Banul, un cuvânt care produce diferite rezonanțe în mintea fiecărui individ, de la cele profunde sau primitive, identificate cu supraviețuirea, la cele care trădează o “calitate” lăuntrică a ființei umane, dorința de înavuțire. Banii sunt cei care reușesc să dezvolte energiile necesare depășirii barierelor normale de colaborare interumană și cei care-i transformă subit pe prietenii vechi în adversari. Observăm acest fenomen în viața de zi cu zi, între colegii apropiați sau între grupurile mari de indivizi.
Teoria Auto-Determinării, o teorie a motivării, nu poziționează pe primele locuri în elementele care motivează forța de muncă, nici banii, nici prestigiul și nici gradul profesional, ci alte elemente care au o corelație puternică cu motivația pozitivă de a muncii, cum ar fi autonomia la locul de muncă, relațiile interpersonale și competiția
Situațiile reale nu se încadrează, din păcate, în limitele acestei teorii și capătă un grad de complexitate mare atunci când cerințele minimale și justificate legate de salarizarea anumitor categorii profesionale se vor a fi limitate de alte categorii profesionale din aceeași sferă de activitate. Intervine un alt factor în ecuație, tot unul uman, unul etologic, de stabilire a grupului alpha în ce privește salarizarea, a grupului care este în fruntea ierarhiei salarizării în cadrul laboratoarelor medicale și care exercită acțiuni de limitare a celuilalt grup.
Ce te izbește aici este dorința grupului profesional aflat în topul ierarhiei salarizării de a limita cerințele de salarizare minime ale celuilalt grup profesional, chiar dacă cel din urmă nu dorește să răstoarne piramida existentă de ierarhizare a salarizării.
Inițial, îmi propusesem să las anonime aceste categorii profesionale, să nu le numesc, deoarece nu doream să intensific, prin acest articol, un conflict care a fost declanșat la nivel mental odată cu intrarea în vigoare a noii Legi a Salarizării Unitare.
Situația a escaladat în momentul în care Ordinul Biochimiștilor, Biologilor și Chimiștilor în Sistemul Sanitar din România (OBBCSSR) a negociat cu CNAS punctaje egale pentru biologii, biochimiști și chimiștii din sistemul sanitar cu cele ale medicilor de laborator. S-au obținut în realitate punctaje „de moral” care nu vor aduce bani pentru biologii, biochimiștii și chimiștii din sistemul sanitar, ci doar pentru prestatorii de servicii, pentru patronii laboratoarelor și asta dacă aceștia vor primi bani suplimentari de la CNAS. Punctajele vor crește pentru toate laboratoarele, iar acestea, cel mai probabil, își vor împarți aceeași suma de bani.
Ca răspuns la aceste punctaje egale, medicii de laborator au inițiat o Petiție, în care, din nefericire, dialogul a încetat, s-a ajuns la acuzații nefondate în ce privește statutul profesional, studiile și capabilitățile unora sau altora. S-a mers până acolo, încât, într-o anumită formă, se putea deduce că anumite științe exacte sunt diferite de la o facultate la alta. O celulă umană, un anticorp monoclonal, o moleculă de ADN, o metodă de laborator de diagnostic sau o moleculă de peptidă au aceeași structura sau principii și nu se modifică în funcție de facultatea absolvită.
Ca reacție la petiția celor 300 de medici de laborator, a fost lansată și o Petiție online a biologilor, biochimiștilor și chimiștilor din sistemul sanitar, care are aproape 700 de semnatari. O petiție echilibrată, cu trimiteri la etica profesională și la colaborarea interdisciplinară, dar care reliefează și un adevăr greu de contestat, acela că munca grea în laboratoarele clinice este dusă de biologi, biochimiști și chimiști.
Cum se poate opri acest „conflict”? În primul rând, trebuie să intervină Ministerul Sănătății care să invite la dialog. În al doilea rând, orgoliile nemăsurate ale unora ar trebui să lase loc și realității de la nivel european în ce privește profesioniștii din acest domeniu, în care biologii, biochimiști și chimiștii din sistemul sanitar sunt recunoscuți ca specialiști medicali de laborator, iar profesiile se practică la un nivel comparabil în toate țările din Europa, deoarece au specializări conform curriculumului pentru medicină de laborator (EC4 European Syllabus).
Ministerul Sănătății, așa cum am scris în numeroase articole, trebuie să facă dreptate în ce privește salariile biologilor și chimiștilor din sistemul sanitar care sunt acum sub cele ale asistenților cu postliceală și la o distanță nejustificat de mare față de medicii de laborator. Ministerul Sănătății trebuie să restabilească ierarhia de salarizare existentă înaintea Legii Salarizării Unitare.
Petița biologilor, biochimiștilor și chimiștilor din sistemul sanitar:
https://www.petitieonline.com/scrisoare_deschisa-_biologi_biochimisti_si_chimisti
Petiția celor 300 de medici de laborator:
https://www.srm.ro/petitie-medicina-de-laborator-si-microbiologie-medicala/
Problema legii salarizarii merge mult mai profunddaca e sa vobim de echitate in ce priveste veniturile in cadrul aceleeasi specialitati. Diferenta depinde numai de unde vine finantarea unitatilor medicale. Medicii unui spital clinic de urgenta au salarii (in medie cam cu 20%) mai mici decat cei din spitalele locale care sunt finantate si de la aitoritatea locala si de la CNAS. Volumul de munca si complexitatea mai mare a cazurilor tratate sunt repartizate invers.
Apoi in cadrul aceleeasi sectii de specialitate din orice spital nu este nici un criteriu de performanta implementat. Un medic care are 1 pacient pe an are acelasi salar cu unul care are 10 de pacienti pe pe zi …la acelasi grad de dificultate a cazului si acelasi grad de calificare a medicilor. De ce nu se introduc protocoalele si coplata pentru autocontrol?… sa dispara si spaga si hotia!
Cand vom avea case de asigurari medicale concurente intre ele si nu doar un fel de separare administrativa intre ele (cum e acum) vom face un pas inainte.
Cand vom accepta medicina de practica privata, la modul real, nu mimata cum e acum (cu spitale care sunt de fapt doar cladiri de gazduire, cu medici care sunt si la stat si la privat, cu decontarea aspirinei de 5 lei si plata integrata a medicamentelor de mii de lei samd) – atunci vom face un pas inainte.
Ministerele nu vor „face dreptate” nimanui pentru ca evaluarea trebuie sa o realizeze cererea diferentiata, gestiunea la nvelul unitatii, nicidecum contabilii si functionarii din ministere.
///
A incerca sa stabilesti din birou ce salariu i se cuvine fiecaruia, demoland in acelasi timp concurenta sau nefiind constient ca ea nu exista este o cale sigura spre inechitate si dezastru.
Piata si concuentea asigura echitatea, nu „intelepciunea” unui functionar cu manecute in dialog cu „sindicatele” care fac totul doar in interesul conducerii lor.