duminică, iunie 16, 2024

Jurnaliștii știu: PSD e stăpân pe patrimoniu

Sub titlul Cea mai veche navă cu zbaturi din lume aflată în funcțiune, Tudor Vladimirescu, a devenit vas de protocol al PSD jurnalistul gălățean Sorin Țiței publică povestea unui vas de Dunăre construit în secolul al XIX-lea, care ar fi putut intra în categoria ”tezaur”. Așa s-ar fi întâmplat dacă indiferența inițială și nesațul nestăvilit al pesediștilor de a se face stăpâni peste țară nu i-ar fi scris o altă soartă. Azi, vaporul construit la Budapesta în 1854 și redenumit ”Tudor Vladimirescu” se află în proprietatea unei firme controlate de Viorel Ștefan, ministru de finanțe PSD. Istoria de peste un veac și jumătate a trecut peste vaporul cu zbaturi, inițial remorcher austriac, captură de război în Primul Război Mondial, apoi pasager de lux pentru capete încoronate, avându-i la bord pe  Regele Ferdinad și pe Regina Maria, pe Carol al II-lea și pe Regele Mihai, dar și pe neîncoronații comuniști, Gheorghe Gheorghiu Dej și Nichita Hrusciov, devenit pasager  la Turnu-Severin în proprietatea NAVROM, după cum aflăm din investigație. În 1989 vasul se afla în custodia Casei Pionierilor, până când a fost abandonat în parcul de epave de la Chiciul, când déjà piesele originale erau descompletate, pierzându-se orice șansă de a putea fi clasat ca valoare patrimonială. Abia după ce statul a băgat în el peste un milion de dolari pentru o modernizare majoră, vasul ”Tudor Vladimirescu” a devenit interesant pentru Viorel Ștefan și cei care au beneficiat de privatizarea prin MEBO a unor active NAVROM. Vasul este folosit în prezent pentru protocolul de partid, dar poate fi și închiriat, notează Sorin Țiței. Nu e singura pierdere: România a pierdut și iahtul regal de tezaur ,”Luceafărul”, care navighează azi sub pavilion britanic, arată același jurnalist.

Investigația jurnalistică, precară la noi din lipsa finanțării, din frica jurnaliștilor de a nu suferi represalii, din absența unei susțineri din partea societății etc., are rolul ei în democrație. Un proiect început în luna mai 2017 vizează situația patrimoniului în mai multe localități din România. Orașul uitat.Dă viață monumentelor!”, proiect derulat de Freedom House și găzduit de site-ul www.justitiecurata.ro, și-a propus să dea publicității anchete ”despre clădiri de patrimoniu dispărute, mutilate, lăsate în paragină, despre corupția din acest domeniu, despre nepăsare și ignoranță”, dar să arate și cazurile fericite când patrimoniul a fost salvat. Sunt în prezent pe site peste patruzeci de investigații semnate de jurnaliști din București, Iași, Focșani, Galați, Constanța, Roman, Reșița, Timișoara ș.a.

Ce reiese din majoritatea anchetelor este uriașa incompetență, asociată cu o lăcomie pe potrivă, a edililor. În multe din localitățile investigate administrația a fost și a rămas preponderent pesedistă, dar cetățenii par să nu fi observat dezvoltarea urbană căznită și neglijentă cu patrimoniul. Frumoasa casă Macridescu din Focșani, cândva gazdă pentru regele Carol al II-lea, este azi adăpost pentru oamenii străzii, constată ziaristul Sebastian Oancea. Monumentul arhitectonic a fost retrocedat, dar municipalitatea a refuzat să cumpere imobilul pentru a-l salva, considerându-l prea scump. Dealtfel, întreg județul Vrancea, fieful lui Marian Oprișan, abundă în probe de nepăsare față de patrimoniu. Constanța, dominată ani de zile de gașca lui Mazăre și a lui Nicușor Constantinescu, livrează exemple de manual despre paragină: Cazinoul este exemplul cel mai sfâșietor, fiindcă pe ruina sa s-au făcut jurăminte politice din toate părțile, dar și edificiul roman cu mozaic din sec. II-IV aflat în degradare avansată, palatul reginei Maria vândut la preț de apartament de lux, Sinagoga askenază ruinată de 20 de ani, subiecte documentate de jurnalista Andreea Pavel, sunt la fel de triste. În Vaslui, Palatul Mavrocordat a căzut pradă corupției: firma care trebuia să îl reabiliteze a triplat prețul și a blocat șantierul, arată Dănuț Ciobanu. Cum a ajuns Hanul Solacolu din București o ruină se vede din investigația Catiușei Ivanov, coordonatoarea proiectului Orașul uitat. Jurnalista Teo Rusu scrie despre cazul conacului boieresc din județul Neamț demolat cu votul senin al consilierilor locali:”Fostul conac al boierului armean Jorj Capri, situat în zona de protecție a unui monument istoric de clasă A din județul Neamț, a fost demolat de Primăria Trifești fără aviz de la Ministerul Culturii. Imobilul construit în secolul XIX se afla într-o stare avansată de degradare din cauza lipsei de interes a primarilor care s-au perindat pe la cârma comunei. Primarul localității spune că a demolat conacul <legal, cu votul consilierilor locali>”. Anchetele Orașului uitat conturează o hartă parțială a lipsei de viziune a edililor care continuă să ceră încredere și voturi.

Articol apărut în revista ”22”

Distribuie acest articol

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Brindusa Armanca
Brindusa Armanca
Jurnalistă, profesor universitar, a făcut parte din redacţiile prestigioase de la Radio Europa liberă, Expres sau Ziua şi a condus mai mulţi ani studioul regional de la Timişoara al TVR. Membră a Uniunii Scriitorilor din România, este autoarea mai multor volume de jurnalism ca „Televiziunea regională în România” (2002), ”Media culpa” (2006), ”Învaţă să învingi” (2006) şi „Istoria recentă în mass-media. Frontieriştii” (2009), tradusă şi în maghiară în 2011, cărţi de comunicare cum este „Ghid de comunicare pentru jurnalişti şi purtători de cuvânt” (2002), sau de istorie literară ca „Mesajul lui Crypto. Comunicare, cod, metaforă magică în poezia românească modernă” (2005). Filmele de televiziune i-au fost premiate la festivaluri naţionale şi în competiţii internaţionale, iar activitatea sa a fost recompensată cu Distincţia Culturală a Academiei Române.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

„Greu de găsit un titlu mai potrivit pentru această carte. Într-adevăr, Vladimir Tismăneanu are harul de a transforma într-o aventură a cunoașterii materia informă a contorsionatei istorii a ultimei sute de ani. Pasiunea adevărului, obsesia eticii, curajul înfruntării adversităților își au în el un martor și un participant plin de carismă. Multe din concluziile sale devin adevăruri de manual. Vladimir Tismăneanu este un îmblânzitor al demonilor Istoriei, un maître à penser în marea tradiție – pentru a mă restrânge la trei nume – a lui Albert Camus, a Hannei Arendt și a lui Raymond Aron.“ — MIRCEA MIHĂIEȘ 

 

 

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

„Avem aici un tablou complex cu splendori blânde, specifice vieții tărănești, cu umbre, tăceri și neputințe ale unei comunități rurale sortite destrămării. Este imaginea stingerii lumii țărănești, dispariției modului de viață tradițional, a unui fel omenesc de a fi și gândi.", Vianu Mureșan. Cumpara volumul de aici

 

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro