luni, noiembrie 28, 2022

Kalașnikovul energetic rusesc la tâmpla Moldovei și ajutorul românesc

URSS-ul și dincoace de 1991, Federația Rusă, au subjugat energetic Republica Moldova. Războiul hibrid plănuit de ruși se manifestă cel mai atroce zilele acestea în Moldova din cauza distrugerii infrastructurii energetice ucrainiene, infrastructură de care Moldova depinde încă. Zilele trecute sistemul energetic moldovenesc a sucombat deoarece este lipsit de capacități de producție de energie electrică și de lipsa resurselor și surselor de gaze naturale. Câteva raioane din nord nu au avut de unde să se alimenteze cu energie electrică.

Situația este dezastruoasă. Modova consumă cam 1 miliard de metri cubi de gaze anual (1 mmc / an). Comparativ cu România, Republica Moldova consumă de 11 ori mai puțin. Dacă ar avea propriile capacități de producție de energie electrică nevoia ar crește până la 1,5 mmc / an deoarece industria nu este prea dezvoltată. Astăzi România produce 10 mmc / an dar consumă puțin peste 12 mmc / an. Sursa de gaze din Moldova până acum nu mult timp a fost Federația Rusă în proporție de 100%.

Transportul, distribuția și furnizarea de gaze sunt gestionate de compania națională Moldovagaz și subsidiarele acesteia. Problema este că Moldovagaz este o companie deținută în proporție de 50% de Gazprom, la care se adaugă 13,44% ale autorităților autoproclamatei republici transnistrene. Deci controlul este deținut de Federația Rusă.

Cea mai bună decizie a autorităților românesti a fost cand s-a decis ca Transgazul să construiască un interconector și o nouă structură de transport de gaze ce provinde din România. Vestmoldtransgaz a fost achizitionat de Transgaz, vestea bună fiind că în societatea moldoveneasca mai este actionar cu 25% și BERD. Această societate însă nu acoperă decât o mică parte din aprovizionarea teritoriului neputând încă prelua totala aprovizionare cu gaze din România.

Fig. 1 – Rețeaua de conducte de gaze naturale construite de Transgaz (sursa: Transgaz)

La începutul lunii noiembrie, Moldova primea din Federația Rusă numai 51% din necesarul de gaze contractat.

Pentru energia electrică situația este la fel de complicată. Pe teritoriul transnistrean se află o mare termocentrală, cea de la Cuciurgan, de 2500 MW, care se află în proprietatea concernului rusesc RAO EAS. Tot în autoproclamata republică transnistreană, la Dubăsari mai este o capacitate de 46 MW. Pe partea dreaptă a Nistrului se află câteva capacități mici de productie: la Chișinău, Termoelectrica poate asigura doar 300 MW, La Bălți mai există o capacitate de 35 MW la care se adaugă încă 100 MW din capacități mici împraștiate pe teritoiul Republicii Moldova.

Pe surse de materii prime, există posibilitatea ca termocentralele enumerate să se aprovizioneze cu gaz (capacitatea de 2000 MW), cărbune (capacitatea de 1000 MW) sau păcură (capacitatea de 2180 MW). La acestea se adaugă 64 MW pe hidro și 4 MW pe regenerabile.

Din punct de vedere tehnic, standardele de funcționare ale sistemului electric au fost, până imediat după începerea războiului, cele rusești, Moldova și Ucraina fiind cuplate la sistemul de transport a Comunității Statelor Independente (CSI). Astăzi funcționează în sincron cu sistemul european ENTSO-E, ceea ce face ca sistemul moldovenesc să se poată interconecta și cu România și cu Ucraina.

Cu alte cuvinte pe malul drept al Nistrului de produce aproximativ 15% din necesar, ceea ce înseamnă cam 0,836 TWh / an. Romania și trebuie sa compenseze restul de până la 5,5 TWh / an, adică aproximativ 4,7 TWh / an. Calculând, înseamnă că media de capacități disponibile (și de interconectare) pentru a suplini deficitul moldovenesc ar fi 42 MWh. Fiind o medie, probabil că maximul în sezonul rece este de 235 MWh, conform declarației ministrului moldovean al dezvoltării, Andrei Spanu. Nu este mult, dar atât timp cât România nu își poate asigura singură necesarul de consum, deci importă, azi este imposibil ca Romania să asigure securitatea energetică (pe energie electrică) a Moldovei.

Problema energetică moldovenească înseamnă și prețul energiei: gazul s-a scumpit de mai mult de șase ori față de prețul din noiembrie 2021. Acest fapt duce și la scumpirea energiei electrice. Termocentrala de la Cuciurgan a redus mai mult de jumătate aprovizionarea cu energie electrică. Dacă înainte 70% din importuri erau asigurate de centralele de pe malul stang (din Transnistria), astăzi din lipsa de gaze, importurile sunt asigurate doar în proporție de 27%. Cererea neacoperită duce la mărirea prețurilor. Creșterea prețurilor duce la micșorarea consumului. Astfel consumul de gaze s-a redus dramatic cu 57% și cel de energie electrică cu 14%.

De câteva zile Moldova cumpără energie din piața românească. Hidroelectrica vinde în Moldova la un preț convenabil ambelor părți, preț aproape dublu decât cel subventionat către populație: 450 lei / MWh. Efortul României acoperă 90% din consum, ceea ce este un record.

Probleme există: interconexiunile cu Moldova trec prin Ucraina. La momentul redactării textului (21 nov. 2022) România exporta spre Moldova prin Ucraina prin Isaccea – Vulcanesti și prin Porubnoe aproximativ 250 MW. Riscurile sunt mari deoarece trecând prin teritoriul ucrainian, liniile de transport pot fi avariate de rachetele sau dronele rusești.

Se dorește ca pe viitor conexiunea să se facă direct pe granița româno – moldovenească. Pentru această conexiune Statele Unite au acordat un ajutor substanțial Moldovei în valoare de 20 milioane de dolari, materializat în echipamente de gestiune a transferului de putere.

Fig. 2 – Liniile de export catre Republica Moldova. (sursa: Transelectrica)

Pentru aprovizionarea cu gaze, guvernul de la Chisinau a incheiat contracte de suplimentare a importurilor și cu Grecia și Turcia, cu transport prin interconectorul bulgar, deoarece se așteptă ca Gazpromul să întrerupa total legatura cu Moldova. Gazele pot ajunge în România prin cele două interconectoare cu Bulgaria: Negru Vodă și Giurgiu – Ruse. Mai departe putând ajunge în Moldova ori pe la Iași – Ungheni ori pe la Isaccea către Vulcănești.

Fig. 3 – Interconectările Transgaz din Bulgaria către Moldova (sursa: Transgaz)

Cu toate că din mediile naționaliste proruse de la București se aud adeseori păreri că România nu trebuie să ajute Moldova sau Ucraina în criza energetică în care se află. Este adevărat că România are deficit, dar din puținul nostru, suntem datori de a ne ajuta românii de dincolo de Prut și a înțelege situația dificilă în care se află actuala conducere pro-europeană de la Chișinău.

Distribuie acest articol

12 COMENTARII

  1. Sunt categoric împotriva ideii de a face economii pentru a „Salva Planeta”, dar aș sprijini o inițiativa legislativă sau o măsură administrativa care sa ne pună sa oprim consumatorii pentru doua sau trai ore pe zi pentru R. Moldova (vorbesc aici exclusiv de consumatorii casnici, de populație, e absurd să-mi distrug economia fără rost), dacă asta ar ajuta R. Moldova cu adevărat și măsurabil. Mâine am putea sa fim în locul lor, în locul ucrainenilor sau în orice alt loc neplăcut de pe planeta. Dacă nici noi nu știm sa rabdam, dacă și noi am uitat cum e sa rabzi, atunci cine să-i ajute?

    • Planeta nu a fost niciodată în pericol. Nu e nevoie să fie salvată. Planeta s-a transformat încontinuu, mai lent sau mai dramatic, încercând să-și găsească echilibrul între multiplele acțiuni. Deci nu planeta trebuie salvată: viața găsește întotdeauna o cale.
      Ceea ce ar putea fi în pericol sunt tocmai relațiile sociale și economice. Căci în prospecțiunile sale pentru noul echilibru, planeta încearcă toate strategiile fenomenale, până când anulează acțiunile destabilizatoare.

  2. Republica Moldova sub comuniști, socialiști și Plahotniuc, adică atât timp cât deciziile se avizau la Moscova și corupția era în floare, a tratat proiectele de conexiune energetică cu UE, în speță cu România, cu indiferență. Cu „dosul”, adică.
    De ce?
    Păi tocmai pentru ca, în vremuri ca cele prin care trecem, Chișinăul să fie total expus. Puterea pro-europeana actuală să fie vulnerabilă în fata votului celor „mulți și proști” (scuzată să-mi fie vulgaritatea).
    Bucureștiul și nu numai el, ci și Bruxellesul, sunt obligate acum sa intervină și să susțină partida democratică a Maiei Sandu, altminteri vulnerabilizeaza Kievul și face un pas înapoi în războiul energetic cu Rusia.
    Dar să nu ne amăgim! În Republica Moldova societatea este profund divizată și temătoare datorită războiului din Ucraina, iar partida democratică, europeană, rămâne vulnerabilă, chiar dacă va trece cumva iarna.

  3. Pentru starea de razboi..sa trecem un an ..doi..peste determinarile ecologice..nu contam planetar..europenii ar fi de acord..si sa mai pornim cazanele care stau..pe lignit..;a CEO sau huila..Paroseni..si altele mai mici …si sa mearga la nominal nu la 3/4 din putere..Doar un an..apoi mai vedem!

  4. Timp de 31 de ani de la independenta rep Moldova nu si-a dezvoltat nici io singura sursa de energie proprie. Sa depinzi de energie din Ucraina si Transnistria și de gaz rusesc înseamnă practic lipsa totala de independenta.
    Singura speranța a Basarabiei este România. Ajutorul de 10 milioane de euro primit după întâlnirea de la Paris a donorilor occidentali abia de ajunge pentru o săptămână. Guvernul de la Chișinău spera la 450 milioane de euro.

  5. Moldova trebuie ajutata, dar cu conditii. Si ar fi bine in urma ajutorului sa fie preluate si unele actiuni de la rusi. Unele intreprinderi, pachete de actiuni rusesti trebuie sa mearga la EU, RO ca sa fie un ajutor durabil.

    Si ar fi bine sa se strice si aranjamentele mafiote care au fost pana acum. Altfel ajutam tot pe rusi.

  6. Pe scurt din emisiuni tv:
    As mai dori sa fie tratate aici:
    1.O analiza cum a fost ”tinut in brate” Plahotniuc, prin afaceri dubioase cu romani si implicatia SIE sau SRI in problema.
    2.Ultima vizita a PSD (Ciolacu si Dincu) la congresul opozitiei din Moldova unde au avut un discurs CLAR impotriva fata de actuala putere de la Chisinau (vedeti replica bietei Maia Sandu) si sumele trimise de C.J.Buzau de sute de milioane(lei? Euro? nu-mi amintesc precis dar se poate cauta pe google ca va da art.) la ceva firma din Chisinau, tot din opozitie. (P.S.Ciudat mi s-a parut articolul cind toate UAT-urile urla la guvern ca nu au bani de lumina si caldura in scoli si spitale !!! ) Simplu-psd=putinisti. Culmea ca nu vede nimeni.
    3.Iarasi la o tv. zicea cineva ca de 30 de ani am asigurat burse fel de fel, cetatenie romana moldovenilor si alte facilitati pentru ca acesti oameni sa inteleaga altfel lucrurile din tara lor. Unde sint acei oameni? De ce nu fac ceva sa treaca odata din tarcul rus? Au luat, au papat si..au plecat. Sa ma ierte Dumnezeu, dar isi cam merita soarta. Dar indirect sau poate chiar direct si pe a noastra.
    4.Iarasi era o analiza ca si putinul ce l-am facut in privinta legaturilor retelelor de gaz si electrice au fost pur si simplu sabotatae de catre unii de la noi din politic.Linii LEA-net, conducta gaz Iasi Ungheni sa facut la diametrul jumatate din cit s-a propus, ceva statie de comprimare bate pasul pe loc. s.a.m.d.
    Ca de altfel si in tara.

    4.

  7. Adevărul e că România are nevoie urgenta de inca doua atomocentrale destul de mari. Una pe la chițcani/ Călărași, cealaltă pe la porțile de fier unde amenajările sunt că și gata. Iar rep.moldova are nevoie de o atomocentrala mare la Vadul lui Vodă și tranșarea problemei transnistrene și a hidrocentralelor de pe Nistru.
    Altfel nu exista nicio șansă de a înlocui rentabil hidrocarburile rușilor, având în vedere geografia zonei. Altfel, Doar depopularea și inverzirea le mai poate salva până la rezolvarea problemei / ecuației macroregionale.

  8. „Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, joi la Vilnius, că România sprijină şi va sprijini Republica Moldova, în contextul atacurilor ruseşti de miercuri care au afectat şi alimentarea cu energie electrică în Moldova.
    , a afirmat Klaus Iohannis, întrebat, joi la Vilnius, dacă România poate sprijini cu energie electrică pe termen lung R. Moldova, în contextul atacurilor de miercuri ale Rusiei care au afectat aprovizionarea cu energie peste Prut.
    Şeful statului a adăugat că „există o singură soluţie”.
    .”

    https://www.hotnews.ro/stiri-international-25923605-iohannis-despre-criza-energetica-din-moldova-noi-livrat-tot-trebuit-respectiv-tot-cerut-exista-insa-problema.htm

    • Eu chiar nu pricep ce d au tot discutat astia, în atâtea vizite și ședințe comune de guvern, daca n-au reușit să prevadă situația de fapt de care s-au izbit în ultimul timp???
      Au discutat deci discuții și s-au făcut că fac ceva, fiecare având de fapt altceva in cap! Practic războiul le-a dat peste cap toate strategiile, daca le o fi schițat vreodată, toate elucubrațiile analiștilor ultimelor decenii au devenit simple aberații debitate de… in lumina Progresului!

      Îmi pare RAU, dar astea nu seamănă cu Miorița.
      (doar că 60% din armia romana care a început în forță ww1 s a mai regăsit în Moldova după reorganizare – practic, jumătate dintre sudiști au dezertat, iar cei rămași au devenit net minoritari la doar un an de la începerea ostilităților deși erau două treimi din tot și au dețineau statul.

      • Nu cred ca au dezertat atat de multi.
        In retragerea din Ardeal pana in Moldova armata romana a pierdut o groaza de oameni. Au cazut 150 000 prizonieri si peste 300 000 soldați dați morți, răniți sau dispăruți.
        Aceste pierderi s-au datorat pregătirii foarte proaste pentru război. Nu existau pusti pentru cei 1 milion de soldați promiși aliaților occidentali. Existau 3 tipuri de pusti, din care unele fuseră comandate in Italia si nu veniseră încă, iar unele erau de la 1878.
        Un al doilea motiv a fost calitatea generalilor romani. Armata condusa de Averescu s-a retras in Moldova cu pierderi mult mai mici decât armata 1-a condusă de Culcer. Take Ionescu afirma atunci ca : a trebuit sa vina acest război ca sa aflam cat de prosti sunt generalii.
        La capitularea Turtucaiei conducerea armatei si guvernul roman aflate (inca) la București nici nu erau la curent cu situația din teren.
        Mai degrabă au dezertat politicienii si intelectualii romani, unii au rămas la București (Carp, Maiorescu, deși ambii au refuzat sa colaboreze cu nemții, nu însa Arghezi si Slavici) unii si-au luat la Iași butoaiele cu murături si vin in trenuri speciale (in timp ce soldații mergeau pe jos), de acolo alții au fugit la Paris via Petrograd, Suedia, alții s-au instalat la Odesa, de unde veneau din când in când la Iași.
        A propos de situația de la Iași, in momentele cel mai grele de la începutul lui 1917 guvernul roman primise oferta rușilor de a se retrage la Herson! Au avut însa decenta de a refuza, dar au trimis totuși o misiune acolo de a face ceva aranjamente. Un episod care ar merita un studiu special.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Cosmin Gabriel Pacuraru
Cosmin Gabriel Păcuraru este consultant în regim de freelancing. Are un doctorat în „Relații Internaționale și Studii Europene” la Universitatea Babeș – Bolyai din Cluj Napoca cu o teză depre securitatea energetică a României. (2013) Este autorul cărții „Romania – Energie si Geopolitică” (2018) și a numeroase articole științifice în domeniul securității și politicilor energetice în publicații de specialitate naționale și internaționale.

Carti noi

Revoluția Greacă de la 1821 pe teritoriul Moldovei și Țării Românești

 

Carte recomandată

 

 

 

Carte recomandată

 
 „Serhii Plokhy este unul dintre cei mai însemnați experți contemporani în istoria Rusiei și a Războiului Rece.” – Anne Applebaum
În toamna anului 1961, asasinul KGB-ist Bogdan Stașinski dezerta în Germania de Vest. După ce a dezvăluit agenților CIA secretele pe care le deținea, Stașinski a fost judecat în ceea ce avea să fie cel mai mediatizat caz de asasinat din întregul Război Rece. Publicitatea iscată în jurul cazului Stașinski a determinat KGB-ul să își schimbe modul de operare în străinătate și a contribuit la sfârșitul carierei lui Aleksandr Șelepin, unul dintre cei mai ambițioși și periculoși conducători sovietici. Mai multe…

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro