miercuri, mai 14, 2025

Kitchen drinker

„Cred că nevastă-mea e o kitchen drinker!”

Afirmația a creat un moment de liniște în cârciumioara plină ochi: nicio masă nu era liberă, iar scaunele de la tejghea erau ocupate, unde câțiva japonezi își sorbeau zgomotos tăiețeii. Ne-am privit reciproc, apoi toate privirile s-au îndreptat spre el. Eu aveam gura plină cu niște carne marinată și orez, așa că nu puteam să rostesc niciun cuvânt. „Ce vrei să spui?”, mi-a luat-o înainte tipa de lângă mine și a continuat: „Am băut și eu uneori, chiar câte o sticlă de vin pe seară, știți bine, când am trecut prin divorț, omul mai are și zile grele!”.

Prietenul nostru ne-a spus că este îngrijorat pentru ea, de ce vor zice vecinii, de gura lumii și tot restul. Noi, femeile, fără să ne consultăm, ne-am unit forțele și l-am boscorodit pe tot parcursul serii că e misogin. Și ce nașpa sunt bărbații.

Câteva zile mai târziu, în timp ce căutam ceva pe Google, mi-am amintit de termenul kitchen drinker (キッチンドリンカー). Era prima dată când îl auzeam, așa că am făcut o mică documentare și am rămas șocată.

Primul articol apărut era pe site-ul Ministerului Sănătății (iunie 2021) și a reușit să trezească mica feministă din mine. Acum, fără glume, pariez că textul de mai jos a fost scris de un bărbat japonez.

În special, femeile care beau alcool în timp ce se ocupă de treburile casnice tind să dezvolte un model comportamental ce poate conduce la dependență. Acest comportament, caracterizat de creșterea consumului de alcool și de consumul clandestin, este asociat cu dependența de alcool.

Atunci când gustă din băutura pe care o folosesc în gătit, femeile pot deveni dependente de gustul acesteia și pot dezvolta un comportament de dependență cunoscut sub numele de „Kitchen Drinker” în Statele Unite.

În Japonia, consumul de alcool al femeilor a înregistrat o creștere în ultimii ani, în parte datorită implicării lor crescute în societate și a ideii de egalitate între sexe. Cu toate acestea, diferența dintre bărbați și femei în ceea ce privește consumul de alcool s-a redus în timp, iar acum femeile se simt mai libere să bea alcool în mod similar bărbaților.

De asemenea, întrucât familiile devin tot mai mici, femeile petrec mai mult timp singure acasă în timpul zilei, fără să fie supuse privirilor altora, ceea ce le face mai puțin reticente să consume alcool.

În Japonia, numărul celor care beau alcool acasă a crescut, iar dat fiind dificultatea controlului consumului de alcool în astfel de situații, acești consumatori sunt considerați cu o probabilitate ridicată a fi dependenți de alcool. Este esențial să se promoveze încetarea acestui tip de consum de alcool și să se încurajeze consultațiile la spitalele specializate în dependențe pentru cazurile în care nu se poate renunța la acest obicei.

E lesne de înțeles că mi s-au părut cam dramatice rândurile de mai sus și venind dintr-o Românie unde alcoolismul îți bate la ușă, am zâmbit ironic.

Un alt site spune: Femeile au grijă de gospodărie. Femeile au mai puține oportunități de a interacționa. Ideea este că femeile nu ar trebui să bea prea mult, mai ales sub ochii soacrei.

Serios acum? Am făcut un salt cu 100 de ani înapoi? Lupta pentru egalitatea între sexe abia a început în Japonia, iar ideea că femeile trebuie să stea acasă după căsătorie este încă puternic înrădăcinată în societatea de aici, mai ales după ce devin mame. Dar chiar și așa…

Pe măsură ce am continuat să cercetez, titlurile articolelor pe care le-am găsit au devenit din ce în ce mai interesante. „Este rău să fii o kitchen drinker?”, „Soțul meu spune că mă părăsește pentru că sunt o kitchen drinker”, „Dacă beau un pahar pe seară în timp ce gătesc, sunt alcoolică?”

Naoko, în vârstă de 40 de ani, ne-a spus într-un post de blog că ea nu poate rezista fără câteva pahare pe seară. După ce își ia copiii de la grădiniță, ajunge acasă târziu și trebuie să gătească. Ea spune că n-are energie dacă nu consumă puțin alcool.

Nu vreau să mă îmbăt. Vreau doar să fiu în stare să-mi îndeplinesc sarcinile, nu să mi se facă rău. Soțului meu pare să nu-i pese ce fac, așa că beau în timp ce fierbe spanacul, beau în timp ce amestec muguri de fasole cu șuncă și castraveți, după ce am injectat combustibilul numit „alcool”, corpul meu începe, în sfârșit, să se miște după șapte seara.

Mina, 35 de ani – cere sfatul pe unul din forumurile dedicate problemelor de familie.

Beau alcool de fiecare dată când gătesc. Soțul meu a observat acest lucru și mi-a aruncat: ești o kitchen drinker. Pe bune? Îmi place să beau un pic în bucătărie, mă face să mă simt bine. Soțul meu spune că nu este bine să mă vadă fiul nostru și că este periculos să folosesc cuțitele sau focul. Dar eu beau mai mult de o cutie mică de bere. Care sunt efectele negative? E ăsta un lucru suficient să fiu numită așa? Nu e ciudat cum oamenii se plâng așa când femeile beau?

După ce am citit toate astea mi s-au aprins toate beculețele și eram gata-gata să spun că bărbații sunt niște nesimțiți. Apoi am dat peste un studiu care contrazice zvonurile că tinerii nu mai consumă alcool la fel ca în trecut. Conform Institutului pentru Valori și Evaluări în Sănătate (IHME) din 2020, 73% dintre bărbații japonezi cu vârsta cuprinsă între 15 și 39 de ani au consumat cantități dăunătoare de alcool, în comparație cu 39% dintre colegii lor de sex masculin la nivel global. Diferența este și mai mare pentru femeile japoneze: 62% în Japonia, comparativ cu doar 13% la nivel global.

Mi se pare atât de paradoxal încât mă face să ridic o sprânceană și să îmi pun întrebări legate de veridicitatea cifrelor prezentate mai sus. Dar dacă aceste date sunt într-adevăr reale, atunci ne confruntăm cu o problemă serioasă: cu toate eforturile depuse pentru a promova un stil de viață sănătos, japonezii par să fie campioni neîncununați într-o altă competiție – cea a consumului de alcool. Sau poate este pur și simplu rezultatul presiunilor și stresului vieții moderne.

La câteva zile după acea întâmplare, am ajuns din nou în aceeași cârciumă aglomerată. De data aceasta, când am intrat, toți clienții s-au întors spre noi cu priviri curioase. Prietenul nostru a zâmbit și a început să spună: „Așa că am descoperit că nevasta mea e o kitchen drinker…”. Însă înainte să-și termine fraza, a fost întrerupt de o voce puternică de la tejghea: „Nu-i nimic, așa îmi place să gătesc – cu o sticlă de vin într-o mână și o lingură în cealaltă!”. Am râs cu toții, inclusiv prietenul nostru, iar bucătăreasa a împărțit pahare de băutură tuturor.

Distribuie acest articol

14 COMENTARII

  1. Nordicii European beau extraordinar de mult. Britanicii beau incontinuu , oriunde, oricand. E o chestiune de stres si de saracie. Se pare ca saracia e un factor determinant in cantitatea de alcool ingerata continuu. Nu stiu care sunt conditiile economice in Japonia si cum e definita saracia acolo dar e foarte probabil sa fie si asta un factor determinant. In UK saracia e extraordinar de extinsa la toate nivele de varstā . A devenit si mai evident dupa Brexit. In consecinta, numarul cazurilor de boalā cronicā tratate de sistemul de sanatate public datorate alcoolului a explodat. Probabil ca ar trebui sa va uitati la acest unic indicator ca sa determinati daca alcoolismul a devenit o problema sau nu in ultimele decenii in Japonia.

    • Dupa criza 2008-2012 si pandemia de Covid in general au crescut adictiile. Fie ca este alcool sau droguri, fumat. Si daca situatia globala se deterioreaza, aceste adictii vor creste.

    • In UK nu exista saracie. Toata lumea isi poate procura extrem de usor/gratuit hrana zilnica iar un loc de cazare il poti obtine de la stat fara prea mari intrebari. Problema cu saracia in statele dezvoltate este saracia de life-style adica nu poti sa avea viata visata, nu te poti bucura de viata ca vecinul.
      Scopul oamenilor este sa obtina o felie cat mai mare din viata. Cand nu au resursele necesare atunci apeleaza la droguri, alcool si alte metode care iti ofera o experienta ‘spirituala’.
      Poti avea mai mult dar nu va fi niciodata suficient dar daca vrei sa ai totul sunt alte tehnici.

    • @Mav

      in India cei mai saraci (cu castele lor , deci ultima de dos ) mananca de 50 usd /an
      Nici unul nu bea
      Asta cu bautul din cauza de saracie e o legenda veche…superficialitate maxima in analiza

  2. deci asa se numeste ce fac si eu de ceva ani – bine, fie – sunt o consumatoare de alcool in bucatarie
    Adevarul e ca cele mai interesante revelatii le am cu un pahar de vin langa, in timp ce calc si calc si calc tone de haine.
    Imi face placere tocmai aceasta combinatie – ma relaxeaza, ma incarca de energie. Ma ametesc? Nici poveste. Poate putin, cat sa ma si batai pe muzica din fundal. Iar hainele calcate sunt doar pretext – stau apoi de-a valma prin dulap, nu gramada, ci stivuite.

    • Oi Doamna suteti extrem de sincera.. Spre consolare, sunt si barbati care fac acelasi lucru. Am facut o salata de fasole, ca asta-i place fica-mi si am savurat doua pahare de vin.
      Sarutmana.

  3. Problema este falsa.
    Nu putem compara consumul de alcool pe natiuni sau sexe, indivizi. Este un indicator fals!
    Un studiu din anii ’70-’80, uitat acum, din pacate, reliefa ca in stomacul omului exista niste enzime care transforma alcoolul in apa si bioxid de carbon. Deci, il neutralizeaza.
    Partea proasta -sau nostima- este ca aceste enzime nu sunt distribuite egal tuturor oamenilor. De aici o serie intreaga de probleme. Barbatii europeni au mai multe enzime decat femeile. Asiaticii au mai putine.
    Deci, ceea ce la unul este doar o mica incalzire, pe altul il poate imbata. Evident, cei fara enzime sau cu enzime putine, ajung alcoolisti mut mai repede.
    Inainte vreme, oamenii politici trebuiau sa participe la banchete. Se bea mult. Si trebuiau sa-si pastreze capul limpede. De asta aveau in garda de corp un om specializat in bautura, care bea cu toti invitatii, fara sa-si piarda capul. Si care mai si supraveghea adunarea, sa-si poata apara sefu de eventuale atentate.
    La intilnirea Churchill-Stalin de la Moscova, omul cu alcoolul britanic s-a luat la intrecere cu cel al lui Stalin. Cine bea mai mult. Nu mai tin minte cine a castigat, dar cel care a pierdut a tras fata de masa cu tacamurile peste el, cand a cazut sub masa. Sefii s-au amuzat. Nu a fost nici o nenorocire.
    Intre timp, alcoolul a fost trecut la index. Nu mai e prohibitie, dar daca bei, esti privit ca un paria. Incorect! Sunt oameni care beau, fara sa fie afectati. Dar regulile sociale … sunt timpite, ca de obicei. Mai ales cand altii pot trage foloase din incondeieri.
    Revenind la articolul dvs., fiecare femeie (si barbat) trebuie sa-si cunoasca limita. Si sa nu bea zilnic!
    Nu avem aceleasi limite! Inca un domeniu in care nu suntem egali. (Nu vorbesc doar de egalitatea de gen.)
    Dosarele Secu’ trebuie reinterpretate!

  4. @ Leonard
    Habar nu ai ce vorbesti amice.
    Anul trecut 3% din populatia UK s-a hranit de la „food banks”. Stii ce-i aia? Mâncare cumparata de altii, pusā in containere mari si oferita pe gratis celor care nu-si permit sa cumpere nimic.
    Si asta e statistica guvernului care de obicei, din motive politice, e cosmetizatā la maximum.
    Daca nu ar exista food banks oamenii aceia, 2,8 milioane de Britanici, ar muri de foame. Literalmente.
    Pe urmā e categoria „heat or eat ” – te incalzesti sau mānānci. Aproape 12% din populatia UK e in situatia asta.
    UK e un „shit hole” pe care nu-l vezi decât dacā locuiesti aici, muncesti aici si dai cu capul zilnic de imbecilitatea unei societati construite intr-un sistem de clase in care unii sunt mai „destepti” decât altii.
    Mai sapă.

  5. Cred ca sunt multi Kitchen Drinker de asemenea printre barbati, si eu sunt unul din ei.

    Trag la masea nu numai in timpul gatitutul, insa si dupa, in fata televizorului. Nu merg sa beau in bar sau restaurant.

    Cred ca autoarea are dreptate ca e chiar misogina cand expresia se aplica femeilor japoneze, cand sunt mult barbati in lumea larga facand exact acelasi lucru fara ca cineva sa se planga.

  6. Avand in vedere ca japonezii se afla pe un loc fruntas in topul nefericitilor, deprimatilor, sinucigasilor din motive cat se poate de valabile, le putem intelege unele excentricitati comportamentale.
    In 2022 , 21 881 de persoane si-au pus capat zilelor, printre acestia numarandu-se si 514 copii de ciclul primar .
    Cauza principala la minori a fost generata de stresul izolarii in perioada pandemiei si a lipsei de comunicare directa, fizica, afectiva.
    Conjunctural deci, in cazul adultilor, consumul de sake putand actiona ca antidepresor, este chiar recomandabil in cantitati rezonabile, specificand faptul ca nu amelioreaza viziunea la distanta.
    Japonezii de ambele sexe ( casnici, cadre, informaticieni, ikebabisti, traficanti de droguri…) sunt victimele fatalitatii genetice care face ca miopia galopanta sa le afecteze atat viziunea oculara cat si pe cea a perspectivei socio-istorice.

  7. Mav, exact asta am zis si eu, mancarea se procura gratis pentru multa lume prin food banks, dar cred ca cei care folosesc food banks isi cheltuie banii de beneficii pe alcool si droguri. Pentru ca statul te plateste sa stai acasa.
    Intr-o tara cu deficit de personal in toate domeniile, unde un lucrator de noapte la Amazon cu ore suplimentare poate sari de £800 pe saptamana eu zic ca este pueril sa vorbim de saracie. Este multa lene in schimb ca daca ii cer unui asa-zis homeless de la gara si ii promit 100 de lire sa imi sape gradina imi rade sau nu in nas?

  8. Hehe, bună povestea! Eu de la 16 ani eram kitchen drinker, de când mă lăsau ai mei acasa si imi făceam singur de mâncare. Ba eram si kitchen smoker, luam din țigările lui taica miu si tabaceam pe geamul de la bucătărie. Tot kitchen drinker am rămas acum si eu si nevasta mea, dar acum bem soiuri de vinuri ceva mai rafinate.

    • HAHAHA, todeauna am spus ca un inginer trebuie sa stie sa gateasca, cu sau fara ajutorul mentionat. Tine de creativitate si de instinctul imbinarii „lucrurilor”
      Numai bine!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Sabina Yamamoto
Sabina Yamamoto
Sabina Yamamoto e autoarea romanului „Nu mai e nimeni acasă” (editura Vellant, 2023)

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

Foarte rar mi-a fost dat sa citesc o carte atat de neinduratoare cu realitatea imediata, in acelasi timp atat de logica si de riguroasa in demonstratii. Da, Mihai Maci n-are solutii pentru impostura generalizata din sistemul universitar romanesc sau din cercetare; dar o vaneaza splendid si necrutator in toate cotloanele unde se ascunde si o fotografiaza impecabil, aratandu-i originile si semnificatia sociala. Da, recunoaste ca nu stie cum ar trebui recuplata cultura de invatamant, nu mai spera ca s-ar putea ingradi dezastrele produse limbii romane de utilizarea device-urilor digitale, nu poate decat consemna declinul ireversibil al culturii inalte, dar si al satului traditional si al „familiei traditionale”: dar cat de magistral si, mai ales, lipsit de complezenta sentimentala completeaza fisele sociologice ale principalelor mutatii sociale si culturale din ultimele decenii! Ce-i de facut, totusi? Atata (si e deja mult), crede el: sa privim drept in ochi dezastrul si sa-i punem interogatiile esentiale: „Inainte de-a da raspunsuri, se cuvine sa punem intrebarile”. – Andrei Cornea

Un nou volum semnat de Mihai Maci. Îl puteți achiziționa de aici

Carti

Cărți noi

Noțiunea de cumpănă, care dă titlul acestui volum, nu doar că surprinde natura momentului geopolitic internațional, dar sugerează și o posibilă soluție pentru România. Cumpăna nu este doar o etapă de tranziție, ci un punct critic în care direcțiile asumate astăzi vor determina ireversibil poziția țării în arhitectura globală a puterii. După trei decenii de integrare euro-atlantică, în care viitorul părea stabil și previzibil, realitățile internaționale s-au schimbat rapid, iar ordinea liberală care a definit ultimele decenii este acum contestată. Această contestare vine atât din exterior, prin ascensiunea regimurilor autoritare, cât și din interior, prin revizionism politic și radicalizarea discursului public.” Prof. Corneliu Bjola, Universitatea Oxford

Volumul poate fi cumpărat de aici

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

Carte recomandata

Ediția a II-a adăugită.

„Miza războiului purtat de Putin împotriva vecinului său de la vest este mai mare decât destinul Ucrainei, echilibrul regional sau chiar cel european. De felul în care se va sfârși acest conflict depinde menținerea actualei ordini internaționale sau abandonarea ei, cu consecințe imprevizibile asupra întregii lumi pe termen mediu și lung. E o bătălie între democrație și dictatură, între regimurile liberale și cele autoritare... Cumpara volumul de aici

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro