miercuri, februarie 28, 2024

Jurnaliști cocoțați pe liste și alte recompense

Emfatic, repetând obsesiv că el este jurnalist cu majusculă aflat într-o misiune nobilă ce nu poate fi abandonată, un salvator al României care trebuie iubită necondiționat și din orice poziție, iată-l pe Rareș Bogdan așezat în fruntea listei PNL pentru europarlamentare. Nu cunoaștem culisele acestei alegeri, dar ea dovedește cât de puțină încredere are conducerea partidului în elfectivele sale, în oamenii partidului care au stat pe baricade în vremuri bune și rele. Dar asta e treaba partidului. Treaba presei este toxica mixtură dintre politică și jurnalism, care produce neîncetat corcituri imorale într-o profesie unde etica ar trebui să fie piatră de hotar. Cazurile se înmulțesc iar mutanții iau forme când hilare, când hidoase.

Jurnaliști cu talent și condei ca Răsvan Popescu și Adriana Săftoiu s-au transformat în decursul anilor de tranziție în purtători de cuvânt la curțile puterii și au fost recompensați cu funcții deținute pe termen lung, deși au profitat de privirea pe gaura cheii pentru a-și trăda foștii stăpâni. Răsvan Popescu, timp de șapte ani jurnalist la BBC, Expres și TVR mărturisea că „gazetăria e bună, dar nu rămâi în ea. E bună pentru că deschide accesul către orice și oricine”. Carieriștii capabili de orice compromis, de la a se lăsa racolați, până la a servi seară de seară și zi de zi la Antena 3, RTV, B1 TV, Realitatea TV, Evenimentul zilei, DC News, România liberă etc. niște finanțatori proveniți din mafia politico-financiară proliferată în România postdecembristă și temporar încetinită de DNA, au împânzit ecranele și online-ul prezetându-se cameleonic când ca jurnaliști, când ca politicieni. Despre cazul lui Robert Turcescu, o pierdere pentru jurnalism, am mai scris. Intrarea sa în „parlamentul rușinii” pe listele PMP nu a schimbat nimic în politică. Sau era doar un pretext pentru ceva privilegii și, eventual,vreo carte de memorii acide în viitor?

Dar nu cazul Turcescu este cel mai grav, ci cazul agenților propagandei ascunși sub pulpana jurnalismului. Când au fost vreodată Chirieac, Ciutacu, Gâdea, Crețuleasca, Savaliuc, Capsali, Oana Stancu, Angheleasca, Andronic jurnaliști? Memoria Internetului reține celebra afirmație a lui Bogdan Chirieac care se recunoștea în 2009 ca jucând „în altă ligă”. Corect, dacă ne uităm în conturile bancare. Sau Gabriela Firea, cocoțată și ea pe liste până la demnitatea de primar al capitalei? Ea când a fost jurnalistă? Emisiunea În premieră mai spăla cu reportaje profesioniste fața jegoasă a Antenelor aparținând unui infractor condamnat, dar prețul trebuie plătit fără excepție. În eventualitatea ca realizatoarea emisiunii, Carmen Avram, soția propagandistului Ursu, să fie pusă pe lista PSD pentru alegerile europarlamentare, a fost preparată o ediție pe placul lui Dragnea:„Ani de emisiuni reușite demolați de o ediție rușinoasă, menită să susțină marota electorală a PSD: străinii <e răi>, România e o colonie, justiția asuprește capitalul românesc. Dacă s-ar da medalii pentru iresponsabilitate, În premieră cu Carmen Avram s-ar cocoța pe podium”, nota un observator pe Facebook. Interesul rămâne însă cocoțarea pe listă.

Newsweek România a publicat dezvăluiri în mai multe episoade despre circulația banilor de la PSD-ALDE spre indivizi deghizați în jurnaliști, analiști și comentatori pentru a presta în favoarea liderilor de partid. Printre cei plătiți generos prin firme sau din conturile televiziunii publice se află Doru Bușcu, Bogdan Chirieac, Răzvan Savaliuc, Ion Cristoiu, Liviu Alexa, Ionuț Cristache, Marius Ghilezan. Acest din urmă caz se numără printre cele mai penibile, fiindcă individul se revendica de la principiile lui Coposu și ale monarhiei. Iată însă că, pentru niște amărâte de contracte cu firme de partid și un post de consilier la detestatul Avocat al poporului, Ghilezan produce cu hărnicie propagandă și se oferă să pună umărul, convins că „Liviu Dragnea va fi candidatul PSD pentru alegerile prezidențiale din toamna acestui an. Nu doar pentru că masele îl vor… Va fi în stare staff-ul de campanie a lui L.D. să creeze o stare de spaimă colectivă? (…) Liviu Dragnea are strategi capabili să înfluențeze trăirile colective? (…) Pe cei care care au cititoar cărți de științe politice – eu am publicat deja trei ediții ale Manualului de campanie electorală – pot să-i asigur că nu doar mesajul e cheia succesului, ci strategia și calibrarea timpilor”. Citatele au fost reproduse în Newsweek România. UDMR se încăpățânează să își priponească clienții politici în consilii de administrație, ca recompensă pentru servicii de presă, chiar dacă aceștia sunt incompatibili, vezi cazul Hajnalka Nagy Debreczeni. În mare, acesta este tabloul prostituției în presa românească. Argumentul că nu doar la noi, ci și în alte țări diverși jurnaliști au devenit politicieni, că există miniștri sau europarlamentari foști jurnaliști nu e relevant, fiindcă diferă contextele, transparența sistemului, dar mai ales respectul pentru valori morale și democrație.

Articol apărut în revista „22”

Distribuie acest articol

9 COMENTARII

  1. slugoii trebuie recompensati. nu inteleg (!) cum cineva poate servi Romania mai bine din afara decit dinauntru. logica i simpla, esti platit ca „afara” traiesti in „afara” , te educi si tratezi in „afara” si zbori pe banii prostimii de cite ori ti se face „dor” de Romania. de ce vor „liberalii” crin sau vasile n europa ? pentru ca Romania lor (pe care au construit o !) le pute ! vor o viata si salarii ca „afara” ! ca si eba, norica sau vasilica !

  2. „În mare, acesta este tabloul prostituției în presa românească.”

    Recunosc că nu mă bucură nicicum ceea ce am citit în articol. Tocmai pentru că este foarte corect, după părerea mea, descris ceea ce se petrece în patria noastră. Dar…

    Aș îndrăzni două observații. Prima. De ce oare se tot repetă lucrurile evidente, ușor observabile, dar nimeni nu explică ce modalitate există pentru a contracara efectele manipulării practicate de personajele menționate. Nimeni! Parcă ar fi un dat divin, ne tot lamentăm, dar tre’ să acceptăm situația pentru că Miorița tocmai ce ne-a spus că nu putem face nimic.

    A doua. Și asta este cu adevărat îngrijorătoare. Domnii jurnaliști sunt mai bine informați decât cetățenii obișnuiți. Iar dl I Cristoiu este un excelent exemplu. Ori de câte ori se simte o schimbare pe corabie, cum ar fi vreo răzmeriță care să ducă la înlocuirea căpitanului, șobolanii află primii și se pun la adăpost. Or, în condițiile actuale, cam toți șobolanii se simt la adăpost alături de actualul căpitan. Și asta mă face să-mi întăresc convingerea că pentru multă vreme mai nimic nu se va schimba pe corabia noastră. N-am plecat din România după Mineriadă…

    • Permiteti-mi sa va contrazic vizavi de sobolanul securistoid cristoiu : chiar de curand a emis in spatiul public afirmatia referitoare la o mizerie de poza a lui ghita, prin care acest hot fugit in Serbia acrediteaza ideea ca a avut relatii privilegiate cu procuror Kovesi. Ee, si cristoiu a zis ca respectiva poza nu este reala, adica sah-mat la ghita.
      Cat despre jurnalisti si deciziile lor, pentru fiecare, ceea ce vor face in continuare va reprezenta exact cate parale fac. Pentru cei din presa aliniata, deja se stie cate parale fac la propriu, din investigatiile ziarului Newsweek.

  3. Nimic nou sub soare. Câinii depind de stăpân. Lupi de pază a democrației, mai rar. Nici plată după morală. După audimat, rating da.
    Post-adevăr și eficiență economică: suntem în grafic, nu vă alarmați.

  4. O luare de pozitie salutara si o felicit pe autoare pentru curaj si lucididate. Am spus in mai multe randuri ca in opinia mea clasamentul coruptilor incepe cu mass-media, urmeaza apoi justitia si politica. Nu ma refer aici la numarul de corupti sau la sumele de bani vehiculate, ci la gradul de toxicitate asupra societatii. Mass-media corupe constiinte, justitia corupe conceptul de dreptate(nu poti face dreptate cu judecatori si magistrati corupti), iar politica corupe buna administrare a statului. Dar totul pleaca de la constiinte. Aici e radacina raului. Iar remediul nu poate veni decat din educatie. Dar o alta educatie decat cea livrata azi sutelor de mii de elevi. Una care sa puna un accent cel putin egal, daca nu mai mult, pe formarea CARACTERULUI. Azi se pune accent doar pe formarea de competente si alea mai mult prin memorizare decat printr-o gandire exersata, si deloc pe formarea caracterului, considerandu-se ca asta e treaba familiei. Eu spun ca e gresit acest mod de a privi educatia si e destul sa privim rezultatele din societate ca sa cadem de acord cu ineficacitatea modului actual de a face educatie. Doar ca nimeni nu are curajul sa schimbe acest mod, toti fac schimbari minore de coafare a vechiului sistem. Ne trebuie un om cu viziune si curaj ca sa schimbe radical acest sistem ineficient.
    Inca o data felicitari autoarei pentru atitudine!

  5. E regretabil ce se întâmplă dar si mai regretabil este ca fenomenul este unul global. Faceti o cautare pe net si veti vedea ca din Canada până în US , UK sau Franța, ca sa nu mai vorbesc de Rusia, jurnaliștii sunt atrasi de mierea puterii. Unii, putini, își iau catrafusele repede, altii raman in posturi de purtători de cuvânt. Ministru de externe (vezi cazul Canada) sau consilieri.
    Jurnaliștii deveniți politicieni nu sunt periculoși, cei mai periculoși sunt politicienii sau mercenarii rămași jurnaliști.

  6. Nu vad nici o problema daca un jurnalist renunta la meserie si intra in politica, unde ar fi deosebirea intre un avocat, profesor sau sofer de autobuz ? politica fiind deschisa oricui.
    Politica moderna nu poate exista fara jurnalism, invers ar fi destule alternative, un jurnalist putand sa-si focuseze activitatea pe multe alte domenii in afara politicii, technica, finante, cultura etc.etc. Intradevar in Romania exista acesta increngatura intre jurnalismul politic si clasa politica, increngatura bazata mai mult pe interese pecuniare decat pe convingeri si etica profesionala. Pe bani totul e posibil mai ales in Romania unde foamea e mare.
    In Romania cei periculosi sunt asa numitii formatori de opinie si comentatori incepand de la fotbal si pana la politica externa ei considerandu-se , experti. Cei sfertodocsi, parerologi care cred ca le stiu pe toate insa nu stiu nimic. Sunt experti in zvonistica si palavrageala de mahala datorita mediatizarii excesive, pana la starea de voma, ei reusesc sa-si implanteze ideile in mintile celor cu mai putin discernamant, educatie precara insa votanti fideli ai partidului stat.
    Acesti mercenari, unii dotati intelectual insa mai multi dintre ei fiind prosti au produs pagube mai mari in mentalul colectiv decat politicienii astfel incat Romania a ajuns unde a ajuns, la sfarsitului oricarui clasament incepand de la fotbal si terminand cu politica externa.

  7. Ce parere aveti de Cozmin Gusa care declara cu catva timp in urma ca infiinteaza „Partidul Jurnalistilor” ?

    Acum a pornit intr-un turneu prin tara – Romania 2019 – cu Hoandra si Turcescu (jurnalisti) . Mi se para ca seamana cu turneul Flacara si daca nu gresesc autoarea a participat la emisiunea de la Timisoara.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Brindusa Armanca
Brindusa Armanca
Jurnalistă, profesor universitar, a făcut parte din redacţiile prestigioase de la Radio Europa liberă, Expres sau Ziua şi a condus mai mulţi ani studioul regional de la Timişoara al TVR. Membră a Uniunii Scriitorilor din România, este autoarea mai multor volume de jurnalism ca „Televiziunea regională în România” (2002), ”Media culpa” (2006), ”Învaţă să învingi” (2006) şi „Istoria recentă în mass-media. Frontieriştii” (2009), tradusă şi în maghiară în 2011, cărţi de comunicare cum este „Ghid de comunicare pentru jurnalişti şi purtători de cuvânt” (2002), sau de istorie literară ca „Mesajul lui Crypto. Comunicare, cod, metaforă magică în poezia românească modernă” (2005). Filmele de televiziune i-au fost premiate la festivaluri naţionale şi în competiţii internaţionale, iar activitatea sa a fost recompensată cu Distincţia Culturală a Academiei Române.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro