duminică, aprilie 18, 2021

Karl Marx si stalinismul national: Istorie scurta a „Insemnarilor despre romani”

Divortul (evident partial de Moscova) a fost pentru Gheorghiu-Dej un alibi pentru a-si mentine dominatia asupra partidului si tarii. Aceiasi oameni care jurasera credinta nestramutata Uniunii Sovieticese se convertisera acum, fara a-si asuma servilismul lor de-odinoara, in campionii unei „directii nationale”. Nu doar Dej, dar si fostul spion sovietic Emil Bodnaras, politrucul suprem Leonte Rautu si economistul Alexandru Barladeanu, „repatriat” in Basarabia in 1949, ca sa nu mai vorbim de Nicolae Ceausescu, Gheorghe Apostol, Alexandru Draghici, ori seful Sectiei de Propaganda, mana dreapta a lui Rautu incepand din 1955, Paul Niculescu-Mizil, tineau acum discursuri inflacarate in „prelucrarile interne” despre valorile si traditiile poporului roman. Evident, in prelungirea Plenarei din noiembrie-decembrie 1961, grupul Dej atribuia aceste injositoare momente celor care fusese eliminati ca deviatori, fractionisti, carieristi, oportunisti, chiar tradatori (Vasile Luca, Ana Pauker, Teohari Georgescu, Iosif Chisinevschi, Miron Constantinescu).

Volumul Insemnari despre romani a fost un proiect care a fost folosit in completarea Declaratiei PMR din aprilie 1964, functionand ca justificare teoretica pentru pozitia partidului pornindu-se de la aceea a lui Marx. In urmatoarele paragrafe voi face o scurta prezentare a contextului si semnificatiei acestui volum. Textul de fata este o rectie la postarea despre Paul Niculescu-Mizil a profesorul Vladmir Tismaneanu, caruia ii multumesc pentru mentionarea cercetarii mele.

Insemnari despre romani a fost editat de istoricii Andrei Otetea (pe atunci directorul Institutului de Istorie din Bucuresti al Academiei RPR) si Stanislav Schwann (istoric polonez care a gasit inca de la sfarsitul anilor 1950 manuscrisul la Institutul de istorie sociala din Amsterdam). A fost publicat la Editura Academiei. Volumul fundamenta atat pozitia antisovietica, mai precis spus antihrusciovista, a comunistilor romani, cat si cea antimaghiara. Textele lui Marx erau folosite ca argument decisiv si irevocabil pentru dreptul istoric al romanilor in Transilvania si pentru evaluarea negativa a influentei ruse (prin actiunile imperiului tarist) asupra Tarilor Romane (aici implicit fiind atinsa si problema Basarabiei, subiect de permanenta disensiune intre romani si sovietici in acei ani).

Insemnari despre romani cuprinde de fapt note de lectura ale lui Marx bazate aproape exclusiv pe cartea istoricului francez Elias Regnault intitulata Histoire politique et sociale des Principautes Danubiennes. Regnault, la randul sau, se inspirase masiv din scrierile unor autori precum Nicolae Bălcescu, Ion Ghica, Ion Heliade Rădulescu si Jean Alexandre Vaillant. Natura improvizata a Insemnarilor l-a fortat pe academicianul Otetea, unul dintre putinii istorici de orientare marxista inca din anii interbelici, sa precizeze in introducere ca in textele incluse Marx interpretase materialul din Regnault in mod stiintific, din punctul de vedere al materialismului istoric. Insemnarile reflectau adasar, conform istoricului, punctul de vedere al lui Marx pe subiectele abordate. La volum au mai lucrat istoricii Cornelia Bodea si Gh. Zane (fostul profesor si mentor al lui Alexandru Barladeanu, ajuns in 1964 membru supleant al Biroului Politic, vicepresedinte al Consiliului de Ministri si reprezentat permanent al RPR la CAER, Consiliul de Ajutor Economic Reciproc). Prima prezentare publica a unor sectiuni din manuscris a fost facuta de A. Otetea, in 8 iunie 1961, la Muzeul de Istorie a Romaniei in cadrul unei sesiuni a Societatii de Stiinte Istorice si Filologice. Prelegerea sa a purtat titlul „Karl Marx si romanii”.

Trebuie precizat ca, in negocierile cu conducerea institutului din Amsterdam, partea romana a fost obligata sa foloseasca manuscrisul strict pentru scopuri stiintifice si nu pentru polemici politice. Profesorul Otetea a obtinut la randul sau de la profesorul Rutter (directorul institutul din Amsterdam) interzicerea publicarii unei copii a manuscrisului de catre o alta tara, in special URSS. Negocierile privind obtinerea unei copii a manuscrisului, aducerea lui in Romania, prelucrarea si publicarea sa au durat din 1959 pana in 1964.

Insemnari despre romani a fost un moment extrem de importat in cristalizarea unui discurs national in stalinismul romanesc. Faptul ca la Insemnari au lucrat istorici de la un institut al Academiei si nu de la Institutul de Istorie a Partidului de pe langa CC al PMR (condus de Ion Popescu-Puturi si de Nicolae Goldberger) indica o comuniune de interese intre istoricii profesionisti, multi din scoala veche, si partid. Pe de o parte, partidul si-a asociat un discurs national, pe de alta parte, istoricii, via Marx si partid, scriau din nou o istorie centrata pe problema nationala pentru subiecte ce priveau Transilvania, Principatele sau chiar Basarabia (in special secolul 19, dar nu numai). A fost o logodna cu multe tribulatii si sincope. PCR, sub Ceausescu, va porni pe calea unor noi falsificari istoriografice menite sa demonstreze teza absurda a dezvoltarii „organice” a miscarii progresiste in Romania, din vremurile feudale, ori chiar mai devreme, si pana la „societatea socialista multilateral dezvoltata”. Volumul lui Marx a ramas sa zaca in biblioteci, nu a cunoscut o re-editare. Cine mai avea nevoie de Marx atunci cand vocea cea mai autorizata, megafonul adevarului absolut, era chiar aceea a noului „corifeu al stiintei”, secretarul general al PCR?

Distribuie acest articol

1 COMENTARIU

  1. Domnule Iacob,
    Clarificari foarte utile. Multumim!
    Am senzatia ca este singura contributie la marxism a istoriografiei romanesti din perioada comunista.
    Se stie ca Marx a fost anti-rus, ceea ce explica fireste continutul acestor insemnari. Este drept ca atitudinea sa a fluctuat in timp. De aceea, este important de stiut cam in ce perioada a redactat Marx aceste insemnari. Banuiesc ca dupa raboiul Crimeii si in contextul discutiilor despre Unirea Principatelor.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Bogdan Cristian Iacob
Bogdan Cristian Iacob
Istoric, in prezent Research Fellow la Centrul de Studii Avansate din Sofia. Si-a sustinut doctoratul cu o teza despre istoriografia comunista din Romania la Central European University. Co-editor, impreuna cu Vladimir Tismaneanu, al volumului "The End and the Beginning: The Revolutions of 1989 and the Resurgence of History" (CEU Press, 2012)

Contributors.ro propune autorilor săi, acum, la sfârșit de an, trei întrebări despre anul 2020 si perspectivele României în viitorul apropiat. Cele trei întrebari sunt:

1. Care este evenimentul anului 2020 cel mai pe nedrept trecut cu vederea de media și de opinia publică? 

2. Care este cea mai interesantă idee a anului 2020?

3. Care e cea mai mare temere pe care o aveți pentru viitorul României si care e cea mai mare speranță? 

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Top articole

Egalitatea de șanse și egalitatea de rezultat – problema Tigru și Dragon

În filmul „Tigru și Dragon” un luptător Wudang ajunsese să fie considerat de mulți invincibil. Pe lângă stăpânirea artelor marțiale la perfecție,...

Mult așteptatul declin al pandemiei în țările europene s-a declanșat. Locul României

1.Introducere  2. Experiența a trei țări cu declin ferm și durabil  al pandemiei 3. Țările europene 4. Locul României 5. Perspective și...

Cum produce scoala tampiti

I.  Învăţământul preuniversitar Pentru a nu pune la încercare răbdarea potenţialilor cititori, o spun de la început: şcoala românească produce tâmpiţi industrial şi cu metodă....

Cine pierde în urma actualei crize de orgolii?

Alianța USR-PLUS a comis greșeala ca de-a lungul celor aproape 5 luni de când e parte la o așa-numită coaliție de guvernare,...

Dexit și Frexit priveau criza cum crește și puneau țara la cale (dramatizare)

Vin și eu, vin și eu!, a strigat Dexit bucuros, fluturând programul electoral tocmai adoptat de partid. Uite, am pus aici de...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.

Carti recomandate de Contributors.ro

 

„Pierre Hadot aduce filosofia antica in zilele noastre. Ce s-a spus candva redevine actual, urmand modelul exercitiului spiritual, mai exact al intelepciunii care este, inainte de orice, o optiune de a fi.” – Pascal Bruckner

 

„Demersul lui Hadot parcurge elegant traseul de la inceputurile filosofiei printre greci, apoi transformarea ei in timpul romanilor si intalnirea cu crestinismul, precum si relatia emotionanta dintre filosofia orientala si occidentala.” – Global and Mail

 

Pierre Hadot (1922–2010) a fost un filosof, istoric si filolog francez, bun cunoscator al perioadei elenistice si in special al neoplatonismului si al lui Plotin. Este autorul unei opere dezvoltate in special in jurul notiunii de exercitiu spiritual si al filosofiei ca mod de viata.

 

Cumpara cartea de pe GiftBooks.ro