei
re-migrează? , Contributors, 19/09/20 (https://www.contributors.ro/de-ce-revin-romanii-in-tara-si-parte-din-ei-re-migreaza/).
[4] Ziare.Com, 30 septembrie 2024, De ce numărul românilor care se întorc definitiv acasă a crescut
Puternic. Profit.ro, 27 septembrie 2024, Românii se întorc masiv în țară. Digi24.ro, 4 noiembrie 2024, Românii se întorc acasă.
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Lucrurile incep sa mearga rau in occident; salariile scad, nesiguranta creste (vezi ultimele atentate in Ge), in timp ce in Ro e pe dos, situatia se imbunatateste, inca, nu stiu cit timp.
In plus s-au produs acumulari, multi si-au rupt oasele prin vest sa economiseasca, sa-si ridice case, sa puna o afacere pe picioare si acum pot porni o noua viata.
Vad in cercu meu, tot mai multi isi cumpara casa in Ro, nu numai ca afacere, ci si pt a locui o perioada mai lunga. Chiar si eu vizitez Ro citeva saptamini pe an, lucru pe care nu-l faceam in trecut.
Inca un mare semn de intrebare e clima, verile extrem de calduroase inca ii sperie pe multi!
”în anul 2023 populația rezidentă a crescut cu aproape 900 locuitori! Este o schimbare remarcabilă”
Am mai povestit despre consulii români care refuză cereri pentru pașapoarte CRDS și trimit solicitanții în România, să-și facă acolo carte de identitate și pașaport. Așa crește populația rezidentă, oamenii aceia tot în UK locuiesc și lucrează, dar au carte de identitate cu domiciliul în RO și pașaport eliberat în RO. Scandalul va izbucni când ANAF o să le ceară și taxe.
Domnule Profesor, cu tot respectul, cred ca nu luati in calcul faptul ca imigratia din cifre nu e neaparat a romanilor care se intorc, ci cel putin partial a strainilor din tari mai putin dezvoltate. Banuiesc ca in special din Nepal. Poate partial chiar si din Republica Moldova. Si din Ucraina. Asta ar explica si de ce acesti imigranti sunt mai degraba barbati (nu pentru Ucraina, desigur, ci pentru tari din Asia). Ca anecdota personala, va pot spune ca am facut un sejur la un complex hotelier din Romania, de pe culoarul Rucar Bran, in septembrie 2022, si majoritatea personalului era din Nepal. Eu nu locuiesc in Romania, dar revenind in Bucuresti dupa 3 ani vara trecuta am fost surprisa de diversitatea etnica crescanda din metroul bucurestean. Si cred ca exemplele pot continua. Cel putin partial e migratie economica din alte tari mai putin dezvoltate.
Daca le e greu sa declare rezidenta fiscala in UK, asta este
@rom – ”Daca le e greu sa declare rezidenta fiscala in UK, asta este”
Non-sequitur. Articolul se referă la statisticile privind rezidența în România, iar acele statistici sunt manipulate de consulii români din străinătate. Dacă omul are NINo și / sau are settled-status și poate genera un share code, are rezidența fiscală în UK, iar acel share code poate fi verificat instantaneu de personalul de la consulatele românești din UK. Deci are dreptul la pașaport CRDS.
Logică acceptată de funcționarii din UK, dar greu de înțeles de funcționarii publici români: dacă acel om s-a prezentat fizic la un consulat din străinătate, asta demonstrează că se află acolo. Cu NINo, cu share code, cu adresă de domiciliu din UK ș.a.m.d. Funcționarii români se comportă ca în Kafka și ei sunt primii care încalcă legea. Pentru că au tot timpul niște statistici de manipulat.
Migratia este un fenomen cu fata si revers. Cei plecati trimit bani in tara care sustin gaurile negre din economie si ajuta local. Dar reindustrializarea atat de trambitata de guvernanti are nevoie de 2-3 generatii de tineri care au fie scoli profesionale fie facultati tehnice. Ori populatia tarii este in scadere accelerata. Fenomenul va fi vizibil dupa 2030. Iar statistica nu ajuta cu nimic daca nu este urmata de reforme structurale. Iar statistica sustine ca avem circa 21 de mil. loc, cand in realitate avem doar 17 mil. loc. Toata economia pierde fara a mentine un trend pozitiv al populatiei. Dar ce sa ceri in ultimii 20 de ani, unor presedinti, premieri si guvernanti care habar nu au de conexiunile dintre economie si demografie, si care au urmarit bunastarea unei clase politice tot mai nesimtite si corupte. Revenirea romanilor plecati cere un sprijin real al mediului privat, unei fiscalitati decente si scutiri impozite pt orice afacere serioasa. Ori atata timp cat statul este omniprezent in economie si este bugetofag, corupt, revenirea in masa este o utopie.
Din partea autorului
Multumesc cititorilor care au trimis comentarii
Raspunsuri
neamtu tiganu 06/03/2025 La 10:22 : Exista realmente o miscare de revenire acasa multiplu motivata. Ramane de vazut in ce fel va fi influentata de situatia economica actuala si viitoare dupa masurile de austeritate luate de guvernanti. Sufera nu numai populatia, ci si agentii economici. Nu stim, mai ales, unde va duce profunda criza politica in care se afla tara, criza aflata in plina desfasurare, intinsa pana la alegerile din luna mai si, posibil, dupa alegeri. Consecinte posibile, reducerea imigratiei de retur si recrudescenta emigratiei. Va fi insa, previzibil, o emigratie a populatiei tinere cu grad ridicat de educatie.
Harald 06/03/2025 La 10:46 si 06/03/2025 La 21:21: „…au tot timpul niște statistici de manipulat”. Ma intreb daca ii intereseaza statisticile. Mai degraba interese financiare ori pur si simplu prostie oficializata. Statisticile din UK asupra imigrantilor sunt extrem de detaliate, impecabil prezentate si imi permit sa mentionez cateva dintre ele (pe care s-ar putea sa le cunoasteti.
1- Census 2021- 477 mii rezidenti romani
(vezi aici) (The most up to date information on Romanians is from the Census).
2. Datele asupra „settled and pre-settled status” sunt o alta categorie de date si nu sunt lipsite de interes. Se refera la numarul de cereri (applications) depuse de romani dupa iesirea Regatului Unit din Uniunea Europeana pana in luna martie 2023 in schema EU-settlement-scheme si iata rezultatele aplicatiilor: din cele 1,4 milioane de aplicatii depuse de romani 457 mii au primit decizia Settled, 679 mii decizia Pre-settled (mai au de asteptat pana la 5 ani de sedere continua in UK), 196 mii Refused si 86 de mii respinse din alte motive. Se poate remarca, cifra de la Settled nu este departe de cea de la Census 2021.
(link).
Georgiana 06/03/2025 La 12:44
Multumesc pentru observatie. Este corecta. Din pacate, in mod surprinzator si regretabil Institutul National de Statistica nu publica date asupra imigrantilor si emigrantilor pe tari.
@Vasile Ghețau – ”Statisticile din UK asupra imigrantilor sunt extrem de detaliate, impecabil prezentate”
Și eu vă mulțumesc pentru răspuns. Statisticile din UK sunt detaliate, însă ele nu trebuie să corespundă cu statisticile românești, nu verifică nimeni asta. Unii dintre cetățenii români din UK au și carte de identitate cu domiciliul în RO, o parte dintre ei fac asta din proprie voință, însă o altă parte fac asta la presiunea consulilor, care le resping cererile de pașapoarte CRDS.
Statisticile românești sunt manipulate pentru scopuri politico-administrative. Chiar și o comună poate avea mai mulți consilieri locali, dacă numărul de locuitori rezidenți depășește fiecare prag (de ex 11 consilieri în loc de 9, dacă se depășește pragul de 1500 de locuitori). România pe ansamblu poate avea mai mulți europarlamentari la Bruxelles, dacă are mai mulți rezidenți în evidențe. Nu știu cum stau lucrurile la nivel de județ, dar presupun că și județele pot trimite mai mulți parlamentari la București, dacă au mai mulți rezidenți în evidență.