Să ne imaginăm că tocmai am pășit în secolul al 22-lea. Să ne mai imaginăm un profesor de istorie, undeva pe glob, care le dă un extemporal elevilor săi cu tema următoare:
Numiți câteva dintre cele mai importante invenții sau inovații care au marcat economic începuturile secolului al 21-lea, la fel de mult cum avionul, Fordul Model-T și penicilina au definit secolul al 20-lea ori motorul cu aburi, locomotiva și sonda de petrol au definit secolul al 19-lea.
Probabil că elevii anului 2101 vor alege între iPod (2001), Facebook (2004), YouTube (2005), Twitter (2006), iPhone (2007), Google Android (2007), Amazon Kindle (2007), iPad (2010), IBM Watson (2011), automobilul fără șofer (2012) și lista poate continua. Oricare dintre opțiunile enumerate au fost/sunt tehnologii revoluționare și disruptive, care au zguduit din temelii status quo-ul primilor ani ai secolului curent, creând produse complet neașteptate, cu succes planetar, și dezvoltând industrii complet noi.
Să ne gândim doar la ce s-a întâmplat în ultimii 10 ani, de când Steve Jobs a prezentat lumii primul iPhone: o imensă mulțime de oameni de pe toate continentele au avut dintr-o dată acces la GPS, text messages, selfies, muzică și alte minunății. Practic, vechile telefoane fixe s-au împuținat semnificativ, iar cele publice, cu fise, au dispărut aproape complet, devenind piese de muzeu sau recuzită din filmele secolului precedent.
Dar revoluția disruptivă a telefonelor inteligente (Apple și Google) n-ar fi fost triumfătoare în absența unei alte invenții pe care foarte puțini dintre noi și-ar fi imaginat-o cu zece ani în urmă: aplicațiile mobile. Telefoane fără fir au existat și spre sfârșitul secolului trecut, dar dacă pronunțai aplicații pe telefon, doar câteva laboratoare IT ar fi putut să-ți spună ce înseamnă. Este din nou meritul uriaș al genialului Steve Jobs care, deschizând în iulie 2008 primul magazin virtual de aplicații mobile pentru iPhone, a provocat un tsunami comunicațional pe care îl trăim cu toții astăzi. Aplicațiile mobile au ajuns în prezent o industrie de $100 miliarde și o componentă intrinsecă a vieții noastre de zi cu zi. Instalate, majoritatea gratuit, pe telefoanele inteligente, ele au creat noi oportunități de servicii pentru sute de mii de oameni, au concurat cu succes monopoluri urbane de lungă tradiție (d ex., transporturile), au revoluționat modul cum citim știri, e-mailuri, ori mesaje de pe rețelele de socializarea, cum comandăm o pizza sau facem o programare la doctor.
A doua posibilă întrebare a imaginarului extemporal ar putea fi următoarea:
Care este țara care a produs în doar 12 ani toate invențiile și inovațiile menționate de voi?
Răspunsul corect nu este Uniunea Europeană, nici China, nici Rusia, nici Japonia, nici India, nici Canada.
Răspunsul corect este: Statele Unite ale Americii.
Puterea soft vs. Puterea hard
Cele mai importante revoluții tehnologice disruptive de la începutul secolului al 21-lea au avut loc în SUA. Și această realitate irefragabilă îmi oferă acum prilejul să aduc în discuție raportul dintre puterea soft (soft power) și puterea hard (hard power) a Statelor Unite.
În 1990, Joseph S. Nye, profesor de relații internaționale la Universitatea Harvard, a inventat termenul soft power pentru a denumi abilitatea de a obține ceea ce vrei prin atracție în loc de coerciție sau plăți. Conform lui Nye, puterea soft este exercitată de către o națiune prin trei coordonate: cultură, valori și modul său de viață, în contrast cu cea asociată constrângerii militare, economice sau politice (puterea hard sau dură). Împreună, cele două tipuri de putere au făcut din Statele Unite o forță semnificativă în geopolitica mondial[.
După cel de-al doilea război mondial, când puterea sa hard a jucat rolul decisiv în obținerea victoriei militare, America a făcut uz intens de puterea sa soft: planul Marshall a repus Europa în stare de funcționare, și instituțiile internaționale cele mai importante – Națiunile Unite, Banca Mondială, Fondul Monetar Internațional și Organizația Mondială a Comerțului – au fost stabilite cu masiv ajutor american, reprezentând structura de rezistență a sistemului geopolitic global.
În timpul Războiului Rece, puterea de atracție a ideilor, valorilor și politicilor americane au motivat pe cei care trăiau dincolo de Cortina de Fier să se opună hegemoniei Uniunii Sovietice și a lacheilor ei comuniști. Posturile de radio Europa Liberă și Libertatea, finanțate de Washington, erau ascultate de 70-80% din locuitorii din Europa de Est. Dărâmarea zidului Berlinului și implozia Uniunii Sovietice au avut loc fără ca Statele Unite să tragă un singur foc de armă. Puterea soft americană a câștigat Războiul Rece [i].
Prezența culturală a Uniunii Sovietice în Praga, Budapesta și Varșovia s-a evaporat brusc în momentul retragerii ultimului soldat rus. În schimb, cultura americană nu avut și nu are nevoie de nicio armă pentru a călători și a găsi audiență entuziastă pe mapamond.
Cele mai bune universități din lume, cu cele mai multe Premii Nobel, se găsesc în America. Schimburile educaționale, prin care peste un milion de elevi, studenți, profesori și cercetători din lumea întreagă vin și se perfecționează anual în Statele Unite, sunt o componentă majoră a puterii soft americane. După cel de-al doilea război mondial, Senatorul J. William Fulbright a introdus programul de schimburi educaționale care-i poartă numele și operează astăzi în 155 țări. Am avut marea onoare ca, în 1992, să fiu ales primul Fulbrighter din România post-comunistă și să încep o nouă carieră la University of Oklahoma.
Exporturile culturale americane se constituie, probabil, în cea mai populară formă a puterii soft. Ceremoniile anuale de decernare a Premiilor Oscar atrag între 30 și 50 milioane de telespectatori. Din cele 200 filme de top, care au realizat cele mai mari încasări de-a lungul timpului, numai cinci sunt străine: „The Full Monty” și „Skyfall” (Marea Britanie), „Life Is Beautiful” (Italia), „Spirited Away” și „Howl’s Moving Castle” (desene animate din Japonia); restul sunt americane, incluzând câteva coproducții.
Dacă două treimi din afișele de film poartă un titlu american în Europa (chiar și în Franța), dominația este și mai mare atunci când vine vorba de cărți traduse. În 2003, pentru fiecare carte germană tradusă în SUA, au fost traduse în germană nouă cărți americane.
Muzica jazz, rock, folk sau hip-hop, născute în America, au cucerit generații după generații de interpreți și fani de pe toate meridianele, inclusiv din România.
Când în România anilor 1980 au fost îmbuteliate, sub licență, primele sticle cu Pepsi Cola, a fost un șoc general prin comparație cu băuturile locale (Brifcor, CiCo). Rivala lui Pepsi, Coca Cola nu a apărut în țară până după 1989, dar după apariție, a ocupat imediat o nișă importantă pe piața băuturilor carbogazoase.
Similar, celebrele restaurante fast-food americane – McDonald, Burger King, KFC etc., ori cafenele Starbucks au fost și sunt ambasadorii americani cu un mare impact socio-cultural pe toate continentele.
Punând la un loc toate elementele puterii soft americane, enumerate incomplet mai sus, se obține o imagine în filigran a ceea ce se cheamă American dream. Este visul care a atras și încă atrage valuri de emigranți de peste țări și mări. Încă nu am auzit de vise similare în cazul altor țări (Russian dream, Chinese dream, Indian dream etc.). (Chiar și vedetele mediatice americane, care au declarat public intenția lor aprigă de a emigra dacă Donald Trump ajunge Președinte, și-au schimbat între timp părerea și au rămas bine-mersi tot aici)
Fracturarea hidraulică – o combinație puternică între puterea soft și puterea hard americană
Cred că, dintre toți autorii români, am publicat cele mai multe articole despre fracturarea hidraulică a argilelor gazeifere și petrolifere, inclusiv o carte. Deși am analizat detaliat și din diverse unghiuri revoluția argilelor, subiectul nu este încă epuizat. Mai sunt elemente cu o semnificație specială pe care nu le-am abordat până acum. Un exemplu este prezentat în continuare.
Cu un deceniu în urmă, era de bon ton să afirmi că lumea a rămas fără petrol și să plângi cu lacrimi de crocodil pe umărul Statelor Unite, văzute ca un simplu spectator pe piețele energetice. Puterea hard americană era amenințată să-și diminueze forța din cauza dependenței de importurile de petrol și gaze.
Criza financiară din 2008 și îndoiala pe care a produs-o în legătură cu modelul economic american, politica disfuncțională a administrației Obama și cei peste zece de ani de război în Afganistan și Irak au motivat adversarii Americii să cânte prohodul erei americane.
În 2009, ziarul oficial chinez People’s Daily a scris sub titlul Hegemonia SUA se termină. Începe era multipolarității globale: Cel puțin un lucru este sigur: Forța Statelor Unite este într-un declin a cărui viteză este așa de fantastică încât depășește orice închipuire.
În 2010, ziarul german Der Spiegel caracteriza Statele Unite ca fiind o supraputere în declin, al cărei vis american a devenit un coșmar, măcinată de disperare, lipsa speranțelor și pesimism.
În 2011, vorbind într-o tabără de vară pentru tineret, președintele rus Vladimir Putin a descris americanii astfel: Trăiesc dincolo de posibilitățile lor și își mută o parte din problemele lor pe spinarea economiei mondiale. Trăiesc ca niște paraziți de pe urma economiei mondiale și a monopolului dolarului lor. (Este vorba de același Putin care, cinci ani mai târziu, va fi acuzat că ar fi intervenit în favoarea alegerii lui Donald Trump ca președinte al Americii)
În 2018, omenirea produce mai mult petrol ca niciodată, iar Statele Unite sunt producătorul mondial no. 1 de petrol și gaze. O realitate neașteptată pe care spectatorii manipulați fără milă de filmul propagandistic Gasland nu au întrevăzut-o nici în visurile lor cele mai negre. [A se (re)citi și articolul meu despre ignoranți Tip II și Tip III)]
Am fost puternic surprins să constat că unul din cele mai dure bastioane ale fracktivismului, The New York Times, a capitulat fără condiții în decembrie 2017 și, prin editorialistul Bret Stephens, a proclamat fracturarea hidraulică drept cea mai importantă inovație care definește economic începuturile secolului al 21-lea. Iar în ediția de luni, 29 ianuarie 2018, sub un titlu semnificativ – Oil Boom Gives the U.S. a New Edge in Energy and Diplomacy – același ziar folosește pentru prima dată expresia revoluția argilelor fără a mai recurge la peiorativul fracking! Să vezi și să nu-ți crezi ochilor!!
Încă o dată, ca un Phoenix irepresibil, America a fost capabilă să inventeze și să inoveze o revoluție tehnologică prin care să inaugureze o nouă eră energetică. Abundența de petrol și gaze produse prin fracturarea hidraulică, coroborată cu forajul orizontal dirijat, analizele microseismice, metodele de inteligență artificială și multe alte componente, a dat puterii dure americane un impuls viguros care s-a propagat ca un tsunami și în puterea sa soft. Boom-ul energetic american a devenit un antidot puternic pentru contracararea ideii de declin american și concedierea bocitoarelor de serviciu din multe țări. Prin simpla lui natură, boom-ul a subliniat încă o dată, dacă mai era nevoie, vitalitatea sectorului privat american, abilitatea țării de a inova și reziliența economiei americane – elemente care multă vreme au făcut America atrăgătoare pentru străini. [ii]
Adoptarea fracturării hidraulice pentru extragerea petrolului și a gazelor naturale în cantități greu previzibile cu un deceniu în urmă a transformat una dintre vulnerabilitățile durabile ale Americii într-un avantaj strategic.
Scăderea prețurilor petrolului și gazelor (de la peste $100/baril până la sub$60/baril) a stabilizat economia Europei, a ajutat Japonia să gestioneze consecințele dezastrului nuclear de la Fukushima, a permis Chinei să își urmărească mai agresiv noua strategie a „drumului mătăsii” din Eurasia și a slăbit perspectivele Rusiei de a deveni o superputere energetică.
Fracturarea hidraulică a permis Statelor Unite să impună sancțiuni împotriva Iranului fără ca piețele de petrol să sufere și tot fracturarea hidraulică a ajutat Statele Unite să obțină reduceri istorice ale emisiilor sale de CO2 chiar și fără a fi membru activ al Acordului Climatic de la Paris.
În loc să trăim în era „limitelor de creștere” și a diminuării posibilităților, enunțate cu mare pompă de bocitoarele apocaliptice din anii 1970, realitatea dovedește că trăim azi într-o eră de supraabundență energetică, în care Statele Unite sunt din nou liderul mondial.
Aprecierea mediului instituțional unic al Americii și a piețelor sale de capital a crescut pe măsură ce alte țări au încercat să reproducă revoluția americană a energiilor neconvenționale. Gregory Zuckerman, autorul cărții The Frackers The Outrageous Inside Story of the New Billionaire Wildcatters, a spus: Când stau de vorbă cu străinii, ei sunt mai impresionați decât americanii de această renaștere. Ei sunt convinși că așa ceva se putea întâmpla numai în America.
Puterea soft americană a încercat să-și promoveze ideile despre avantajele economice și geopolitice ale fracturării hidraulice și dincolo de granițele sale, în special în Europa, ale cărei producții de petrol sunt în scădere, iar alimentarea cu gaze naturale suferă presiuni și șantaje politice cronice in partea Rusiei.
Marile companii americane de profil – precum ExxonMobil, Chevron ori Marathon – au fost încurajate de administrația Obama să înceapă lucrări preliminare de prospectare a eventualelor resurse neconvenționale din Europa. Dar geologia nefavorabilă, lipsa drepturilor minerale, restricții ecologice și, mai ales, mișcări fracktiviste bine organizate și finanțate au zădărnicit chiar și stadiile preliminare de inventariere a acestor resurse. Practic, companiile americane au început să lucreze numai în Polonia, Ucraina și România. Parcă pentru a confirma încă o dată excepționalismul său istoric, România – care în 1989 a fost unica țară europeană unde comunismul a fost răsturnat prin violențe soldate cu numeroase victime, în 2014 a fost unica țară europeană unde fracturarea hidraulică s-a încheiat după violențe contra firmei americane Chevron.
Concluzii
Măreția unei țări și locul ei în cartea de istorie a lumii depind direct de amestecul inefabil al celor două tipuri de manifestări, puterea soft și puterea hard. Dacă una dintre cele două este în suferință, recursul la cealaltă este, uneori, salvator.
Când Franța a fost rapid înfrântă și ocupată de Germania în 1940, puterea sa dură a devenit o glumă tragică. În aceste condiții, moralul francezilor nu se putea reface decât prin invocarea unei componente a puterii soft. De aceea, generalul Charles de Gaulle și-a îmbărbătat compatrioții cu vădită mândrie patriotică: O țară care produce peste 365 sortimente de brânză nu poate pierde războiul! Desigur, brânza o fi fost importantă în eliberarea Franței după patru ani de ocupație, dar fără eforturile materiale uriașe și sacrificiile miilor de soldați și ofițeri americani pe plajele din Normandia e greu de spus care ar fi fost rezultatul concret al brânzei franceze. Puterea militară americană a fost mai dură decât toată brânza moale a Franței la un loc.
Parafrazându-l pe generalul francez, aș spune că o țară care, în doar într-un deceniu a acumulat o putere soft fără egal printre celelalte țări ale globului, nu se poate teme de judecata istoriei. Dominația americană globală, de la industria filmului la muzică tânără, la aparatele inventate de Apple, la folosirea inteligenței artificiale și a dronelor, la terapia genetică etc., etc., este în afara oricărui dubiu. Dacă forța militară devine mai dificilă și mai puțin recomandabilă pentru a rezolva problemele globale, nevoia de a folosi forța soft pentru a avansa interesele Statelor Unite nu poate decât să crească.
În acest context, triumful revoluției argilelor este diamantul coroanei americane de lider energetic necontestat și o parte importantă a puterii sale hard și soft, totodată. Pentru că energia este singura monedă universală (The currency of the world is not the dollar, it’s the joule) cu reprezentări multiple, ale căror transformări asigură evoluția ascendentă sau descendentă a unei societăți. De la începutul secolului al 21-lea, ne-am deplasat de la o lume care a fost dominată de teama secătuirii energetice la o realitate a supraabundenții energetice. Și, subliniez încă o dată, aceasta translație miraculoasă se datorează puterii ingenuității și inovațiilor americane. Statele Unite ale Americii vor putea privi lumea viitorului și prin lentila politicii sale energetice, nu doar prin lentila politicii externe.
Președintele Trump a vorbit deja despre dominanța energetică a Americii ca despre un bun valoros, care poate fi folosit drept instrument strategic. Este vorba despre o schimbare cu 180 grade în geopolitica americană și impacturile se simt de jur împrejurul lumii. Revoluția argilelor – motorul dominanței energetice americane – contribuie nu doar la creșterii securității energetice a Statelor Unite, ci și a securității energetice globale prin introducerea de noi cantități de petrol pe piețele energetice.
În plus, noua putere energetică oferă și alte oportunități Washingtonului. De exemplu, de a acționa militar dacă tensiunile dintre Iran și Arabia Saudită vor declanșa un război. De asemenea, administrația Trump are acum o suficiență marjă pentru a aplica sancțiuni altor producători, așa cum a fost cazul Rusiei sau cum ar putea fi în cazul Venezuelei ori Iranului, fără să perturbe prea tare economia mondială.
*
* *
Noi putem îndrăzni să avem gânduri mărețe, dar dacă lipsesc mijloacele necesare pentru a le transforma în acțiune, vor rămâne simple gânduri. Istoria acționează în moduri imprevizibile. Totuși, evenimentele istorice adoptă în mod necesar o structură sau o organizare care trebuie să includă și să corespundă componentelor lor energetice.
În America începutului de secol 21, istoria și renașterea energetică merg mână în mână. Locul Statelor Unite ale Americii de superputere este asigurat și în acest secol.
NOTE___________________
i Vaclav Havel, primul președinte non-comunist al Cehoslovaciei, a mărturisit că jazzul american a perforat Cortina de Fier.
În România, cele peste 3.000 filme „imperialiste” americane traduse de Irina Margareta Nistor cu începere din 1985 au contribuit semnificativ la prăbușirea comunismului (VHS vs. Communism, Chuck Norris versus Communism).
Acei dintre noi care avem o anumită vârstă, ne amintim cu nostalgie de anul 1979, când televiziunea română a început să transmită Dallas, unul dintre cele mai de succes seriale din toate timpurile. Expunerea publicului român la realitățile „imperialiste” americane a fost subestimată la început de regimul Ceaușescu. Când serialul a fost interzis, a fost prea târziu pentru că „intoxicarea” avusese loc deja: imensa majoritate a telespectatorilor văzuseră cu ochii lor cum trăiau „odioșii imperialiști americani”. În România, „Dallas” a câștigat Războiul Rece.
De câte ori îmi vizitez fiica din Dallas, îmi place să mă abat uneori prin satul Parker unde se găsește celebrul ranch Southfork, transformat acum în muzeu. Și nu puține ori întâlnesc autocare cu sau turiști individuali din multe țări. Se pare că puterea soft a serialului a influențat și pe alții, nu numai pe români.
ii O’Sullivan, M. L., 2017, Windfall – How the New Energy Abundance Upends Global Politics and Strengthens America’s Power, Simon & Schuster, New York, 481 p.
Cu permisiunea dumneavoatra si multumiri ca ne explicati si impartasiti idei valoroase, as veni cu o clasificare dupa preferintele proprii (fara pretentii de originalitate).
Ce a contribuit la fantastica noastra miscare inainte:
– Internetul rapid, the Father
– aplicatii fara fir: de la telefonie la comanda la distanta si transmitere de date, videotelefonie si mesagerie
– facilitati de navigatie: GPS si hartile google
– aplicatii de informare rapida: cautarea google (inclusiv de fotografii), wikipedia si alte home saituri. Stocarea pe suport a experientei omenirii. Tranzactii de la distanta: plati, vinzari-cumparari si piata muncii
– telefonul mobil ca posesor a peste 20 de functii care inocuiesc printre altele vechile aparate electronice si electrice
– imagistica digitala (hardware) statica si cinematica
– traduceri automate
– diversi roboti, drone
– Viitorul (prezent) salt similar cu Internetul: tehnologia bazata pe biologic: gene/DNA, tesuturi, circuite mixte electronic-biologice, medode de explorarea creierului si tesuturilor. Sper ca tehnologia, acolo unde nu face fata la materiale, fiabilitate, miniaturizare a functiilor inteligente/putere de procesare etc sa imprumute de la fiintele vii.
– viata, activitate in spatiu virtual tridimensional (in curind): cufundari in grup in lumi virtuale reconstruite pe masura nevoilor oamenilor
– liberalizarea sociala, liberalizarea corpului pentru o mai buna ingrijire a lui, disparitia serviciilor administrative publice ca factor de chinuire a cetateanului
Cu toate cele de mai sus (inca imperfecte si cu grad de integrare relativ modest, poate sub 60% din cel potential) privind la lista incropita mai sus este uimitor ca se mai poate sa avem unde merge zilnic la serviciu.
Ca de obicei domnul profesor Cranganu vine cu o tema incintanta si o perspectiva interesanta a lucrurilor, ceea ce ma face pe mine cel putin sa-i citesc intotdeauna articolele cu mare placere.
O singura observatie: Cred ca e inca un pic prea devereme ca sa ne imaginam care sunt cele mai importante realizari ale secolului XXI. It’s still a long way to go :) Cred ca suntem foarte departe de a epuiza tot ce e de descoperit in acest secol.
Intr-adevar America are ingredientele necesare pentru stimularea fara precedent a inventivitatii si creativitatii:
0. Libertate. E ceea ce-i lipseste Chinei si ceea ce incepea tot mai tare sa lipseasca si UE pe masura ce gargaunii corectitudinii politice sufoca liberatea de exprimare.
1. Reglementari relativ putine comparativ cu restul lumii. Actuala administratie a reusit intr-un timp foarte scurt sa le lichideze pe cele mai distructive. E ceea ce-i lipseste UE.
2. O taxare suportabila care tocmai a fost usurata masiv de mos Trump. E ceea ce le lipseste atat Chinei cat si UE.
3. O piata imensa si cea mai mare forta manufacturiera a lumii. America e unica economie majora a lumii care nu are nevoie de nimic din afara pentru a prospera. Asta le lipseste in mod acut atat Chinei cat si UE.
4. Energie abundenta si ieftina. E ceea ce le lipseste atat Chinei cat si UE.
5. resurse agricole ce pot cu usurinta suporta o populatie de 3 ori mai mare ca cea actuala si mai ales imense rezerve de terenuri cu potential agricol ce nu sunt (inca) exploatate din cauza lipsei cerereii.
6. Cea mai tanara populatie a lumii dezvioltate si singura care are o crestere sanatoasa.
7. Nu in ultimul rand o armata puternica si supertehnologizata ce pe de o parte asigura securitatea tarii iar pe de alta parte e un motor al dezvoltarii tehnologice.
Foarte probabil ca in lipsa unui pericol extern mortal asa cum a fost URSS in timpul razboiului rece si odata ce au redevenit indepenedente energetic dupa decenii, SUA se vor retraga tot mai mult din angajamentele externe. Puterea hard va fi tot mai mult inlocuita cu cea soft cu bunele si relele ei. Asta e un factor de risc mai ales pentru lumea dezvoltata ce s-a obisnuit sa se beneficieze gratis de umbrela de securitate americana.
Am listat numai invențiile din perioada 2001-2012, adică doar începutul secolului al 21-lea. Așa am conceput „extemporalul” :-)
Iar trebuie să vă temperez entuziasmul :) Invențiile enumerate de Dvs.sunt foarte discutabile ca utilitate și reprezentativitate. Le putem analiza pe toate, dar ca să nu se plicitisească lumea sunt suficiente două paragrafe scurte despre Android:
Android-ul e de fapt un Linux, un Linux ”retardat” care a fost nevoit să apeleze chiar la comunitatea Linux pentru a reduce retard-ul și ulterior a-l elimina, hopefully. Google nu mai e azi cea care a inventat motorul de căutare, Google e o corporație tipică, extrem de rapace, care a încercat să încaseze bani și pe codul scris gratuit de comunitatea Linux mult înainte să fi cumpărat Google firma Android. A fost un război întreg pe tema asta și Google a cedat în final, mai ales că decalajul față de Linux ajunsese cam la 5 ani.
Realizarea autentică este Linux-ul, nu Android-ul. Iar eroul în materie este Linus Torvalds, nu Google. Aplicația de telefon de pe dispozitivele Android este practic un joc, iar utilizatorul telefonului este blocat în acel joc, nu are acces la Linux-ul real de sub capotă. Exact ca aplicațiile pentru ATM-urile de la bănci sau pentru casele automate de marcat din hypermaket. Poate doar procesoarele din telefoanele Android să fie o mare realizare, dar Android-ul în sine garantat nu e.
Suprema realizare amintită corect de articolul Dvs este dominația energetică a Statelor Unite. Nu am prea mari iluzii că o va utiliza într-un mod responsabil, dar în comparație cu alternativele (Rusia, Iran, Arabia Saudită) este de departe preferabil ca Statele Unite să dețină această supremație, măcar pentru vreo 15-20 de ani de-acum încolo. După aceea va fi din ce în ce mai incorect utilizată, dar cu problema asta n-au decât să-și mai bată capul și nepoții :)
Ca individ care a contribuit la kernelul de Gingerbread si Honeycomb pentru arhitectura Intel ma simt indreptatit sa iti atrag atentia ca te afli intr-o regretabila eroare.
Ai scris tu kernel-ul de Linux folosit de Gingerbread sau ce încerci să spui? :)
Nu am comis nimic in kernel. Am raportat niste defecte pentru stiva de Bluetooth, defectele au fost fixate de ingineri Intel (colegu’ de la biroul de langa mine), fixul a fost comis intr-un merge request la fork-ul pe care lucram si, din cate stiu, cateva din fix-urile alea au ajuns in kernelele de Gingerbread si Honeycomb folosite de Gugle pe master. De asemenea, daca sistemul de operare Tizen inca mai foloseste SMACK ca sistem de securitate, primele teste si defecte au fost scrise/raportate de mine si de echipa pentru care lucram la momentul respectiv. This is not an e-peen contest btw, doar incercam sa-ti atrag atentia ca iti scapa niste detalii cu privire la complexitatea kernelului de Android, si foarte probabil si a celul de Linux (care Linux, nu stim, unu la intamplare banuiesc).
@bogdan192 – vezi mai jos care Linux și găsești astfel și kernelul corepunzător perioadei la care te referi. Și cu ocazia asta vezi și ce kernel folosea Gingerbread în aceeași perioadă, astfel încât ai să poți determina și decalajul exact, dacă.asta e problema.
Explicațiile mele inițiale s-au limitat la două paragrafe, destinate celor care știau doar că au telefon cu Android.
Si Linux-ul nu vine cumva din Unix-ul clocit in anii ’70 de AT&T?!
Oricum at fi, chiar daca astia de la Google sunt prosti beton si au capusat truda aluia cu Linux (sistem de operare open & gratis, nu-I asa?) iata ca au zidit o afacere imensa, au creat nenumarate lcouri de munca si munti de plusvaloare. De ce nu se intampla chestii din astea in Europa?! De ce Europa a incetat sa mai inventeze de decenii bune in pofida eforturilor disperate de a baga parale in stratup-uri si alte chestii care nu functioneaza niciucm?! Ca o coincindeta stranie impotenta creativa a Europei corpespunde cu victoria statului social & progresist…
Pentru Europa e de-a dreptul ineptă, de asta nu se întâmplă la fel și în Europa.
erată: ”pentru că Europa”, scuze.
„Aplicația de telefon de pe dispozitivele Android este practic un joc, iar utilizatorul telefonului este blocat în acel joc, nu are acces la Linux-ul real de sub capotă.”
Nici când citim Biblia nu avem „acces” direct la Dumnezeu.
Eu folosesc Fedora de vreo 15 ani, de la prima versiune. Chiar am „acces direct” la Dumnezeu :)
P.S. am început cu Red Hat 6.
Foloseşti ce vrei. Remarcam doar lipsa de logică.
Jazzul, de exemplu, e o parte a muzicii. Poezia e o parte a literaturii. Sunt inferioare? Cui?
@Gabriel Deliu – dacă nu poți face diferența între a fi pasager într-un tren numit Android și a fi mecanic pe o locomotivă Linux, eu nu te pot ajuta. Găsește-ți pe altcineva cu care să încerci să marchezi puncte comunicând patologic.
Mda, nu stiu cum o fi in statul in care locuiti, dar in California e plin de libtarzi de-a dreptul marxisti care ar face orice sa stearga din istorie America pe care o stim si sa o nlocuiasca cu un mega-stat socialist unde libertate insemna sa fii liber sa gindesti asa cum aproba partidul. Reagan was right, „Freedom is never more than one generation away from extinction.” Stay woke.
Stngaci isterici sunt peste tot. Nu-I vorba ca-n California-s mult mai desi ca prin alte parti. Oricum idea statul American a ramas chiar si in anii lui Obama mult mai putin opresiv ca UE-ul zilelor noastre.
Chiar si in California, in afara amrilor aglomerari urbane traiesc oameni nornali si civilizati a caror inventivitate si spririt antreprenorial duc tara asta inainte.Pana la urma cei mai extreme stangaci American I au politici economice mult „business friendly” ca cei mai curajosi politicieni de dreapta europeni.
Aveti idei bizare despre UE, idei izvorâte din grava necunoaștere. Spun asta deoarece vă este absolut străvezie ignoranța.
Ptr.stiinta dvs. UE este 100% așa cum o gândesc/construiesc statele membre. Toate au membri in Parlament, toate votează în consiliul UE. Orice măsură unională trece pe-acolo.
UE (ca arhitectură/construcție politică) e la fel de opresivă/nedemocratică precum org.”federalul” american.
Europa are alt mod de vedea lucrurile, nu e atât de money-oriented ca America. De asta sistemul GSM a fost creat în Europa, nu i-a păsat nimănui de costuri, au muncit 10 ani la el și îl folosește toată planeta. Linux-ul e exact în aceeași situație, TGV-urile de asemenea, până și Concorde-ul a fost cam în aceeași situație.
Niște realizările tehnice de excepție, ale căror costuri inițiale nu se justificau în niciun fel, dar care au schimbat lumea.
Corect. Poţi adăuga liniştit acceleratorul de la Geneva, de exemplu.
… și World Wide Web -ul
Wow (deloc ironic)!!!
Dom’le, ce s-a întâmplat?!?
Subscriu 100% la comentariul tău. Ai sesizat f.,.f.bine esența chestiunii.
Europa în toată splendoarea ei: ”nucile au voie să cadă din copac”, a decis un tribunal din Frankfurt. Nu e o glumă și nici nu e de pe Times New Roman, e de pe Deutsche Welle. Presupun că versiunea în engleză e mai accesibilă majorității:
http://www.dw.com/en/walnuts-allowed-to-fall-off-tree-german-court-rules/a-42329320
Ce faci, dom’le?!? Tocmai spusesem/implicasem că s-a schmbat ceva la tine….. Hmmm…..
Sincer, greșești.
Am inteles ironia, don’t worry. Dar astfel de pretenții (aparent) frivole ca cea care a dus la decizia tribunalului german sunt prezente, foarte prezente in toate tirbunalele din lumea in care trăim. Și US, par exemple, e un exemplu fanion al acestui aspect.
Fără nici o glumă, seriozitatea cu care instanța germană s-a aplecat asupra problematicii este absolut lăudabilă. Pre limba noastră, chestiunea intră la fapta lucrului/obiectului/animalului nostru care a cauzat prejudicii unui terț….. O să găsești reglementarea și explicatiile (literatură enormă) in ORICE legislație cu izvor in dreptul roman.
Problemele acestea ale traiului intr-o societate organizată și reglementarea lor preocupă de, cel puțin, 2 milenii si nu și-au gasit rezolvarea definitivă. De ce?!? Păi chiar tu ai dat o foarte bună explicație în postarea către Josef Svejk.
Dincolo de aspectul haios/caraghios al deciziei vor exista efecte (directe si relativ imediate) in societate deoarece raționamentul instanței nu se aplică doar nucilor :-) ci și:
– frunzelor care au căzut in jgheabul de scurgere al vecinului si l-au înfundat cauzând o mică inundație in subsolul casei unde se aflau diverse lucruri care s-au deteriorat, etc
– rădăcinilor arborelui care au trecut in solul curtii vecinului unde au ridicat/crăpat podeaua garajului
– s.a.m.d.
Chestiunea nu e deloc frivolă și nu are nici o legătură cu „sp!endoarea europeană”…..
Dar…..sesizez la tine o anumită mentalitate de inginer (NU in sens peiorativ) care se lovește de probleme juridice și care constată cu surpriză că abordarea inginerească nu funcționează chiar in orice aspect al vieții sociale……. Si atunci stupoare!!! Află scandalizat că pe vremea lui Cicero problematica respectivă era, deja, bine documentată si cu toate astea încă ne mai lovim de ea…. Mister total, confuzie si eroarea de a considera ridicolă o decizie care atinge problematica riscului, răspunderii in lipsa unei culpe, etc…..
Poate ar fi mai util să sesizezi comportamentul dement al așa-zisei societăți civlizate germane. Tu îți imaginezi doi vecini dintr-un sat din România dându-se în judecată unul pe altul pentru pagubele produse de nucile căzute din copac fiindcă a bătut vântul? Trebuie să hotărască tribunalul că e normal ca nucile să cadă din copac? Trebuie să-ți dea vecinul aprobare scrisă ca să-ți construiești un carport (un șopron pentru mașină) la tine în curte?
Tu îți dai seama câți oameni parazitează societatea germană, dacă au timp să se ocupe de astfel de lucruri și își câștigă traiul din ele? Tu îți dai seama în ce hal se agresează psihic nemții unul pe altul? Așa se ajunge la avioane trântite intenționat de pământ, exact în urma traiului zilnic într-o asemenea societate dementă.
@Harald
Cazuri civile intre vecini exista si in SUA si pretutindeni (te miri si pentru ce). Europa in toata splendoarea ei se observa in Polonia sau in Romania unde puterea atenteaza la independenta justitiei prin schimbarea legilor fara a consulta comisiile de specialitate si societatea civila asa cum recomanda Comisia de la Venetia (de fapt asa cum este si normal in democratiile moderne). Cuplul Dragnea-Tariceanu de exemplu umbla cu cioara vopsita, au ignorat recomandarile CSM si au invitat la consultari entitati nerepresentative. Polonezii de la PiS au dat-o si mai rau cu oistea in gard (ei schimba legile justitiei asa cum doreste muschiul lor, fara niciun fel de consultari, nimic).
Iata Europa in toata splendoarea ei !
https://www.youtube.com/watch?v=CQvmQEgj6r8
https://www.youtube.com/watch?v=FOypZfgTsw8
https://www.youtube.com/watch?v=hd-pL_GLEeA
https://www.youtube.com/watch?v=lsEebHY0QUs
@YellowSubmarine – când justiția germană a hotărât că Gerhard Schroeder nu a greșit în niciun fel când a aprobat un gazoduct în calitate de cancelar, după care s-a dus să-l administreze chiar el pentru un salariu de 1 milion de euro pe an, ești ultima persoană care are dreptul moral să comenteze ceva despre justiția din România și Polonia.
Justiția germană și chiar Germania în sine, ca țară, este cât se poate de coruptă, însă acolo corupția începe de la 1 milion de euro în sus, de asta nu prea afectează cetățeanul obișnuit. Însă la buzunar îl afectează, iar locul lui Gerhard Schroeder era în închisoare, la fel ca al lui Adrian Năstase. Uite că realitatea a demonstrat altceva: numai Adrian Năstase a făcut închisoare, justiția germană e doar o glumă proastă.
La fel a fost și cu emisiile trucate de la Volkswagen: la nivelul Comisiei Europene se știa încă din 2011, dar s-a pus batista pe țambal și dacă n-ar fi ieșit scandal în State, VW ar fi fost negustor cinstit și astăzi. Concluzia e simplă: Germania e o țară mai mult decât coruptă, dar la o scară mult mai mare decât România.
@Svejk
UE este departe de a fi perfecta dar si foarte departe de eficienta SUA. Exista dezacorduri intre membri UE in ceea ce priveste politica externa, nu avem o securitate comuna, nu avem o politica comuna a azilului politic, nu avem o politie comuna /sau o banca de date, sau ceva asemanator la nivel UE (de ex un refugiat sirian cere astazi azil politic in Italia sau in Germania, face pe aici prostii, iar dupa 9 luni merge mai departe in Belgia sau in Suedia unde cere din nou azil politic, samd). Exista discrepante si in privinta strategiei securitatii energetice pe termen mediu si lung si nicio piata comuna de capital nu avem (acces la capital) asa cum au americanii. http://www.contributors.ro/economie/uniunea-pietelor-de-capital-un-proiect-esential-pentru-europa/
Zona Euro reprezinta 85% din PIB-ul UE, si sper ca atat uniunea pietelor de capital cat si uniunea bancara sa demareze pe parcursul acestui an (cel putin in zona Euro). Chiar si Merkel a realizat ca intr-o lume globalizata concurenta nu doarme (in contextul in care UE are deficite in multe privinte, strategia „pasilor marunti” nu este strategia optimala).
https://www.bundesregierung.de/Content/EN/Artikel/2018/01_en/2018-01-24-merkel-davos_en.html;jsessionid=B0D0002056ADE34F942E319096A0C025.s6t2
@Svejk
UE este departe de a fi perfecta dar si foarte departe de eficienta SUA. Exista dezacorduri intre membri UE in ceea ce priveste politica externa, nu avem o securitate comuna, nu avem o politica comuna a azilului politic, nu avem o politie comuna /sau o banca de date, sau ceva asemanator la nivel UE (de ex un refugiat sirian cere astazi azil politic in Italia sau in Germania, face pe aici prostii, iar dupa cateva luni merge mai departe in Belgia sau in Suedia unde cere din nou azil politic, samd). Exista discrepante si in privinta strategiei securitatii energetice pe termen mediu si lung si nicio piata comuna de capital nu avem (acces la capital) asa cum au americanii. http://www.contributors.ro/economie/uniunea-pietelor-de-capital-un-proiect-esential-pentru-europa/
Zona Euro reprezinta 85% din PIB-ul UE, si sper ca atat uniunea pietelor de capital cat si uniunea bancara sa demareze pe parcursul acestui an (cel putin in zona Euro). Chiar si Merkel a realizat ca intr-o lume globalizata concurenta nu doarme (in contextul in care UE are deficite in multe privinte, strategia „pasilor marunti” nu a fost strategia optimala). https://www.bundesregierung.de/Content/EN/Artikel/2018/01_en/2018-01-24-merkel-davos_en.html;jsessionid=B0D0002056ADE34F942E319096A0C025.s6t2
Asa si?!
Ati postat de doua ori aceeasi chestie sub doua nume diferite. asta nu va face cu nimic mai convingator :)
N-am spus ca UE at fi ceva ce functioneaza bine. Fara indoiala ca pentru makoritatea tarilor componente e mai bine in UE decat in afara ei, dar asta nu insemna ca UE functioneaza bine.
Si ce e si mai ingrijorator e faptul ca pare sa o ia cu hotarare intr-o directie cu desavarsire gresita.
Sa speram ca se va trezi din transa inainte de a fi p[rea tarziu.
Trebuie sa recunosc, dle profesor Cranganu (si sint convins ca nu doar eu), ca sinteti un intrus pe aceasta platforma.
Unde i se cinta prohodul Americii, ce va aduce Apocalipsa odata cu alegerea lui Trump.
Serios, parca ati fi Vocea Americii din vremi apuse, ori Free Europe.
NB,
in locul intrebarii profesorului de istorie al secolului 22, o intimplare de inceput de secol 21:
La co facultate timisoreana o dna profesor (cred ca dna Brandusa Armanca) le spunea studentilo cum se facea comunicarea, in decembrie `89, intre manifestantii de la Opera si cei din fata Consiliului judetean PCR: prin biletele duse de un biciclist.
Stupoarea studentilor: dece nu foloseati sms-uri?
@victor L – la capitolul ăsta, cu permisiunea Dl.Crânganu, aș vrea să-mi las un pic paranoia să se manifeste: impresia mea este că publicarea articolelor sale este destinată să dea un anumit lustru platformei și o anumită aparență de echidistanță, care să poată fi exploatată ulterior.
Comparația ta cu Vocea Americii e foarte bună, pe platforma asta e ca și cum Bruxelles-ul ne-ar pemite să ascultăm și Vocea Americii, deși în viața de zi cu zi nu este permisă vreo influență reală din partea modului american de a vedea lucrurile.
O sursă nouă de energie și invențiile disruptive definesc o revoluție industrială. Însă mai există o fațetă a disrupției care nu înseamnă ruperea de vechi, ci ruperea de alții (accentuarea disparităților între țări) și ruperea lucrurilor nevăzute (schimbările profunde în psihicul oamenilor). Pentru că nu suntem doar entități materiale, energetice și informaționale, ci și spirituale, America nu prea ne-a oferit mare lucru la acest ultim capitol. Sau ne-a oferit: consumerism și, mai presus de toate, adică mai prejos de toate, nihilism. Vorba lui Brzezinsky: omul nou = un sex+un stomac. Oarecum ironic, dat fiind că după WWII, când supradimensionata industrie americană producea mai mult cu vreo 45 % decât putea consuma piața, i-a salvat un nepot de-al lui Freud, care a inventat PR-ul și marketing-ul.
Poate-i prematur să ne pronunțăm despre viitor: putem spune cam cum arată acum, privit de noi, dar nu putem spune cum va fi. Nu e nimic sigur, nici ce putere va conduce lumea în 2099, nici dacă nu cumva vor fi mai multe puteri, nici dacă va mai fi lume sau dacă va fi o lume care nu-și va merita acest nume. Din când în când, sistemele complexe au tranziții bruște și ample care sunt foarte impredictibile.
Pentru încă niște ani de pace, e bine că SUA are și puterea economică și energie pentru că o Americă înarmată până-n dinți și instabilă economic ar duce inevitabil la schimbarea prin război a guvernului unei țări mari producătoare de petrol (Iran, Venezuela, Arabia Saudită etc.). Chiar cu riscul cretinizării câtorva miliarde de oameni.
Astia cu contributioa spiritual sunt cei mai periculosi. hai sa ne uitam cat amar de genii spirituale au produs alde Rusia, Germania si China. Si apoi cam ce a iesti de pe urma implemetarii spiritualitatii lor…
Jacques, pe de o parte, America este imensă cultural: Emerson, Eliot, Steinbeck, Faulkner, Emily Dickinson, Carlos Williams…, jazzul, o parte din cinematografie (aici greşeşte d-l Cranganu când pune industria cinematografică printre marile valori americane, dar printre marile forţe, da).
De cealaltă parte, totuşi: Cehov, Dostoievski, Tolstoi, Ceaikovski…, Goethe, Kant, Th. Mann, Boll, Hesse…, Beethoven, Gauss, Leibniz, Einstein…
E păcat să facem comparaţii care, în fond, nu rezolvă şi nu explică nimic.
N-am vrut să susțin că piticul sovietic e cel mai mare pitic din lume, ci că, pe undeva, s-a pierdut ceva. Cultura americană este într-adevăr imensă și, din nefericire, cam necunoscută nespecialiștilor, adică publicului, din România. Industria cinematografică, într-adevăr, nu este o contibuție (Adorno a analizat foarte bine aspectul), ci o forță, ca și propaganda americană, denumită PR sau marketing.
Așa e, lumea e materială și toate „geniile spirituale” ale ex-Americii n-au produs nimic. Excepție de la materialitate: virtualul, care e noul spiritual! :)
europenii isi intindeau pielea pe bat unii altora acum 70 si ceva de ani. in citeva saptamini batalia frantei se transforma in caderea frantei. acum gainarii de atunci se viseaza superputeri (in raport cu de alde romania, bulgaria, grecia si alte feude bizantine). europa musteste de socialism, de pitigoi care filosofeaza (telectuali clarvazatori) si eurocrati (gen eba, vasillica si maricica de la partid) care redistribuie avutia la toata populimea
Desi traiesc intr-o tara europeana din vest :( si am tot ce-mi trebuie, visez uneori cu ochii deschisi la America si la ce ar fi daca as avea inca o data puterea de-a o lua de la capat acolo. Am admirat intotdeauna libertatea de gandire a americanilor si creativitatea lor. Nu stiu cum va arata Uniunea Europeana in viitor si daca Romania va intra in randul tarilor care circula cu „viteza a doua” (cata ipocrizie din partea europenilor!), insa as vrea sa cred ca parteneriatul cu SUA va rezista multe decenii de acum incolo. Pentru ca noi romanii iubim sincer libertatea si creativitatea. Apreciem enorm tehnologiile americane si, de altfel, lucram pentru companiile americane , fie din Romania, fie din Cupertino.
Well, asta e o mentalitate pe care am intilnit-o in special la romani: sint prea batrin, prea tirziu, copilu’ are prieten peste gard, too late now… Viata se termina cind mori. E plin in jurul meu de oameni care au venit in the USA la virste peste 30 sau 40 din toate colturile lumii, cu copiii dupa ei. Si nu sint doar cei veniti din motive economice, sint veniti si din UK, Australia, Franta, Sweden, Japan, etc. Cred ca daca se iveste o ocazie sa iti urmezi visul, nu niciodata tirziu.
Asa este, insa nu as pleca in USA pentru o viata mai buna din punct de vedere material. As pleca pentru ca nu mai suport Europa si societatile de aici. Traind aici realizezi ce reprezinta adevaratul socialism european, impreuna cu societatile sale parazitare si politicile care nu inceteaza sa ma uluiasca nici azi. Nu ma mira faptul ca UK iese dintr-o UE guvernata de Germania si Franta socialista. Marile prioritati ale UE sunt reciclarea gunoaielor, mancarea cat mai bio si acceptarea de migranti. In caz contrar, statele UE sunt amenintate cu taierea de fonduri UE, pentru ca nu este „politically correct”. La asta se reduce politica lor . Nimic legat de noi tehnologii, nimic de software, nimic despre leacuri pentru cancere, nada! Nici macar la capitolul aparare nu se investeste nimic. Tot ce face coana Merkel este sa strambe din nas si sa se ratoiasca la americani. Este o mentalitate de ev mediu, sincer.
Cred că ”un Honecker cu fustă” ar descrie mai bine personajul, deși în public poartă cel mai adesea pantaloni :)
Ești in mare, mare eroare. Agenda UE privește prea puțin „prioritățile” enumerate de tine. Te lași manipulat de senzaționalismul vehiculat de presă…….
Exact cele despre care spui că NU ar fi priorități sunt de fapt prioritățile UE. Exact acelea. Clar, scris si explicit.
Doar că…..trebuie să fie de acord, cu mijlocele efective de implementare, 27 de state membre!!! Sau la anumite capitole majoritatea lor….plus Parlamentul….. Câteodată democrația are o lentoare teribilă.
UE nu este „condusă” de DE și Fr, dar e evident că au cea mai mare influență asupra celorlalte state membre. Să-mi fie permisă comparația, CA, NY, FL au aceeași influență, la nivel federal, ca Idaho, North Dakota, Delaware si Rodhe Island ?!?
Unde vedeți mentalitate de ev mediu in dezacordul lui Merkel față de diverse pozitii/propuneri/inițiative/acțiuni americane?!? Ar trebui să-si exprime sprijinul necondiționat?!? Ar fi mai puțin middle age style?!?
Câteodată democrația este doar mimată în Europa. Comisia Europeană este practic guvernul UE, iar șeful ei (Juncker) a fost impus de Merkel. În State, președintele este și șeful guvernului, iar California nu a reușit să-l impună pe cel dorit de ea fiindcă s-a decis prin votul electoratului. Cam asta-i diferența între Europa și America.
Fii onest !! Mai citeste o data msg.meu anterior si o sa vezi ca ai raspunsul.
Democratia nu este, deloc, mimata in UE/la nivel de UE (ma refer la constructia politica numita UE)….. Ci chiar este un larg spatiu democratic. Tocmai de aceea prea multa lentoare. Trebuie ca totul sa fie dezbatut in detaliu si sa „satisfaca” viziunile/interesele a 27 de state membre.
Citeodata numarul voturilor conteaza, nu?!? Daca UK nu a fost de acord cu Juncker nu inseamna ca procesul nu a fost democratic.
Asertiunea ta e incorecta ptr.ca Statele membre au hotarit ca presedintele CE sa nu fie ales prin vot direct. La fel si presedintele Consiliului European (in speta Tusk).
DE a gasit aliati suficienti ptr.a promova alegerea Juncker. Cat se poate de democratic.
Comisia este guvr.european. Asa e. Si ce e cu asta?!? Cu exceptia US (si inca 1 sau 2 cazuri) , unde pres.ales direct isi face guvr.cum vrea, nici o tara nu alege direct seful guvr. Ci indirect prin alegeri parlamentare. Care e problema?!?
Retine: UE este o constructie politica 100% rezultatul intelegerii/negocierilor statelor membre.
Nu vreau sa ma lansez in comparatii intre statul federal american si UE, raportat la entitatile membre….. Nu stiu cine o sa iasa in avantaj. Bașca modalitatile prin care statul federal a ajuns sa se impuna statelor membre fondatoare al e uniunii americane.
Dar ptr.ca, evident, te intereseaza problemele acestea iti recomand sa citesti despre arhitectura si istoricul politic al UE exact de la sursa. Este o lectura arida si uneori pliciticoasa, dar merita.
@JB – ai avut tu ocazia să votezi pentru sau împotriva lui Juncker, propagandist mic? Ai avut tu ocazia să votezi pentru sau împotriva lui Merkel? Să mori tu că ai pus ștampila pe numele ei vreodată? :)
@JB – așa cum țările socialiste aveau democrația lor proprie, ”democrația populară”, tot așa partidocrațiile europene (Germania y compris) au democrația lor proprie, ”democrația liberală” pe liste de partid. Asta crezi tu că înseamnă democrație, să faci un guvern din primele două partide? Să-și împartă Merkel și Steinmeier între ei prin negociere directă funcțiile de cancelar și de președinte? Asta nu e democrație, e butaforie.
@Harald
Voi chiar intelegeti cum functioneaza UE? Comisia Europeana este doar organul executiv (printre altele elaboreaza propuneri pentru Consiliu) dar nu are putere decizionala. Consiliul European
Consiliul Uniunii Europene stabiliesc agenda politca a UE (asadar, puterea decizionala se afla in mana premierilor /presedintilor liber alesi in tarile membre).
https://europa.eu/european-union/about-eu/institutions-bodies/european-council_ro
http://www.consilium.europa.eu/ro/european-council/
@YellowSubmarine – tocmai asta e, că înțelegem cum funcționează Uniunea Europeană. De exemplu, în calitate de cetățean european, mă nemulțumește conținutul Directivei 2012/27/EU privind eficiența energetică. Spune-mi tu unde găsesc lista cu voturile pentru ea, vreau să știu cum fost adoptată, cum a votat fiecare parlamentar european în parte.
Aproape emoţionant. America first este o realitate. Oare, ce-or mai cloci americanii?
Trebuie sa recunosc, dle profesor Cranganu (si sint convins ca nu doar eu), ca sinteti un intrus pe aceasta platforma.
Unde i se cinta prohodul Americii
E prima data cind sunt de acord cu tine, se pare ca-ti face bine ca ti-a cam disparut idolul…
Te lasa memoria: e a doua oara cind spui asa ceva.
Si daca ai iesi din transeele cu „jos Basescu!” poate ai vedea mai bine :P
„în Europa… alimentarea cu gaze naturale suferă presiuni și șantaje politice cronice in partea Rusiei” – nu există aşa ceva.
Dependenţa vânzătorului de cumpărător e mai mare decât invers. Dacă Rusia ar recurge la şantaje în privinţa furnizării de gaz, pentru a atinge obiective politice, atunci ar speria cumpărătorii, care s-ar orienta către alţi furnizori. Iar Rusia nu-şi permite luxul ăsta, nu are prea multe surse de venit!
La şantaje politice recurg americanii: folosesc ameninţarea cu sancţiuni economice la adresa Rusiei (şi a firmelor europene care colaborează cu Rusia) cu scopul de a susţine vânzarea în Europa a gazului lichefiat american, mai scump decât gazul rusesc.
Devin nostalgic: ce dor mi-era de sloganele cu americanii rai si rusii (fosti sovietici) bunuuuuni :P
Ehei, ou sont les neiges d’antan?!
Iata ca asa cum ne demosntreaza gospodin „profesoru” maica Rusie nu piere cu una cuj doua. Scrasnind din dinti strangand cureaua pana-i ies ochiii din cap ca la melc’ da’ tot gasniste niscai karboave si kopeici sa tina cumva la linia de plutire Agitpropu’ pe stil nou…
Nu prea ai ce sa comentezi…ma gandeam ce inventii notabile au iesit din Europa. Poate ca ceva foarte important s-a nascut aici in sec 21 si a fost dezvoltat ulterior in state.
Mi-am adus aminte de celebrul ‘abandon du travail” care ne omora prin anii `70 (alt secol, oricum), la liceul de info, poate Cobolul si Fortranul or fi niste chestii frantuzesti,de finalul „apoteotic” cand greseai era in franceza, nu mai tineam minte…nah, IBM la Fortran si ceva englez, parca, la Cobol.Si oricum sunt de secol 20…cad.
Ar mai fi webul, inventat in Elvetia, dar tot de secol 20 si cu dezvoltare apoi tot in state., CD-ul, asat e japonez, nanotehnologia….mda, dar asta inca nu si-a atins potentialul si nu e ceva de masa. Prea putine nu sunt ale SUA. Bun ar mai fi nationalitatea inventatorilor dar ei tot in state si-au dezvoltat potentialul…
Totusi, ceva tot as putea carcoti: ce treaba a avut Trup cu Ifonul, cu fracturarea, cu filmul? astea s-au dezvoltat si fara „maretia” lui ba chiar si in epoca multhulitului Obama. Fracturarea nu „a venit” ca solutie, inventie(asta e mult mai veche) ptr ca era presedinte Obama sau nu stiucine, ci pentru ca pretul petrolului a sarit calul si a facut-o rentabila, cumparand ceva timp pentru rentabilitata de acum (la sub 60)
Altfel spus, sa nu atribuim maretia Americii cuiva care a cam primit-o pe tava dar se imbaleneaza „acum” ca o faca mareata…ea fiind deja mareata tocmai (si) din motivele enuntate de dvs, ante-Trump majoritatea. E ca si cum Dragnea isi aroga meritul cresterii economice a Romaniei, ca ce grozav e el si berbecii lui, crestere care ar fi avut loc oricum, ptr ca asa e ciclul economic mondial din ultimii ani, oricine ar fi la guvernare.
In rest de acord.
P.S. As nota si treaba cu codoiul, indiferent de ce ce crede Trump si alti stiuti de categoria I-a, vad ca aduceti ca argument scaderea emisiilor de codoi, alea care nu provoaca nimc? ptr ca incalzirea abtropogena nu exista. Pai si atunci ce mai conteaza?As nota si nuantele din link, (bun) aica per/capita lucrurile nu sunt asa de roz, dar nici napsa de tot cum vor unii sa zica.
Pai conteaza, tocmai ptr ca SUA functioneza.oarecumva independent, nu este la mana unui om, sau la „pasaricile” lui, oricum l-ar chema, asta e frumusetea si maretia de fapt.
Si cam greu de gasit pe altundeva din simplu motiv ca SUA cam „fac” ciclul economic, este principalul driver. pe cauze economico-fnaciare care nu depind de presedinte foarte mult.
Si eu care credeam ca „America was never great” si a ajuns la cheremul unui fascist autoritar care face si drege ce il taie capul. „No Trump, no KKK, no fascist USA” – asa umbla vorba.
Nationalitatea inventatorilor?! Pai sunt amerecani. Marea amjoritate a oamenilor tarii asteia greu pot merge in istorie mai mult de 3-4 generatii fara a-si gasi stramosul „off the boat”. Nu i-a adus nimeni cu arcanul peste ocean. Ba chiar marea majoritate a celor veniti s-au zbatut sa ajunga aici. Si dupa cate se pare nimeni nu prea vrea inapoi. la urma urmei din tara asta se pleca ca din carciuma. Nu-mi cere nici o autoritate americana pasaportul ca sa plec cu avioanul , cu vaporul sau cu masina. Sigur la intrare e o alta poveste. Dar de tinut nu e nimeni tinut cu forta. Asta spune totul.
La aia cu ciclurile economice asa o fi cum spuneti dumnevoastra si alti intelpti din astia socialisti chit ca toti oracaiau in cor ca trmpul va prapadi bunatate de economia capitalista in cateva luni. Smecheria e ca printr-o stranie conincidenta ciclurile economice produc crestere atunci cand vine o guvernare ce-i lasa pe oameni in plata Domnului sa se descurce cum stiu ei mai bine si produc scadere atunci cand ajung la butonae intelepti din asti prini de patalamale ce ard de nerabadre sa organizeze tot ce misca in jurul lor spre a produce bine cu de-a sila.
In rest ramane cum am stability. Daca chiar credeti in gogorita cu incalziarea globala antropogena faceti ceva pentur reducerea ei. Nu mai mai scanciti jalnic la ailati. Sta in puterea dumneavoasdtra sa va schimbat de maine radical existnta si amprenta de codoi. Atata doar ca asemenei alorlalti propovaduitori neobositi ai incalzirii gliobale antropogene nu credeti nici o iota dijn ceea ce predicati atat de abitir. Atata doar ca e fancy si fashionable sa o faceit. N-asa?!
Probabil că cea mai mare descoperire a europenilor rămâne America. Și a fost un start al trendului multisecular: ce au început bine europenii, au desăvârșit superb americanii.
Domnule profesor,
Sesizez o oarece inconsistenta in ceea ce priveste monopolul total al inventivitatii (asa cum reiese din exemplele date de dv, nu ca asa ar fi si realitatea) si nivelul de dezvoltare a tarilor. Cum or reusi amaritii astia de europeni sau ne-americani in general, sa traiasca la acelasi nivel cu americanii, ba chiar sa-i mai si depaseasca la indexul de dezvoltare umana cind nu-i duce mintea la nimic?
https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_countries_by_Human_Development_Index
Dupa cum o inconsistenta similara apare si intre nivelul de educatie universitara, unde amaritii de germani ori scandinavi, ca sa nu mai vorbim de francezi, nici nu apar in primele 30 locuri (las la o parte englezii care au avut neobrazarea sa se cocoate pe primele doua locuri) dar au o economie la fel de dezvoltata ca cea americana, ba chiar nemtii astia lipsiti de energie si cu un pret la kwh de vreo trei ori mai mare ca in SUA exporta mai mult ca SUA la o populatie sub un sfert fata de cea americana.
Sint niste contradictii pe care in naivitatea mea nu le-am inteles niciodata si poate ma lamuriti dv.
Eu, care am trait citeva decenii bune in doua din tarile de peste SUA din topul respectiv si am batut SUA de la Niagara la Galveston si de la Haines la Miami Beach (n-o zic ca sa ma laud ci doar ca sa va conving ca am oarece idee de SUA, macar geografic:)) nu sint nici pe departe invidios pe cei care traiesc in SUA. E un loc minunat, in special daca traiesti la NY sau Chicago si te poti bucura de oferta culturala americana pe care o apreciez cit se poate de mult. Prefer de departe si actiunile americane celor europene. Insa pe undeva adulatia constanta adusa culturii in care v-ati transplantat (si la care ati si contribuit, fara indoiala) poate suna arogant si depreciativ la adresa celorlalte culturi.
S-ar putea să nu existe o relație evidentă (sau, dacă există, e foarte slabă) între ubicuitatea Americii și influența sa actuală. Pentru că sute de milioane de oameni din întreaga lume poartă haine americane, ascultă muzică americană, mănâncă fast-food american, beau whisky american, dansează pe ritmuri americane, urmăresc filme și programe TV americane, dar nu identifică aceste aspecte ale vieții lor de zi cu zi cu America. Vezi pe unii care poartă o șapcă cu Yankees logo, dar asta nu înseamnă că toți știu, și cu atât mai puțin, iubesc echipa din New York sau America, în general.
Puterea soft nu este doar „moale”, este și subversivă.
Speram sa aud niste teorii cu privire la cele doua intrebari dar vad ca nu v-ati aventurat. Va ajut eu un pic (nu ca ar fi raspunsul ultimativ; e doar o explicatie partiala): In materie de automobile SUA e undeva la coada intre cei importanti. Majoritatea inventiilor care inseamna ceva vin din Germania, iar pe total, adica indiferent de valoarea lor, vin din Japonia, Coreea, Germania. Doar ca exemplu, la „autonomous driving” sint si ceva firme americane dar grosul e tot de la nemti … Bosch, Audi, Continental … asa ca nu tot ce tine de noutate tehnologica e american.
Si mai e o chestie: Invatamintul american e sigur sublim (o zic fara misto) dar de acolo ne vine si corectitudinea politica si microaggresssions si trigger warnings si alte tembelisme, asa ca nu toate importurile culturale americane sint de admirat. Nici muzica nu mai e ce-a fost, nu ca n-ar mai fi muzica buna dar unde azi cistiga Grammy-ul unul ca Childish Gambino (incredibil nume) cu o piesa ridicola, in ´74 cistiga Stevie Wonder cu Superstition …
Multe vin din Germania.
Dupa poluarea VW vine si cireasa de pe coliva:
http://economie.hotnews.ro/stiri-auto-22256576-germania-producatori-masini-acuzati-testat-efectele-gazelor-esapament-oameni-maimute.htm
Aia cu primatul Europei in industria automobilelor e o gogorita cat China. Acum am certitudinea ca n-ati calcat pe malul de vest al Atlanticului. Daca chiar ati fi ajuns aici ati fost fortat sa inchiriati o masina (nu prea sunt alte mijloace de deplasare) si ati fi realizat ca ele au standard mult mai mul;te gadget-uri ca cele din Europa si asta chiar daca sunt marci europene,
Motivul pentru care asa ceva nu se intampla e extrem de simplu: Taxarea dementiala in UE reduce enorm posibilitatile de manevra ale producatorilor. Un exemplu pe care l-am mai dat pe aici: Un VW Passat la dealer aici e $19999 cu 0-0-0-0 (0% dobanda pe 5 ani, $0 avans, $0 prima rata si $0 taxe de inamtriculare). In Germania aceeasi masina pleca acum cativa ani la dealer de la 28000€, adica vreo $35000 +taxe. Nu cred ca s-a ieftinit intre timp. Iar veniturile neamtului sunt pentru aceeasi munca semnificativ mai mici ca ale americanului. Nemtii de la VW zic ca piata americana e si la preturile ei competitive mai profitabila ca cea germana. Va dati seama deci cat ajung taxele directe si indirecte in Germania.
E foarte greu sa introduci tehnologii noi pe o piata unde o buina parte din cheltuieli sunt taxe. Pur si simplu nu mai e spatiu de manevra. De asta cam toate gadget-urile masinilor moderne au aparut mai intai in SUA si abia dupa ce pretul lor a scazut suficient in urma productiei de masa au putut fi introduse pe piata europeana. asta a fost cazul cutiei de viteze automate, a ABS-ului, a controlului tractiunii, a bluetooth, an GPS, a onboard WiFi (asta nici nu cred ca ajuns inca in Europa), a avertizaorelor de proximitate si unghi mort, parcarea automata, cruise control simplu si apoi adaptiv, etc. etc.In ce priveste parcarea automata aici e oferita pe masinile de lux de vreo 8-9 ani si se tot „democratizeaza” fiind adoptate de modele tot mai ieftine.
„Autonomous driving” e ceva ce e deja destul de raspandit pentru masinile mari de constructii si miniere de prin 2011-2012. E introdus de producatorii americani si japonezi in productie de serie limitata („selected cusotmers”). Nu am auzit sa fie insa nici un producator european care sa ofere asa ceva… Pentagonul le fosloseste deja de muilt mai devreme. De fapt de la ei a pornit, daca chiar sunteit curios.
https://www.statista.com/chart/10879/autonomous-driving-patents/
Pentru multa lume perceptia ia locul realitatii, de multe ori chiar si atunci cind cifrele le spun ca gresesc.
Câte mașini cu conducere automată puteți cumpăra azi în Europa?! Vă răsund eu: 0.
În SUA Cadillac vinde de mai bine de un an mașini cu pilot utomat hands free:
http://www.cadillac.com/world-of-cadillac/innovation/super-cruise
Parcarea automată (parte a conducerii autonome) e deja stndard deani buni pe toate mașinile de lux amricane și se tot „democratizează” fiind oferită la modele tot mai ieftine.
Câte masini cu parcare automată găsiți în Europa?! Eu n-am găsit nici una. Merg acolo anual și închiriez de regulă Mercedes sau BMW. Nu din fudulie ci pur și simplu pentru că alea sunt singurele cu cutie de viteze automată și după atâția ani de America mi-am pierdut complet abilitatea de a conduce mașini cu cutie de viteze manuală.Până acum nu am găsit nici un Mercedes sau BMW care să aibă o parcare automată. În SUA dacă închiriez un Cadillac, Lincoln, Lexus sau Infiniti TOATE au parcare automată de ani buni.
În ce privește conducerea complet autonomă a vehiculelor industriale Caterpillar oferă camioane miniere de serie cu conducere automată din 2016.
https://www.cat.com/en_US/by-industry/mining/articles/catcommandforhauling-expanding.html
Se vând de asemenea kit-uri de „autonomus driving” pentru camioanele existente.
Cunoașteți vreo-un produător european care să ofere așa ceva?! Eu știu doar de Komatsu, dar ăia-s japonezi iar camioanele lor autonome sunt fabricate și proiectate de filiala lor din Peoria Illinois:) …
@Josef Svejk – ce-i prea mult strică. Unul dintre șoferii români care livrează aici pizza are un Renault Scenic din 2002 cu cutie automată, a dat 300 de lire pe el în urmă cu câteva luni :).
@ Harald
Si eu am avut in Romania la sfarsitul anilor ’90 un Peugeot 405 (luata la mana a doua cu j’de mii de km) cu cutie automata. N-am cautat-o in mod special. asa s-a nimerit. Ca de atunci am inceput sa ma stric :) Ideea e ca ele sunt putine si la inchirieri in Germania sau Italia cand rezerv masina cu cutie automata imi dau invariabil Mecrceds sau BMW. In ce ma priveste as lua fara probleme Reanult Scenic (nu stiu cum arata), sau Fiat 500, sau orice alt gandac din asta ca e mai usor de parcat, dar se pare ca pe astea le au doar cu cutie manuala.
@Svejk
Pentru cunostintele tale generale: in zilele noastre, pretul de pornire al unui VW Passat in SUA este cu circa $3.000 peste pretul indicat de tine (iti recomand sa iti faci un update prin fituicile tale;) http://www.vw.com/models/
In Germania de exemplu pretul unui Passat porneste de la €26.000, trebuie insa remarcat ca automobilele oferite in Germania au o calitate net superioara, incepand cu motorizarea si terminand cu dotari si amenajari interioare. Cand este vorba de automobil nemtii sunt foarte pretentiosi (ei fac aversie la plastic;)
P.S.
Daca nu ma insel, Nicolaus August Otto si Rudolf Diesel au fost inventatori europeni (te rog sa ma corectezi daca gresesc;)
Ceea ce gasiti pe site-ul VW SUA este asa numitul MSRP (manufacturer’s suggested retail price). Ala e un pret la care de fapt nu se vinde nici o masina. E o chestie psihologica: Americanul nu se simte bine daca nu face in „deal”. Producatorii afiseaza pe site-urilor lor INTOTDEAUNA un pret mul mai mare ca cel de vanzare. Asta e valalbil pentru orice produse Incusiv apa sau painea ce le iau de la magazin sunt „##% below MSRP”.
In cazul masinilor dealer-ii le vand cu „15%-30% bellow MSRP”. Preturile sunt socotite de o asemenea maniera incat dupa reducerea asta dealer-ul si producatori tot raman Impreuna cu peste 30% profit.Cam asta e marja producatorilor auto bine instalati pe piata.
Nici VW si nici alti producatori germani nu-si permit sa faca nici un fel de rabat de la calitate la masinile vandute in SUA. Pe de o parte pentru ca portile si procesele de calitate ale unei companii mutinationale sunt aceleasi la Regensburg ca si la Mumbai, iar pe de alta parte pentru ca vand in SUA mai multe masini si cu profit mai mare ca-n Germania.
In fapt cam toate masinile europene pentru piata americana sunt mai bine echipate ca cele pentru piata europeana.Dupa cum spuneam o serie de gadget-uri sunt oferite mai intai in SUA si abia dupa cativa ani in Europa. Asta a fost cazul ABS-ului, al controlului stabilitatiii, al motoarelor policarburant, al sistemelor gen OnStar care nu-s oferite nici azi, dupa 10 ani de la aparitie in Europa (sau eu cel putin nu le-am vazut)., al park assist, crusie control si adaptive cruise control, avertizare de coliziune etc.
Suferiti de boala intrecerii socialiste. „Om fi cu burta lipita de spate da uite ce-i batem pe bietii americani la fotbal” :). Nu pot uita articolele triumfatoare de prin presa comunista a copilariei mele despre milioanele de adolescenti americani care nu stiau cine-i Beethoven si tare destepti ne mai simtem in frumoasa noasta inchisoare infometata :)
Pana una alta treaba e limpede: La portile tarii asteia sunt milioane de oameni inclusiv din minunata si fascinanta UE. Invers nu prea se aplica. Multi americani aleg sa-si cheltuie banii in Europa dar aia educati care sa vrea sa se duca acolo sa-si castige o existenta sunt insignificanti ca numar – marea lor majoritate fiind executivi trimis sa pastoareasca filialele europene. Asa cum medicii romani o tund in Europa de vest in cautarea unei vietii mai bune, medicii vest europeni pleaca la randul lor peste Atlantic din aceleasi motive. Cand se ofera o pozitie de subinginer in transfer in cadrul corporatiei in SUA se aduna puzderie de oameni cu doctorate in ingienrie de la filialele europene, inclusiv germane.
Aveți grijă când vorbiți de Beethoven și americani :-)
O singură simfonie de-a lui Beethoven conține mai multă cultură decât tot ce a creat America vreodată (Adolf Hitler)
Ei păi dacă chiar și Adolf ajunsese șa concluzia Scânteii atunci chiar că nu mai e loc de întors :)
Asa este, cunosc medici care au plecat in USA de prin Germania sau Franta, tocmai pentru ca nu erau prea multumiti acolo unde lucrau. Am ramas foarte surprins… Inteleg sa plece din Romania, insa din Germania….
Și din UK pleacă, de-obicei în Canada sau în Australia. Am rămas cu impresia că 4.000 de lire pe lună ar fi cumva limita psihologică. În UK n-o pot atinge, dar în Canada sau în Australia o ating relativ ușor, se pare că de asta pleacă.
Citesc cu placere articolele dumneavoastra, multumesc!
Ceea ce ii lipseste Europei este unitatea. Suntem faramitati si orgoliosi. Luptam intre noi in loc sa ne unim pentru a fi puternici pentru cei din afara (Asia se contureaza clar, doar ca nu vorbim despre ea). Nu avem o viziune comuna si chiar daca exista pe hartie, unii o carcotesc.
Economic nu ne sprijinim reciproc si „ne dam la gioale”.
Inteleg de ce unii politicieni propun o „Europa cu 2 viteze”. Pentru ca lucrurile se misca extrem de rapid si nu mai este timp pentru a-i astepta pe cei care nu vor. Sunt tari „agile” care au planuri si le duc la bun sfarsit, schimba „feature”-urile planurilor in functie de situatie, dar le termina si le implementeaza.
Europa poate avea o sansa cu liderii tineri. Agili, cititi si cu simtul prezentului. Daca se unesc, pot face lucruri bune impreuna. Exista o inertie evidenta datorata liderilor „depasiti”, dar … nimeni nu e vesnic.
Ce lipseste Romaniei este intelegerea politicienilor a contextului economic, social si politic global. Intai intelegerea apoi construirea unei viziuni, apoi implementarea ei. Intr-o mare de globalizare ei isi sunt auto-suficienti. Dar, nu are sens sa pierd timpul vorbind desore Ro. Este irecuperabila in opinia mea. :|
Domnule Profesor va spun sincer ca ajunsesem sa regret ca am ramas pro-american pt ca mi se parea ca sunt anacronic,un om cu fata spre secolul 20 si doar in vise priveam spre secolul 21 cu incredere!S-a facut atata „publicitate negativa” Domnului Trump si de fapt Americii incat ma intrebam daca mai avem voie sa cumparam ceva „Made in USA”(se stie de ce),sa primim informatii despre realizarile Americii(economice,energetice,stiintifice,militare),sa emigram in America etcTot ce ne inconjoara e european sau chinezesc,suntem amenintati de rusi,de proprii Guvernanti care ar vinde Romania pt asi scapa pielea astfel incat la fragilitatea mea psihica dobandita ajumsesem la ganduri negre!Sunt convins ca orice alta Putere(puteri)ar lua locul Americii ar fi Groaznic!Sper ca Donald Trump sa aiba intelepciunea necesara(si Democratii evident) sa opreasca declinul SUA!Acum daca dai Search pe Google cu titlul „America will remain Global Superpower” gasesti analisti americani,europeni,rusi,romani,chinezi,musulmani care vorbesc doar de Declinul Major al SUA!Aici pe Contributors se remarca in special „Scoala Clujeana” care ne „pregateste” de suprematia UE+Rusiei si Chinei!Recent tocmai am aflat ca chinezii au depasit America la capitolul numarului de lucrari stiintifice publicate!Sper sa aveti dreptate Domnule Profesor!God Bless America!
La limită, se poate concepe un scenariu prin care puterea dură americană își pierde „colții” din cauza unei coaliții sau alianțe. Dar ce poți opune unei puteri soft? Nici o coaliție de universități europene nu va putea detrona Harvard ori Stanford ori MIT. La fel, toate subvențiile acordate de guvernele europene realizatorilor de filme nu vor putea crea o breșă în bastionul numit Hollywood.
Pentru a reuși să aibă o confruntare cu sorți de izbândă, europenii vor trebui mai întâi să imite modelul american de putere soft și după aceea să încerce să-l depășească pe cont propriu dacă îi țin balamalele. Adică, europenii vor trebui să folosească ceea ce psihologii numesc demonstration effect.
Altminteri, ne putem imagina pe Dr. Freud, trăgând încă un fum din trabuc și oferind o nouă lecție despre sentimentele de inferioritate compensate de aroganță și denigrare.
Dacă tot e vorba de „să ne imaginăm”, atunci putem călători încă mai departe în timp. Să zicem că la începutul secolului 32, când americanii vor sărbători tricentenarul colonizării lui Marte, studenții de la Marsorbonne primesc un extemporal în care să compare universitățile marțiene cu cele terestre, industria filmului de pe cele două planete și hamburgerii cu trident față de salatele din serele de pe Antarctica.
Sunteti optimist si imprastiati optimism si printre cei mai sceptici,asa ca mine,domnule Profesor.Insa nu ma pot preface ca nu ma ingrijoreaza unele lucruri ce se intampla acum in SUA si in lume.De exemplu in domeniul comercial mi-e teama ca prea mult focusata pe „America First” aceasta sa nu devina „America Alone”.Mi-e teama ca regulile Comertului Mondial vor fi scrise de UE in colaborare cu China(„Drumul Matasii”).Ma obijnuiesem ca Globalizarea sa insemne in primul rand „Americanizare”,ca aceasta globalizare sa vorbeasca Engleza!Apoi sunt cateva alte realitati de dupa 2012:cele mai puternice supercomputere se afla in China si tot China isi proiecteaza ca primul supercomputer de ordinul exaflopilor sa fie gata pana in 2020.E drept ca si americanii au proiectul „Aurora” tot de ordinul exaflopilor dar care va fi finalizat pana in 2021.Aceste supercomputere nu sunt doar niste simple obiecte de mandrie nationala,ele avand o importanta cruciala in economie si securitate nationala.Apoi tot chinezii isi propun constructia unui laser de foarte mare putere(100 petawati) cu care spera sa revolutioneze fizica asa cum o stim acum.Deja cel mai puternic laser din lume exista in China si nu in Romania cum ni se tot spune(Laserul de la Magurele)!Apoi exista o cursa foarte stransa in domeniul computerelor cuantice unde canadienii,australienii,chinezii,japonezii,olandezii ,austiecii si englezii sunt „umar la umar” cu Google,IBM,Intel si Rigetti Computing.Sper insa ca Administratia Trump +companiile private din SUA sa isi redobandeasca intaietatea si in aceste domenii.Ar mai fi de spus ca cei de la firma de consultanta PWC prognozeaza ca pana in 2030 China va fi noua campioana in domeniul Inteligentei Artificiale!As vrea contra-argumente,chiar mi le doresc,eu nefiind o autoritate in domeniile amintite!
Nu contează cine are cel mai puternic laser sau cel mai puternic super-computer. Contează aplicațiile din lumea reală, cele care fac o națiune să prospere. Când lumea cheltuie miliarde de dolari pe filme americane, China poate să aibă linștită cel mai mare cinematograf din lume, asta nu va face lumea să cumpere filme chinezești :)
O observație de la care devine cred clar că „de vină” e modelul economic: Europa nu duce deloc lipsă de creativitate, pot numi doar două invenții ale sfârșitului de secol trecut: telefonia GSM și pagina web. Să nu mai zicem că și computerul în sine a fost conceput în Europa, ce e drept mai demult. Doar că până la urmă toate ajung să fie valorificate în USA; sistemul economic european este prea puțin favorabil riscului în general și celui economic în special. Norocul Europei e că americanii își vor dori mereu o vacanță la Paris și un vin din aceeași zonă, lucru care păstrează oarecum echilibrul :)
Scrisesem ceva similar mai sus, dar cu vreo 20 de minute întârziere. Vă recunosc prioritatea publicării :)
Inventiile Europene tind sa devina ceva similar cu inventivitatea Chinei: „China a inventat hirtia si praful de pusca”… acum 4000 de ani… Toate inventiile astea su deja un strat gros de praf depus pe ele, tot ce inca mai misca prin Europa e prin universitati, dar nimic trece de nivelul de publicatie pe .edu, poate doar daca trece oceanul unde capitalismul cel salbatic si hain poate aplica pune practica ideile de pe hirtie (pentru bani, vai!). Treaba cu americanii care viseaza la Paris e iarasi cam exagerata, cei mai multi ar dori sa vada Italia si oricum, toti privesc Europa ca un fel de muzeu in aer liber unde te duci sa vezi vestigii istorice, ceva ce a fost cindva de demult. Majoritatea americanilor isi petrec vacantele in USA (e cit Europa de mare) sau stau cu burtile la soare prin central America (Costa Rica, Belize) sau Caraibe. E mult mai ieftin, mai aproape, si mai nou (gratie binefacerilor multi-culti) – mai sigur.
Eu stiam ca Motorola a scos primuil telefon mobil comerical din lume. A trecut cam un deceniu pana ce a aparut si in Europa. Nu-i vorba ca Nokia a inventat telefonul mobil cu lanterna :)
Americanii insista de Eniac-ul de universitatea din Pennsylvania e primul calculator adevarat din lume. Si oricum tot ameficanii au foloslit primul calculator electronic (cu lampi) pentru calcul solutiilor de tragere ale torpilelor inca din anii 30. Englezii zic ca e „de fapt bomba” lui Thuring folisita la decriptarea mesajelor codate germane in anii 40. a avut primatul.
Cred ca dezbatarea e suberflua. Utilizarea calculatorului s-a generalizat si „democratizat” in SUA si nicidecum in Europa din motivele pe care de altfel le expuneti. La limita majoritatea zdrobitoare a inventatorilor americani sunt descendenti europeni. Nu-i asa?
P.S. Asa ca o paranteza motorul cu aburi a fost inventat de grecul Heron acum 2000 de ani. Cu toate astea nu grecii au lansat civilizatia industrial bazata pe el. La fel cu bateriile electrice. Ecista toate motivele sa credem ca au fost inventate de babilonieinii lui Nabucodonosor. Cu toate asta nu se poate spune ca irakienii au vreo contributie notabila la dezvoltarea electronicii sau electrotenicii…
Telefonul mobil comercializat de Motorola era pe lângă GSM cam ca discul de vinil pe lângă DVD. NMT-ul era mobil cât timp era în raza unui emițător analogic, cam la fel ca un radio de mașină din aceeași epocă. Nu exista conceptul de celulă, deci nici transfer dintr-o celulă în alta. Când pierdeai legătura cu emițătorul, pierdeai definitiv și convorbirea. Care se întrerupea și când trecea un camion pe lângă tine și ecrana emițătorul, dar măcar atunci nu se pierdea de tot, revenea.
Fiecare telefon ocupa singur un canal (față de 8 sau 16 telefoane pe canal în GSM) astfel că puteai intercepta convorbirea nu doar cu orice scanner de 50 de mărci, dar chiar și cu un selector de televizor modificat. Prin 1995 ne distram ascultând telefoanele NMT și recunoșteam vocile ”notabilităților”, nu erau mulți în oraș care să aibă așa ceva. Era ea telefonie mobilă, dar comparabilă cu discurile de vinil, exact cum spuneam :)
Da, așa cum au remarcat și ceilalți comentatori, exista telefonie mobilă și „înainte” doar că din cauza tehnologiei ( GSM-ul se bazează pe celule cu rază mică, ceea ce a permis reducerea dimensiunilor) telefoanele respective puteau fi încadrate cu ușurință la categoria „arme albe” :)
„Să nu mai zicem că și computerul în sine a fost conceput în Europa, ce e drept mai demult. ”
Exista ma multe premiere in domeniul computerelor. Depinde ce se intelege prin „computerul in sine”.
Daca mergem la originea computerului, abacul era utilizat in Mesopotamia cu mii de ani inainte de Christos. Abacul este de origine non-europeana.
Daca „computer in sine” inseamna masina analitica a lui Charles Babbage (in intregime mecanica), sau prima masina electro-mecanica programabila Z1, masina Turing sau Colossus – atunci, da, computerul este de origine europeana (Britanica sau Germana).
Primul computer digital ABC a fost conceput in Statele Unite la Iowa State University. Urmat de ENIAC, conceput la University of Pennsylvania, finantat de US Army – ambele proiecte desfasurate de-a lungul anilor ’40.
Pentru mine, faptul ca si Von Neuman a ales in cele din urma America, spune multe.
Mă refeream evident la mașina Turing; sigur că în afară de americani nimeni n-ar fi avut suficienți bani și suficientă nebunie ca să o implementeze cu „lămpi” dar funcțional e același lucru cu modelul mecanic. Vorba ceea, calculele pentru zborul pe Lună erau gata încă din vremea lui Jules Verne, trebuiau doar niște nebuni să se ocupe de implementare. Dar vedeți bine că nu ne contrazicem; puține invenții europene au fost valorificate în Europa. Nici măcar jocul Tetris inventat de un rus chipurile în timp ce cerceta inteligența artificială :)
Calculele pentru zborul pe luna or fi fost gata de pe vremea lui Jules Verne, dar pentru a zbura pana acolo trebuiau rezolvate cateva probleme tehnice sensibile, ale caror solutii reprezentau ele insele inventii majore. Nu ma indoiesc ca si azi avem gata calculele matematice pentru o calatorie spre alte galaxii, dar pana a ajunge acolo mai avem de asteptat, poate o vesnicie, pentru ca imaginatia si calculele matematice nu reprezinta partea dificila a problemei.
Inventiile in sine nu inseamna mare lucru daca nu sunt aplicate. Principiile generale ale motorului cu abur erau cunoscute deja de Papin. Pentru realizarea uni motor eficient a fost nevoie de un secol de incercari si munca perseverenta. Incercari care puteau foarte bine sa dea gres. Multe lucruri au fost inventate si rasinventate pana sa fie puse in aplicare. Exista spre exemplu un inventator francez care inca din sec. XVII a imaginat teoretic telegraful electric, fara ca inventia sa sa aiba o urmare. A fost uitata cu totul.
Nu ne contrazicem defel. Suntem pe aceeasi lungime de unda :-) Ce am vrut sa subliniez este faptul ca exista o multitudine de premiere in domeniul calculatoarelor. Depinde la ce aspect tehnologic ne raportam. Unele premiere sunt de origine europeana, altele sunt americane, in functie de perioade, de ce anume a fost conceput si/sau implementat.
Universal acceptat de istorici este faptul ca parintele fondator al calculatorului este inventarorul britanic Charles Babbage (profesor de matematica la Cambridge University). Asta va da dreptate, calculatorul/computerul modern a fost inventat in Europa, mai precis in Marea Britanie, in secolul XIX . Desi proiectele lui Babbage nu au fost finalizate pe perioada vietii inventatorului (cu exceptia unui prototip primitiv, limitat in capabilitati), atat „Difference Engine” (capabil sa stocheze in memorie un program, sa execute calcule si sa tipareasca rezultatele in formatul unei tabele necesare in arta navigatiei maritime) cat si „Analytic Machine” (ce s-a dorit un calculator general, cu o unitate centrala capabila sa interpreteze comenzi si sa execute calcule) sunt considerate primele concepte ale calculatorului modern (ce urmeaza arhitectura
masinii Von Neumann).
Primul calculator a functionat pentru echipa de criptare/decriptare din Blechley Park, in timpul bombardamentelor germane din 1940 asupra oraselor engleze. Exista documente desecretizate recent din ahivele britanice. Un tip, numit Tommy Flowers si alti cativa l-au pus la punctm ca mijloc rapid de a calcula combinatiile de cifru.
Calculatorul de bord al Apollo 11 nu a folosit lampi, ci ochiuri din litza de cupru, ‘impletite’ de femei!
Cu toata admiratia pentru inventivitatea si eforturile cercetatorilor si inginerilor care au descoperit si scos la suprafata aceste noi cantitati uriase de energie stocate in argile, primele 2 decenii din secolul XXI sint ale progresului incredibil al telecomunicatiilor. De la raspindirea fibrei optice (cu capacitati de milioane de convorbiri telefonice ori zeci de mii de canale TV pe fibra, sute de terabiti/s, full-duplex, viteza de 10 ms/1000km dus-intors, izolate de interferente electromagnetice, cu pierderi foarte mici, fara cupru sau alte metale) pina la retelele „optical mesh” cu propriile mecanisme de auto-corectare (ultra-rapide, in mai putin de 50 ms) fara un sistem dedicat de management. Aceste dezvoltari in telecomunicatii fac posibile: acces universal la cunoasterea intregii umanitati stocata in servere (books.google.com); muzeele virtuale; bazele de date cu operele de arta sau cu cele de divertisment; colaborarea intre oamenii din toate partile pamintului si impartirea unui patrimoniu comun al umanitatii.
As spune si eu ceva despre felul de a fi al americanilor. Si aici se evidentiaza „civilii”, si nu politicienii. Bill Gates are o fundatie prin care adreseaza probleme grave ale altor colturi de lume in care oamenii se lupta cu bolile sau cu alte neajunsuri. O face pentru ca orice structura birocratica (UNESCO, ONU, guverne) tinde sa inghita resursele fara sa ofere rezultatele asteptate. Dar o face si dintr-o alta perspectiva. J.S.Mill scria in 1869 „The subjection of women” (Tinerea in supunere/robie/ingenunchere a femeilor), unde argumenta barbatilor ca femeile trebuie sa aiba dreptul de a vota si drepturi politice in general. Argumentul lui Mill este ca cei care detin mijloacele si puterea au datoria de a cauta potentialul in ceilalti care sint constrinsi. Iar asta nu trebuie sa o faca doar dintr-un motiv moral, doar din generozitate, din cautarea unei satisfaceri a vanitatii sau confirmari a puterii. A cauta potentialul in cel marginalizat sau expus neajunsurilor iti ofera macar o sansa ca vei avea un interlocutor care va largi lumea ta. Nu e o garantie, dar in mod cert a ramine obtuz si suficient nu poate fi decit pagubos si stupid. Gates isi foloseste bogatia acumulata pentru a finanta fundatiile de caritate (la care s-au raliat si Warren Buffet si multi alti oameni bogati din SUA) pentru a oferi o sansa de viata si de educatie copiilor din Asia sau Africa. Mie mi se pare ca J.S.Mill (un geniu al gindirii politice), dar si americani generosi (ca Gates si co. cu eforturile lor practice), dar si cei care mesteresc la infrastructura de telecomunicatie (unind toate casele lumii), dar si cei care pun la dispozitia intregii omeniri baze de date (ca Google), dar si inginerii si cercetatorii care aduc energie ieftina, dar si cei care fac din cunoastere un bun universal, toti cei mentionati sint precursorii unei trepte superioare in evolutia umanitatii (scuze de vorba mare), in care ne intoarcem cu speranta si nu cu teama catre celalalt.
De acord cu propunerea dvs. După cum am scris de două ori în articol, lista pe care am ales-o pentru a ilustra realizările puterii soft americane din primii 12 ani ai secolului al 21-lea nu este exhaustivă. Desigur, aș fi putut include și alte inovații și invenții, dar când manuscrisul depășește 6-7 pagini, mă opresc pentru a nu îndepărta eventualii cititori.
Am decis să aloc un spațiu mai mare fracturării hidraulice din mai multe motive: mi se pare că trăiesc un basm urât care se termină incredibil de frumos. Dacă vă mai amintiți, în aprilie 2014, când am început seria mea de articole despre fracturare, vociferările și atacurile la persoana mea erau cvasi-unanime. Pentru 99.99% din cei care văzuseră Gasland și se intoxicaseră apoi cu propaganda fracktivistă, tehnologia americană pentru extragerea petrolului și gazelor era, în cel mai bun scenariu, rățușca cea urâtă, care trebuia huiduită, pusă la stâlpul infamiei și scuipată cu ură și dispreț ecologist. Acum, în 2018, chiar și dușmanii cei mai aprigi, precum The New York Times, recunosc că de fapt, au urgisit o lebădă minunată, nemaivăzută de prolifică și benefică pentru America și restul lumii. Și de asta sunt mulțumit și mândru că nu am sucombat și nu am cedat atunci când, din toate părțile, am fost trivializat, insultat, murdărit cu aberații inepte și ignorante.
Domnule profesor Cranganu, aveti toata indreptatirea sa fiti mindru ca sinteti printre acei profesionisti care au inteles potentialul tehnologiei de fracturare. Desi nu am nici un fel de cunostinte geologice, indraznesc sa afirm ca este o realizare de exceptie a cercetarii si industriei petrolului americane. Asa e, ati avut de indurat aici pe forum o opozitie adesea oarba si nedreapta (inclusiv cu acuzatii grav insultatoare). Faptele au aratat ca ati avut dvs. dreptate, iar cind lucrul acesta aduce beneficii unei intregi lumi, cu atit mai mare trebuie sa fie satisfactia ca ati fost participant, sustinator, implicat in facerea acelui lucru bun. Si asa e, cum bine ati subliniat, nu sint numai energie si bunuri, ci si conditii de viata mai bune, presiune pe autoritaristii care isi tin popoarele subdezvoltate bazindu-se pe energia de acest tip. Iar cei care va acuzau au o lectie de retinut: sa se indoiasca in fermitatile lor de alarmisti pina ce aduna destule fapte (filmele nu se pun) pe care sa se sprijine. Felicitari pentru perseverenta dvs.
Să nu exagerăm cu inventivitatea americană și cu geniul comercial al lui Jobs. Fiecare inventator, profesor american are părinți/bunici europeni. Europa a creat atât tehnologia, cât și America.
Ecranul tactil este clar o invenție europeană. La fel ca și primele lucrări în domeniul diodelor și mai nou în domeniul electroluminiscenței organice, baza diodelor OLED.
Oamenii de știință de la CERN sau de la Fraunhofer Institute probabil că s-ar simți ofensați de o asemenea remarcă.
S-au suparat europenii. Nimeni nu a afirmat ca toate tehnologiile din lume provin din America, iar americanii au inventat universul. Insa nu puteti sa negati ca sunt lideri mondiali in inovare si cercetare, impreuna cu japonezii. America a preluat cei mai buni oameni din Europa de-a lungul timpului si le-a oferit toate conditiile pentru a-si pune in practica ideile. Acest lucru nu s-a intamplat in Europa, guvernata de politici autiste si norme/reglementari (ex: dimensiunile bananei). De asemenea, foarte multe inovatii hi-tech provin din Elvetia, in care regulile functioneaza diferit de UE. Din cate cunosc, ecranul tactil optic a fost patentat de americani si primul calculator cu ecran tactil a fost patentat de HP. Silicon Valley este „leaganul” tehnologiilor inalte si inovatiilor legate de calculatoare (HP, Xerox, IBM, etc). Intr-adevar, Jobs s-a „inspirat” foarte mult de la Xerox insa a reusit sa integreze mai multe tehnologii intr-un singur terminal (I-phone). In asta a constat viziunea lui.
„Ecranul tactil este clar o invenție europeană.”
Sa nu ne fie teama sa spunem: nu doar ecranul tactil este inventie europeana, ci si SUA este „inventie” europeana, si Canada, si Australia, si… Nu despre strabunici e vorba in articol, ci despre AZI.
Pina la urma ce este, par egzamplu, Emil Palade? roman prin nastere, dar nobelizat prin America.
Despre asta e vorba, despre locul unde iti poti pune in aplicare „nebuniile”.
.
Despre AZI se vorbeste tocmai pentru ca strabunicul celor doi veri le-a plantat unuia un prun si, mai apoi celuilalt un nuc exotic. Fiecare se lauda cu fructele culese, dar numai unul cumpara prune pe alese si vinde nucile en gros. Si daca tot e in avantaj, râde de prunele ramase.
Știți bancul ăla cu zborul spre Lună?
„Întrebare: De ce au ajuns americanii pe Lună și rușii nu?
Răspuns: Pentru că nemții americanilor au fost mult mai deștepți ca nemții rușilor”
SUA nu este o „inventie”, este o „descoperire” unde a fost creat cadrul perfect pentru punerea in aplicare a oricarei idei. In SUA daca ai o idee poti face rost de bani imediat de la corporatii pentru a o pune in practica. Evident, daca esuezi , dai banii inapoi pentru ca nu sunt fonduri europene. Insa poti deveni si milionar. De aceea, acolo au rezistat cele mai bune idei, nu cele mai proaste. America este asemeni unei imense fabrici de idei si o masina de facut bani. Asa functioneaza lucrurile acolo si cred ca este minunat astfel.
Problema in Europa o reprezinta politicile care ingradesc libertatea de creatie.
Europa lucreaza si ea la inventii, daca ma uit la compania noastra, ce e mai complicat e dezvoltat in europa sau de europeni, mai putem pune si indieni. Inginerii sunt majoritatea europeni, indieni. In schimb tot ce tine de management, vanzari, etc, multi americani, america e motorul principal de vanzari. As putea gasi doua motive: probabil piata americana e alta, vinde mai bine, tot ce angajezi, cumperi, vinzi in europa e cam scump. As putea chiar afirma ca ideile tehnice, inventiile vin din europa, sunt vandute de americani, fiindca terenul e mai bun, incearca sa faci ceva in europa cu birocratia de aici, indienii facand si ei o buna parte din munca aceasta de teren.
Nu stiu unde ati vazut combustibil ieftin in europa, o fi scazut de la 120->60, dar daca ma uit pretul la pompa a crescut, si nu cred ca va scadea.
Asa cujm ati spus exact asta e miezul problemei. Birocratie, reglementari, taxe.
Incercare disperata a Europei de a consturi un system social caldut si „echitabil” taie orice fel de stimulente pentru cretivititate. Si nu e vorba doar de taierea stimulentelor ci mai ales de nenumaratele reguli si oprelisti care la randul lor omoara creditul ieftin si facil necesar oricarui intreprinzator. iar la final cand cineva trce de toate astea e jupuit pana la sange, pentru ca nu-i asa, trebuie sa imparta in mod „echitabil” rodul talentului sau cu armatele de pouturosi ce stau bine merci cu burta la soare…
Nu vad problema cu creditul in europa, dimpotriva in europa de vest e 0-3%
Exista birocratie si reglementare si in USA nu peste tot, dar unde exista, exista. Cum exista si mici tarisoare in europa unde nu e totul asa de rau din acest punct de vedere.
Problema e cu taxele mari, si nu doar taxele pe munca, dar si accizele pe curent, combustibil, etc. Daca ne uitam pe harta de unde vin acesti ingineri in europa vedem, franta, suedia, italia. Tarile mici au si ele dar foarte putini, mai mult vanzari, tehnicieni. Un inginer trebuie pregatit, scoala, facultate … Noi nu prea suntem competitivi, te chinui, te chinui, si te duci unde esti mai competitiv.
Totul ce are valoare adaugata mare si necesita o persoana cu scoala buna, se face in europa, altfel nu poti plati salariile. Daca in america sta un om viu si iti parcheaza masina, nu ai sa vezi chestia aceasta in europa, totul e automat cu autoservire.
Majoritatea americanilor (56.2% vs 35.3%) crede ca SUA merge in directia gresita (https://realclearpolitics.com/epolls/other/direction_of_country-902.html). Entuziasmul autorului nu se impiedica de fapte (vezi, de exemplu, neputinta SUA de a iesi victorioasa din Afganistan dupa 17 ani de sacrificii).
Prin octombrie inainte de alegeri citeam un sondaj care dadea 80% cistig de cauza pentru Hillary.
Razboiul SUA contra Afganistanului s-a terminat de mult; iesiti din transee.
RCP face media a 6 sondaje diferite intre 8 si 25 Ianuarie, a.c.
Azi dimineata s-a anuntat ca SUA vor trimite inca 4000 de miliateri in Afganistan.
De la al doilea mondial au trecut peste 70 de ani, iar „cotropitorii” americani inca mai au trupe in Germania si Japonia. Inseamna asta ca nu au cistigat razboiul?
Poate acceptati ca trupele din Afganistan au alta menire.
Totul e sa nu va pierdeti increderea in sondajelle de opinie. In ultimii ani s-au adeverit in mod uimitor :) Stim cu totii ca ele sunt realizate de persoane care nu nici un fel de „bias” politic si sunt de o integritate morala dincolo de orice dubiu. Nu-i asa?
Un exemplu de sondaj electoral din toamna 2016. Ma suna o voce feminina de la Gallup/MSNBC (asta era Caller ID-ul pe telefon). Ma intreaba daca stiu ca Trump a dat faliment de mai multe ori, Ii zic ca da. Ma intreaba cu cine votez? Ii spunca votez cu Trump dar ca fara prea mare entuziasm. Dupa aia mi-a spus ca inainte de a-mi inregistra raspunsul trebuie sa ma intreabe daca stiu ca Trump vrea sa mareasca preturile asigurarilor medicale de cateva ori. Din nou intrebarea cu cine votez. Ascelasi raspuns. Figura s-a mai repetat cale de vreo 20-30 de minute. Printre altele mi-a mai aspus ca Putin are filme compromitatoare cu Trump tavalindu-se cu prostituate la Moscova sau ca majoritatea laureatilor premiului Noble in economie + alti iepxerti economici geniali (ce nu au administrat in viata lor nici macar un chiosc cu hamburgheri) au garantat ca politicile lui Trump vor face franjuri economia americana in primele 6 luni ale mandatului sau. M-am distrat copios mai ales ca-i simteam exasperarea si la un moment dat a mai bagt pe for cineva ce o fi fost mai „convingator” ca ea. In final a intrerupt convorbirea fara a-mi inregistra optiunea.
Asta-i genul de sondaje care a dus stanga americana la cea mai crunta infrangere electrorala din ultima suta de ani. Au pierdut peste 1000 de pozitii alese in congress-ul fedeal, presedinte, guvernatori, si congress-ele statelor. Se pare ca nu au invatat nimic din experienta din toamna lui 2016 si continua sa cloceasca sondaje ce le spun exact ceea ce vor sa auda. Iar dupa aia se bucura ca niste copii de propriile aberatii…
Canada are un viitor asigurat în fracturarea hidraulică a argilelor sale petrolifere
Revoluția argilelor din Statele Unite ar putea fi reprodusă și în Canada. Condițiile existente sunt favorabile: numeroase firme energetice private cu apetit pentru riscuri, piețe de capital bogate, infrastructura necesară pentru transportarea țițeiului, populație redusă în zonele care conțin depozitele de argilă și apă din belșug pentru fracturare.
Dezvoltarea exploatărilor de petrol prin fracturare hidraulică va conduce la re-evaluarea economică și ecologică a actualelor exploatări de nisipuri petrolifere (tar sands) din Alberta.
Geologii canadieni au identificat două formațiuni argiloase promițătoare:
1. Duvernay, în centrul provinciei Alberta, este comparabilă cu argila Eagle Ford din sudul Texasului.
2. Formațiunea Montney, care se extinde din nordul Albertei în British Columbia, este mai nisipoasă, cu o porozitate mai mare, și conține mai multe orizonturi intercalate cu gaze și petrol.
Canada este singura țară, în afara Statele Unite, unde fracturarea hidraulică se aplică economic, producând circa 8% din producția totală de petrol a țării. China, Rusia și Argentina, deși au rezerve promițătoare, nu dispun de tehnologia care să le permită exploatări economice.
Detalii : Why Canada is the next frontier for shale oil
Bravo lor!
Din cate am inteles, in Romania, in zona Pungesti explorarea nu era posibila pentru ca geologia zonei nu permitea acest lucru. In SUA si Canada situatia este diferita, iar exploatarea acestor gaze prin fracturare hidraulica este posibila. Nu stiu daca asa stau lucrurile… insa cred ca au fost alte presiuni si interese la mijloc, in Romania. Ar fi existat doua companii strategice in Romania- Chevron si Petrom-OMV- una americana si una europeana-ruseasca, fapt ce ar fi dus la posibile conflicte si o impartire a pietei de carburanti.
Ar fi fost bine ca Chevron sa ramana in Romania…
LukOil a explorat unde a vrut ea în România și n-a avut niciun ecologist nimic de comentat.
Evident…Chevron= statul paralel. Era mai mult o miscare politica, strategica din partea Chevron. Whatever, asta este situatia. Atat timp cate ne aflam inca in sfera de influenta rusa , situatia nu are cum sa se schimbe.
https://www.quora.com/What-countries-besides-the-U-S-tax-their-non-resident-citizens-on-their-worldwide-income-How-do-those-rates-compare-to-rates-on-domestic-income
Sa fie oare un semn de mare liberalism economic?
Da intr-adevar castigurile ameriacanilor din afara SUA de peste $90000 sau $100000/an sunt taxate in mod oneros. Nu sunt admise deduceri fiscale pentru investitiile individuale in afara tarii, etc. Chestia asta e eficienta atata vreme cat nu exista nici o alta parte a lumii civilizate care sa fie mai atractiva economic ca si SUA. Iar pentru moment nu e. Marea majoritate a americanilor ce lucreaza in afara SUA sunt executivi detasati temporar prin alte parti. Prin aceasta manevra marile companii sunt fortate sa-i plateasca in SUA iar in tarile unde activeza primesc doar per diem-uri simbolice. Nu e o forma d liberalism, ci una de pragmatism.
Din nou, nimeni nu va oblige sa veniti in SUA. Nimeni nu va cere nimic la plecare si procedurile de renuntatre la cetatenie sunt pe cat de simple si rapide pe atat de ireversibile.
Probabil exemplul lor de manual este managerul american de la o filială aflată oriunde în altă parte pe planetă. Acolo taxele pot fi mai mici, dar el trebuie să plătească diferența în State fiindcă altfel inclusiv cei din State ar figura ca angajați la filiale din Guernsey și Jersey :)
O posibilă consecință a revoluției argilelor din SUA: Afaceri din Australia se mută în Pennsylvania
Prețul energiei electrice (cenți/kWh) din Statele Unite are cele mai mici valori în comparație cu multe state din Europa și Australia (valori înregistrate pe 1 ianuarie 2018):
Australia: 47,13
Germania: 43,29
Marea Britanie: 31,34
Media UE: 29,85
Franța: 24,63
…….
SUA: 15,75
În Pennsylvania, în luna septembrie 2017, prețurile sunt mai mici decât media pe Statele Unite:
– domeniul comercial: 8,85 cenți/kWh
– domeniul industrial: 6,67 cenți/kWh
Nu este de loc de mirare că, în aceste condiții, la care se adaugă noile reglementări fiscale introduse de administrația Trump, antreprenorii și proprietarii de business-uri din Australia doresc să-și mute afacerile în Pennsylvania
Detalii, Rocketing Power Prices & Chaotic Supply Send Australian Businesses Packing to Pennsylvania USA
Aici trebuie corectat in Germania costa ca. 28 centi-euro, asta face ca 35 centi-dolari si nicidecum 43. De vina e si faptul ca a scazut dolarul si scade. http://www.handelsblatt.com/unternehmen/energie/energiepreise-warum-der-strom-so-teuer-bleibt/20743092.html
Dar, mai trebuie spus ca pretul asta il platesc mujicii, industria si marii consumatori platesc mult mai putin. De ex. caile ferate platesc mai putin de jumate. Exista asa numitul EEG in care unii mai fraieri platesc pt baietii isteti.
In plus o mare parte din acest pret (53% in Ge) il reprezinta taxele.
***************************
In alta ordine de idei s-a hotarit ca intr-un oras din Germania sa se intregeasca familia unui refugiat. Si cind e vorba de reintregire e reintregire ca lumea, mai ales ca baiatul avea doua neveste cu ambele avind copii. Am impresia ca in curind va fi permisa bigamia, chiar am inceput sa ma uit prin jur.
https://www.welt.de/politik/deutschland/article172912238/Fluechtlinge-Nachzug-von-Zweitfrauen-stellt-Behoerde-vor-Herausforderung.html
In Berlin eu platesc 24,9 centi pe kw (100 Öko:)) https://www.yello.de/privatkunden/strom?plz=10719&verbrauch=4500&motivation=strom&umzug=2
Majoritatea americanilor isi lumineaza casa cu becuri pe rezistenta, iar aparatele lor de uz casnic cunsuma dublu si triplu cat ale noastre. Electrocasnicele mele de exemeplu – cuptorul electric, frigiderul, congelatorul, masina de spalat vase, masina de spalat rufe, uscatorul, au aficienta energetica A++ si A+++ (doar dulapul meu de vinuri are un singur A+). Degeaba are Svejk tarif eftin pe factura, la sfarstul lunii suma facturii este aceasi.
P.S. Trump a introdus recent o vama considerabila pentru masinile de spalat rufe made in EU si in Coreea de Sud. Astfel, masinile de spalat de marca Miele, Siemens, Bosch, LG, etc s-au scumpit peste noapte cu circa 40%. Trump probabil vrea sa evite ca euorpenii si coreeni sa-i invete pe americani la prostii cu electrocasnicile astea bolsevice (cu consum mic de energie;)
Nope.
Factura mea la curent electric e mai mica decat cea a parintilor mei din Romania cu toate ca am o casa de mai bine de 3 ori mai mare, cu toate ca am cuptor electric (sotia mea a fost ingrozita de ideea ca copii ar putea umbla la aragaz), cu toate ca eu am un aer conditionat integrat si ei nu. Motivul principal e pretul mediu mai mic al electricitatii. Pe de alta parte aici piata e libera. Spre deosebire de statele puternic „progresiste” (gen NY sau California) eu pot foarte bine sa-mi cumpar curentul de la ce furnizor vreau si de unde vreau inclusiv din Canada (bine acolo e mai scump, dar ca idee). Platesc intr-adevar cheltuilie de tranzit & distributie dar daca pretul de vanzare e mic asta sunt la randul insignifficante. In felul asta piata e concurentiala libera si competitiva.
Ce ar fi daca si consumatorii din Germania sa-si poata cumpara curent electric direct din Belarus? Oare asta nu i-ar face pe producatorii & distribuitorii germani ceva mai eficienti si mai competitivit?
In tara asta se gasesc intr-adevar de vanzare becuri cu incandescenta, spre deosebire de UE unde am inteles ca ele sunt interzise. e o chestie de optiune a clientului. Oricum LED-urile sunt mai iefitne ca-n Italia si Germania – aici sunt la ~$10 pachetul de 6 bucati cu luminozitatea echivalenta cu a unui bec de incandescenta de 100W) si in general preferate de toata lumea. Motivul nu e atat consumul de curent cat incazlizrea produsa de cele incandescente vara. E destul de neplacut sa ai intr-o camera nu stiu cater becuri de 100W-150W si dupa aiai sa mearga A/C-ul in disperare ca sa elimin e caldura produsa de ele. Si inaitn e de aparitia LED-urilor lampile fluorescente dominau piata sin acelasi motiv.
P.S. Io n-am vazut sa se fi scumpit nimic pe aici.cine nu-I competitive dispare rpid de pe piata Trump incepe sa introduca taxe de import pentru produsele provenite din tarile ce impun taxe de import produselor americane. Se numeste „reciprocitate”. Nu va faceti probleme. Indiferent ce taxe impune Trump producatorii din afara SUA isi vor scoate parleala scumpind-ule dincolo de ocean. :)
Foarte instructiv exemplul cu becurile. În raft la Tesco e 8 lire (!) bucata un bec LED echivalent cu 100W în varianta ”dimmable” și 7 lire în varianta fixă. E drept că fiind atât de scumpe, la 10 lire bucata se găsește și versiunea cu telecomandă, la care îi poți regla ce culoare și intensitate vrei, iar fiecare bec vine și cu telecomanda lui. Oricum, un asemenea preț e jaf la drumul mare.
În raft la Tesco e 8 lire (!) bucata un bec LED echivalent cu 100W în varianta ”dimmable” și 7 lire în varianta fixă…. Oricum, un asemenea preț e jaf la drumul mare.
Uau! Ce preturi!!! Mereu aud de aberatii de genul asta in UK.
Becurile LED sint geniale. Am pus aproape peste tot. Cu 9W faci lumina cit cu un 60W incandescent. Cu 16W esti la 100W incandescent. Si sint fiabile de nu-mi vine sa cred.
O sa scumpeasca astia electrica, ca mi s-a injumatatit factura in ultimii ani….
P.S.
Nu vrei sa demaram o afacere? Iti trimit 1000 de LED-uri de 60 W cu 3$/bucata. Pentru inceput. ;-)
Le dai cu 3 lire si le vinzi ca baghetele frantuzesti calde.
ca mi s-a injumatatit factura in ultimii ani….
Asta e cam gogonata, asta ar fi posibiola mdaca nu ai avea nici frigider nici clima, nici plita electrica, nici boiler electric, nici TV, nici fön, nici perie electrica de dinti, nici calculator.. etc. deoarece iluminare, in mod normal, reprezinta doar ca 10% din consum.. deci nu s-ar putea injumatati nici daca LEDurile nu ar fi aprinse niciodata. Vorba aia, tineri casatoriti petreceti luna de miere la polul nord, in aceasta perioada noapte dureaza 6 luni.
**********
Si-n Ge piata energiei electrice e liberalizata, poti face contract cu cine vrea muschii tai, exista chiar si asa numita verde, unii ofera si una galbena.
@Ledu ionescu
Pentru afacerea propusa, poti comanda marfa direct pe continent. in Ge sau Franta cu livrare directa. Transportul catre UK ar fi mai avantajos.
Aici costa ledurile „no Name” cam 2-3 EUR / bucata pentru 8 ani sau OSRAM cu 6-7 EUR cu garantie 15 ani. Ultima generatie OSRAM 6,5W echivalent cu 60W, adica 806 lm, sau 11W pentru 100W (1521 lm).
Asta e una! Daca ar fi dupa mine as mari pretul la Energie electrica cel putin la dublu. Cu factura de 50 sau 100 EUR lunar nu te doare prea tare, dar oricum esti obligat sa fii mai atent cu consumul, iar producatoriii ar oferi aparate casnice tot mai eficiente. Africanii n-au experienta in incalzitul locuintelor, nu?!
@Ledu Ionescu – nu-ți imagina că am trecut direct de la becurile cu incandescență la cele cu LED. În urmă cu 20 de ani locuiam în România și îmi aduceam din Germania becuri CCFL până când s-a deschis în oraș primul Metro. Iar când ai să ai pe tavan la firmă iluminat cu panouri LCD (tot CCFL) să vii să facem un schimb de experiență.
@Svejk
Esti sigur ca parintii tai din Romania platesc pe kw mai mult decat platesti tu in SUA?
https://www.eon-energie-romania.ro/clienti-casnici/informatii-utile/tarife?av_c=aczDOHMI-BWfY-8014-1ORU-DBeuJdekrnUt
P.S. conform afirmarilor tale, ai emigrat in SUA la jumatatea deceniului trecut (si de atunci nu ai mai fost de atunci in tara;)
Da sunt absolut sigur că părinții mei plătesc maii mult pe electricitate ca mine, mult mai mult pe gazele naturale (eu le folosesc aici doar la încălzire și la uscătorul de rufe) și de asemenea plătesc ceva mai mult pe apă – ceea ce e cu devărat șocant pentru că eu am sistem de irigații și piscină, în timp ce ai mei iși „irigă” petecul de grădină și curtea cu furtunul. E drept ca ei plătesc și pierderile pe conducte, pe când eu am contorul la intrarea în casă.
P.S.: Am venit aici de la începutul deceniului trecut. Călătoream la în primi ani anual în România, afară de anii când s-au născut copiul # 2 ți ap gemenii .În ultimii 9-10 ani ceva mai rar, cam odată la 2- 3 ani de când atât părinții mei cât și mama soției mele și-au luat cărțile verzi și stau mai mult de 6-7 luni pe an la noi. Ultima oară am fost în România în Decembrie 2015. Vom merge din nou pentru 2 săptămâni în vara acestui an cu ocazia nunții unei nepoate sau verișoare (nu mi-e clar :) ) a soției mele. Alte nelămuriri?!
Oh yeah, iarasi mitul ala cu „americanii e prosti”… :) Yellow, eu locuiesc in California, unul dintre cele mai socialiste state din USA (a se citi energie scumpa din cauza supra-taxarii) si tot platesc mai putin decit parintii mei din Romania, asta in conditiile in care casa mea e de 4 ori mai mare. De ce asta? Pai in primul rind energia este mult mai ieftina in USA decit in Europa, apoi toate electrocasnicele moderne consuma foarte putin (nu conteaza unde sint facute, US sau imported). Cind te duci sa iti ieu un aparat electric sau electronic (TV de ex) sau o masina, ai pe ele un sticker cu consumul estimat de energie pe an, uneori convertit in dolari, ca sa iti fie mai simplu sa intelegi. E decizia ta ce cumperi, dar optiuni ai. Inclusiv la masini: toti cunoscutii din Romania au impresia ca motoarele de aici pleaca de la 4 litri. Mostly true (e fain sa ai vreo 350CP la deal) insa nu exista nimic aici sa vrei si sa nu poti cumpara. Vrei motor de 1.6? Sure, anytime. Vrei de 7 litri ca sa iti tragi rulota dupa tine prin Montana? Sure! Si revenind la electricitate si becuri: m-am mutat in casa noua acum 2 ani si toate becurile sint pe LED, iar mai peste tot sint senzors ca sa le stinga cind nu e nimeni, asa a venit toata casa, by default.
Nu trebuie să fii neapărat geolog pentru a face legătura dintre energie și dezvoltarea miraculoasă a scoietății umane moderne. Am găsit pasajul de mai jos într-o carte publicată în 1937 de Eric Arthur Blair, aka George Orwell. Mi se pare unul din cele mai mișcătoare omagii aduse omului din subteranele miniere:
George Orwell, The Road to Wigan Pier, 1937, cap. 2
Lumea, inclusiv societatea britanica, era alta in perioada interbelica, atunci cand Orwell scria aceste randuri. Principala sursa energetica era carbunele la acea vreme. De unde si importanta exploatarii. Nu e niciun secret afinitatea pe care Orwell a nutrit-o pentru muncitorime si problemele ei, A mers atat de departe incat pentru o perioada a hotarat sa traisaca pe strazi, alaturi de cei fara locuinta, pentru a se documenta in mod direct. In paralel cu afinitatea fata de cei dezavnatajati, Orwell a cultivat o veritabila adversitate in raport cu aristocratia britanica (sau o mare parte a ei), adversitate pe care o capatase in anii petrecuti la internat si ulterior de-a lungul celor pe care i-a petrecut in Burma ca ofiter de politie. Un autor pe care il apreciez foarte mult, Si un observator – analist de mare finete.
Revoluția argilelor continuă
Exxon Mobil își va tripla producția de petrol din Bazinul Permian (Texas) până în 2025
Cea mai mare companie de petrol și gaze din Statele Unite a citat recenta reducere a taxelor pe corporație, introduse de Președintele Trump, drept unul din motivele pentru creșterea intereselor sale în a investi mai mult în Bazinul Permian din vestul Texasului.
Compania a achiziționat anul trecut drepturile minerale de pe o suprafață de peste 110.000 ha de la familia Bass din Fort Worth pentru suma de $6,6 miliarde dolari (nu vă speriați, totul e mare în Texas!!).
Exxon Mobil va extrage 600.000 barili/zi. Pentru a putea suporta această triplare a producție, compania va investi peste $2 miliarde dolari pentru a extinde terminalul său de transport, recent achiziționat, și alte infrastructuri de producție.
Comunicatul de presă prin care s-a făcut anunțul mai notează că „recentele schimbări în regimul taxelor de corporație din SUA au creat un mediu de afaceri pentru creșterea viitoarelor investiții de capital.”
Ieri, Exxon Mobil a anunțat că va cheltui $50 miliarde în operațiunile sale din Statele Unite în următorii cinci ani.
Încrederea investitorilor este cel mai puternic simptom al unei economii sănătoase.
Mai sunt câteva ore până când Președintele Trump va prezenta primul său Raport către Națiunea Americană. Cred că va avea cu ce să laude.
Detalii, Exxon Mobil Tripling Its Bet on the Hottest U.S. Shale Field
Președintele Trump tocmai a menționat investițiile masive pe care le-a făcut compania Exxon Mobil. Great job, Exxon Mobil!
Recunosc subiectul mă interesează prea puțin și nu cunosc detaliile legate de afacerile de profil. De aceea întreb: de ce „great job”? Am senzația că pentru ExxonMobil greutatea n-ar fi investițiile masive, ci obținerea drepturilor de extracție. O triplare a producției de țiței nu pare astfel a fi o reușită, ci mai ales bravada. Seamănă cu defrișarea triplă a pădurilor ecuatoriale, cu vânătoarea de grizzly sau concursurile cine bea mai multă bere. Sorry, dar eu nu văd mari motive de laudă.
Când în America există mii de companii care fac afaceri de miliarde de dolari (Amazon, Facebook, Google, Walmart etc.) și când Președintele țării, în fața întregii națiuni, laudă numai două dintre ele – Apple și Exxon Mobil – trebuie să suferi de o groaznică orbire ideologică pentru a nu recunoaște că Exxon Mobil did a great job, indeed!
Faptul că amestecați afacerile Exxon Mobil cu vânătoarea de grizzly sau cu concursurile idioate, nu vă face cinste. Fără să scriu mai mult, parafrazez doar prima propoziție cu care începe romanul „Răscoala” de Liviu Rebreanu:
„Dumneavoastră nu cunoașteți industria de petrol americană, dacă vorbiți așa! Ori o cunoașteți din cărți și din discursuri, și atunci e mai trist…”
Dacă n-ați avut timp să citiți articolul citat din The New York Times, vă recomand un articol mai detaliat și mai lămuritor (sper):
ExxonMobil to triple Permian production by 2025
Dle Profesor Crânganu,
Am spus deja că sunt afon în privința afacerilor cu petrol, așa că nu mă supăr. Nu am altă sursă de informare decât cărțile și link-urile dumneavoastră. Dacă n-ați fi adăugat „răutăcismele” cu orbirea ideologică, poate că n-aș mai fi intervenit.
În afara unor cifre mari nu văd nimic senzațional. Esso investește miliarde într-o piață de mii de miliarde, fără risc, fără însămânțare, fără îngrășăminte, doar recoltare. Natura a făcut deja tot. Important e să fii primul și să împuști primul. Ca și pe urs! Nici nu trebuie poleit trofeul, nici îmbogățit minereul, în cazul ăsta nici măcar un foraj orizontal, nici flotări într-o mână, nimic care să contribuie senzațional la starea națiunii: dacă nu era Esso, era Shell sau BP. Aș fi aplaudat dacă miliardele investite creau câteva zeci de mii de noi locuri de muncă, dar nici măcar atât PR n-au oferit link-urile.
„Money, money, money must be funny în the rich man’s world” Ce-i drept, a spus-o ABBA, nu Rogojinaru.
Am mari dubii că ați citit link-uk pe care vi l-am indicat.
Reiau câteva paragrafe care v-au scăpat cu sublinieri adiționale:
1. With a 65% increase in its horizontal rig count in the Permian over the next several years, ExxonMobil expects to hit a total production target of 600,000 boe/d by 2025. Tight oil production from the Delaware and Midland basins will increase fivefold in the same period.
2. The increased production will provide low-cost supply and feedstocks to ExxonMobil downstream and chemical operations in Baytown, Beaumont, and Mt. Belvieu, Tex.; and Baton Rouge, La.
3. In October, ExxonMobil acquired a crude oil terminal in Wink, Tex., from Genesis Energy LP (OGJ Online, Oct. 18, 2017). A $2-billion expansion and upgrade of the terminal is planned to move ExxonMobil and third-party production from the Delaware, Central, and Midland basins to ExxonMobil’s operations and other market destinations in the Gulf Coast region.
4. Additionally, the company plans to build an ethane steam cracker at the company’s Baytown facility to provide ethylene feedstock for two new polyethylene units at its Mont Belvieu facility. A production unit at the company’s polyethylene plant in Beaumont will increase the plant’s capacity by 65%, and expansions at Baytown and Beaumont refineries will add more than 300,000 b/d of light crude processing capacity.
1.1.Dacă dvs. credeți, pe baza cărților citite, că o creștere cu 65% a lucrărilor de foraj orizontal dirijat, fracturarea adițională și celelalte lucrări de exploatare nu implică o creștere proporțională a forței de muncă ocupate;
1.2. Dacă mai credeți că producția crescută de petrol și gaze va fi rafinată fără forță de muncă adițională;
1.3 Dacă mai credeți că o extindere și modernizare de $2 miliarde a terminalului Wink, Texas, se va face fără angajarea unei forțe de muncă suplimentare, și, în fine
1.4. Dacă mai credeți că construirea, expansiunea și modernizarea a patru combinate petrochimice din Texas se poate face fără noi angajări de personal din construcții și industria petrochimică,
Atunci, nu-mi rămâne decât să parafrazez (pentru ultima oară, că mai am și alți comentatori nelămuriți) pe Liviu Rebreanu:
„Dumneavoastră nu cunoașteți industria de petrol și petrochimică americană, dacă vorbiți așa! Ori o cunoașteți numai din cărți, și atunci e mai trist…”
„dar nici măcar atât PR n-au oferit link-urile”
Asta scrisesem. Deci, evident, am citit și n-am găsit nimic. Că sunt locuri noi de muncă e clar, dar câte? Ar fi fost mai eficient un număr decât o parafrază.
Și Budweiser când își deschide o nouă facilitate de producție, angajează 500 de blue collar workers ca să producă six-pack-urile unui milion de bizoni. Mai face un documentar pe NG și măcar admiră rednecksii soluțiile tehnologice. ExxonMobil triplează producția cu o creștere de 65% a tehnologiilor neconvenționale. Deci care e senzaționalul, acel „great job”?! Că o afacere cu un profit anual de 8 miliarde își rupe de la gură 2 miliarde pentru investiții până în 2025?!
Un joc simulator gen Tycoon cu afaceri petroliere ar fi cel mai plicticoasa alegere.
@Hantzy
Trumponomics a generat în ~6 -7 luni pe lângă cel mai scăzut somaj din ultimii 20 de ani (4.1%) și 6.1 milioane de locuri de muncă diponibile și care nu-și găsesc ocupanți.
Cu toate eforturile noii administrații și ale companilor private ultimul raport al oficiului federal pentru forța de muncă de la începutul acetui an arată că la sfârșitul anului trecut tot mai erau 5.9 locuri de muncă disponibile.
https://www.bls.gov/news.release/jolts.nr0.htm
Sigur că nu e vorba doar de industria extractivă. Însă măsurile sale simple și de bun simț de eliberare a economiei din chingile reglementărilor demenețiale ale progresisților și ușurare a poverilor fiscale au dezlânțuit economia. În 2017 industria manufacturieră a crescut într-un ritm nemaiîntâlnit din 1942, când industria SUA se convertea într-una de război. Se caută de toate e la muncitori și vâzători până la medici și ingineri.
@Josef Švejk,
Nu e vorba de Trump, ci de acel „great job”. Nu văd că ExxonMobil să fi făcut altceva decât să-și fi urmărit propriile interese. Iar când reviste de profil scriu de miliarde investite și de milioane de barili extrase și prelucrate zilnic, fără măcar să amintească de avantajele populației, rămân cu impresia golitului cămării. Milioanele alea de barili nu au termen de garanție, nu expiră mâine și nici nevoile populației nu cresc peste noapte. Ce scoate în plus ExxonMobil vor face alții mai puțin.
Trump este ceea ce îi trebuia Americii. Revigorarea relațiilor economice, ceva libertate fiscală, o oarecare euforie și câteva contracte bănoase nu le fac rău. Că a adus bani de la arabi și de la chinezi nu e rău, dar nici tur de forță nu o pot numi. Orice alt președinte ar fi putut-o face, dorința arabilor pentru arme și a chinezilor pentru investiții fiind constantă. Motivele pentru care alții nu au deschis negocieri în direcția asta fiind cu totul altele.
Intervenția minimă a statului în economie e un lucru bun pentru relansare, atâta vreme cât masa monetară e în mișcare. Cu timpul însă se cristalizează relațiile, iar în urma concurenței capitalul se polarizeaza. E urmarea firească și survine cu atât mai repede cu cât libertatea economică este mai mare. Nu am finețea necesară să fac pronosticuri în acest sens, așa că nu pot spune când se vor resimți blocajele. Cei cu venituri peste medie le vor resimți desigur cu o întârziere, dar atunci va fi necesară intervenția statului. Pentru a menține trendurile economice vor fi întotdeauna nevoie de corecții și perioadele de libertate vor alterna cu cele de intervenție.
Am inteles ca pe langa noul campus, Apple planifica investiii semnificate si in energii regenerabile (focus: fotovoltaic, solar tower 24/7, parcuri eoliene in the high planes si offshore plutitoare prin Lake Michingan, East Coast, etc)
https://www.apple.com/environment/
https://www.apple.com/environment/pdf/Apple_Supplier_Clean_Energy_Program_Update_April_2017.pdf
Nimeni nu contesta faptul ca Apple, Amazon, Tesla, Microsoft, Schlumberger, Baker Hughes sau Halliburton se numara printre companiile americane care merita aplauze (technologiile si serviciile lor cu caracter disruptiv sunt rezultatul investitiilor in cercetare si inovare). In fine, eu sunt convins ca in secolul 21 (in era digitalizarii, industry 4.0, AI, etc) soarele centralelor pe carbune se afla la apus. Automobilele dotate cu motor pe ardere (Otto, Diesel, etc) nu au nici ele un viitor stralucit. Chiar nu vad sensul sa scormonim in continuare pamantul dupa petrol pentru a-l arde in motoare… din moment ce avem la indemana alternavive fiable alimentate cu energie regenerabila la pret competitiv! https://www.teslarati.com/map/
După ce nu vor mai fi folosite în motoare, petrolul și gazele naturale vor continua să alimenteze toate industriile petrochimice, mase plastice, produse cosmetice, produse farmaceutice, vopsele, lubrefianți, cosmeticale etc.
Astăzi, 31 ianuarie 2018, compania PTTGC America LLC (PTTGCA) a aprobat execuția unei înțelegeri între PTTGCA și Daelim Co., Ltd, una din companiile de top din Coreea în domeniul construcțiilor și produselor chimice.
Înțelegerea se referă la efectuarea unui studiu de fezabilitate și asigurarea de fonduri pentru construirea unui complex petrochimic în Belmont County, Ohio. Noua capacitate va produce 1,5 milioane tone pe an de etilenă și derivatele sale. Materia primă sunt gazele naturale extrase din argilele Marcellus și Utica.
Daelim este o companie de vârf în producția de etilenă (1,9 milioane tone/an), cu o experiență de peste 40 ani.
Faptul că o mare companie petrochimică vine să investeascî în Ohia este semnificativă și are legătură cu boom-ul energetic american și cu noile legislații introduse de administrația Trump.
Detalii: http://pttgcbelmontcountyoh.com/pttgc-and-daelim-moving-towards-agreement-for-petrochemical-complex/
@YellowSubmarine – atât timp cât Germania exploatează lignit la scara la care exploatează, poate ar fi decent să o lăsăm mai moale cu propaganda anti-petrol. În orice țară civilizată, mai întâi ar trebuie trecute pe gaz termocentralele pe cărbune. Germania importă gaz și arde cărbune de proastă calitate ca să închidă centralele nucleare.
Pentru cine nu știe cu ce preț își umple Germania dealurile cu moriști verzi, iată o imagine de la Garzweiler. Lignit se exploatează acolo, iar dimensiunea excavatoarelor se poate evalua prin comparație cu ”Wola” normală din stânga jos (un încărcător frontal obișnuit).
https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/4/4c/Garzweiler_Tagebau-1230.jpg
Legenda spune că exploatarea va continua până prin 2045.
Bravo companiior pivate ce exploatoaze orice soluții energetice alternative (verzi, albastre roz bombon, etc.) pe banii lor și ai acționarilor lor. Dacă vor avea succes cu atâr ma bine. Vom beneficia cu toții. Dacă nu, atunci e ghinionul lor. Asta e calea spre dezvoltare și nicidecum pomenile și risipa banului public.
În ce privește scormonitul pământului, nimei nu vă oprește să renunțați la energia și produsele pe bază de combustibili fosili. Numai că văd că refuzați cu îndârjire să o faceți. De ce oare?!
Dacă toți ecologiștii ar renunța la curentul electric, încălzire, comunicații, transport, locuințe, hrană procesată, îmbrăăcăminte și toate celelalte blestemății ale civilizației bazate pe combustibili fosili, atunci în mod cert scormonirea pământului s-ar reduce măcar cu procentul reprezentat de dumneavoastră din populația lumii. Vă lăudați că sunteți câtă frunză și iarbă Totuși nu-mi aminteac să fi văzut picior de ecologist care să facă ce propovăduiește. Doar scâncete și guiț până la ceruri… De ce oare?.
Ce ar fi să începeți dumneavoastră?!
Yellow Submarine: „Chiar nu vad sensul sa scormonim in continuare pamantul dupa petrol pentru a-l arde in motoare”
Să scormonim pământul va rămâne una din preocupările importante ale umanității. Nu putem renunța la asta. Potențialul economic al tuturor resurselor minerale, al acestor materii prime e fundamentul întregii activități. Prelucrările ulterioare nu fac altceva decât să folosească acel potențial economic inițial.
Până când vor zbura avioanele cu curent electric acumulat, avem nevoie de Kerosin. Până când vom reuși să reciclam complet hârtia și lemnul, rămânem dependenți de Pet, de pp, de pom și de alți polimeri organici.
Pământul ne da tot: lumină, hrană, societate.
@Harald
Eu am facut referire strict la arderea petrolului in motoarele automobilelor (pe strazile planetei circula peste 1 miliard de automobile). Petrolul va fi in continuare folosit in petrochemie precum si in transport aerian si maritim (chiar si in a doua jumatate a secolului 21).
P.S. cum am mentionat si in multe postari anterioare, sunt convins ca mixul energetic al secolului 21 va fi compus in mare parte din regenerabile plus gaze. In Germania de exemplu o serie de centrale pe carbune isi asteapta decomisionarea in urmatorii ani (iar aprobari pentru noi centrale pe lignit nu s-au eliberat). Trendul este la nivel global (SUA, Australia, mai nou chiar si India, China, etc.) http://www.powermag.com/coal-power-plant-post-retirement-options/
P.P.S. iata noile centrale electrice ale secolului 21
https://www.youtube.com/watch?v=eeiu-wcyEbs
http://www.solarreserve.com/en/global-projects/csp/sandstone
https://www.youtube.com/watch?v=4ySwVDRKCns
http://www.solarreserve.com/en/global-projects/csp/likana
https://www.youtube.com/watch?v=YYwS4s4Qpx4
@YellowSubmarine – tu nu ești conștient câtă energie se consumă pentru fiecare kilowatt disponibil efectiv la roata automobilului electric. Poluezi forumul cu sute de link-uri nerelevante, deși ți-am mai spus de vreo 5 ori să formulezi cu cuvinte tale ce ai de spus, prezinți tot felul de proiecte și concepte de parcă ele ar fi de uz curent, deși unele dintre ele nu vor ajunge niciodată să facă parte din realitate și mai vii și cu scuze ridicole gen ”aprobări pentru noi centrale pe lignit nu s-au mai eliberat”, ca și cum asta ar fi o realizare în sine.
Tot lignitul acela de la Garzweiler (și nu doar acela) ajunge ars în termocentrale și nu are nicio relevanță dacă e ars în termocentrale vechi sau în termocentrale noi. În schimb are relevanță faptul că o parte din el e ars ”just in case”, în momente când sunt prioritizate regenerabilele, dar este totuși nevoie de grupuri în funcțiune, gata să preia sarcina. Asta e de-acum din categoria ”noi muncim, noi nu gândim”.
Un panegiric mai reusit nici ca se putea. Dar de ce noul imperiu postbelic a durat asa de putin? Aproape ca o fulguratie pe cerul terrian? Daca nu ma insel, acest “scurtissimo” existential este fara precedent in istoria imperiilor mondiale si a leadershipului mondial.
Un raspuns ar fi ca in marea lor imitatie (v. incl. preluarea unor denumiri de institutii sau orase de pe batranul continent), liderii financiari si politici americani au uitat un singur lucru: sa-i puna un suflet! Sigur, oricat de demiurgi vor sa se considere, urmasii de azi ai parintilor fondatori ai SUA nu sunt Dumnezeu, care sa dea creatiilor lor acea scanteie de divinitate, numita Suflet, dinlauntrul Omului. Si nimeni nu va fi si nu va putea niciodata.
Dar este vorba de un altfel de suflet, pamantesc, animat de iubire, de binele moral si de respect fata de viata, pe care oamenii il pun in toate contructiile lor, pentru a le insufleti, a le face atragatoare si durabile. Nimeni nu are insa vreo indoiala ca leaderii americani de azi ar fi pus si aceste ingrediente in interiorul actelor lor politice si geopolitice. Cea mai buna dovada sunt razboaiele preventive, in afara, si violenta civila preventiva, inauntru.
Nu e voba de nici un imperiu. America nu a trebuit să cotropească pe nimeni și nici să ocupe teritorii. America a eliberat și eliberează alte națiuni. America prezintă o forța de atracție așa cum nici o altă parte a lumii nu mai mai prezentat vreodată în istorie. În asta e tăria ei. Poate în orice moment să abandoneze orice și pe oricine fără a pierde nimic. Dimpotrivă. vandonare „aliaților” îi va aduce câștiguri însemnate.
De mai bine de un secol America oferă enorm de multe lumii fără a-i cere acesteia nimic la schimb. Probabil că a venit mometul să se retragă tot mai mult din mlaștină. să-ți vadă de treburile ei lăându-i pe toți cei s-au obișnuit să trăiască sub umbrela de securitate americană în timp ce o înjură cu pasiune să semai descurce și singuri…
Pe măsură ce restul lumii își pierde tot mai tare mințile și ultimele fărâme de bun simț America devine tot mai mult ceea ce numea Ronald Reagan: a shining city upon a hill whose beacon light guides freedom-loving people everywhere. ”
Un geolog petrolist va conduce United Stated Geological Survey
Un comunicat din partea Adminstrației Trump arată că viitorul director al USGS – cea mai mare organizație federală pe problemele de geoștiințe – va fi condusă de Dr. James Reilly II.
Dr. James Reilly II este un fost geolog petrolist, cu doctoratul în geologia petrolului obținut la University of Texas at Dallas și membru al American Association of Petroleum Geologists (AAPG). (În 1993, după sosirea la University of Oklahoma, am devenit și eu membru al celei mai prestigioase și mai vechi organizații profesionale a geologilor de petrol din întreaga lume)
Dr. Reilly II este în plus singurul geolog care a zburat în cosmos în cadrul a trei misiuni NASA, 853 ore în spațiu, inclusiv cinci spacewalks. A lucrat pentru NASA 13 ani, între 1995 și 2008.
Dacă mi-aș permite un comentariu personal, aș spune că a venit și momentul stelar al geologilor petroliști – Prietenii știu de ce… :-)
Mai multe detalii: https://eos.org/articles/white-house-announces-choice-to-head-u-s-geological-survey
Ce a lipsit din raportului Președintelui Trump „The State of the Union 2018”?
Cei care au urmărit live sau au citit astăzi raportul despre „Starea Națiunii 2018” pe care Președintele Trump l-a dat Congresului și poporului american au remarcat numeroasele probleme pe care le-a abordat și discutat, cu mai multe sau mai puține detalii.
Un singur element a lipsit din Raportul său: încălzirea globală antropogenă, așa de dragă unora. Pentru mine, absența totală a subiectului încălzirii globale antropogene nu a fost o surpriză și, în mai multe articole publicate anterior, am argumentat poziția sa cu privire la retragerea Statelor Unite din Acordul Climatic de la Paris.
Totuși, m-al fi așteptat ca Președintele Trump să marcheze un gol decisiv în poarta „încălziștilor”: Fără nicio legătură cu documentul de la Paris, Statele Unite ale Americii au fost capabile, cu ajutorul nemijlocit al gazelor de argilă, să-și reducă emisiile de CO2 în 2017 la cele mai mici valori din ultimii 25 ani!!! Nici o altă țară industrializată nu se poate lăuda cu o performanță asemănătoare!
Pentru a fi imparțial, trebuie să menționez că și democrații au renunțat în răspunsul lor să menționeze sintagma „schimbări climatice”. Prin comparație cu declarațiile apocaliptice ale Președintelui Obama din rapoartele sale similare din 2015 și 2016, dispariția totală a schimbărilor climatice din discursurile politice ale ambelor partide majore americane semnalează lumii că Statele Unite au alte „cestiuni arzătoare la ordinea zilii…”.
Probabil Trump n-a vrut să mai dea cu pietre într-un câine mort, iar democrații ar fi fost ridicoli dacă ar fi pomenit ei ceva de încălzirea globală antropogenă.
S-a găsit totuși cineva care să plângă pe umerii reci ai încălzirii globale antropogene:
“How can a president of the United States give a State of the Union speech and not mention climate change?”
Sen. Bernie Sanders (I-Vt)
Da, numai că dacă Trump făcea ce-i recomandați dumenavoastră Agitpropu’ iar fi sărit la jugulară „Că uite dom’le că am reușit să reducem emisiile de codoi în pofida catastrofei trumpiste!”. Chiar că n-avea sens să le-o ridice la fileu.
Statele Unite au extras peste 10 milioane de barili de țiței pe zi pentru prima dată în ultimii 40 ani
Conform datelor publicate miercuri de Energy Information Administration, în luna noiembrie 2017, Statele Unite ale Americii au extras 10,038 milioane barili țiței pe zi. Acesta este cel mai mare nivel de extracție din noiembrie 1970. Recordul înregistrat survine în condițiile în care prețul WTI a ajuns la circa $64/baril, un preț care ar putea impulsiona creșterea activităților de foraj.
Producția SUA este prevăzută să atingă 10,3 milioane barili/zi anul acesta și 10,9 milioane în 2019.
Cu o producție de 10 milioane barili/zi, Statele Unite vor concura și, probabil depăși, Arabia Saudită și Rusia.
U.S. Oil Output Hits 10 Million Barrels for 1st Time in Decades