vineri, august 12, 2022

Linia 9 Sud

Pe câmpurile de luptă din WW1, două „arme” au fost decisive, cel puțin o vreme: artileria grea și valurile de infanterie. Pe câmpurile de luptă din WW2 au fost altele: avionul și tancul. Nu aș putea spune ce-a fost decisiv în Războiul Rece – e prea „parte din mine” ca să pot fi obiectiv – dar, dacă e să privim turismul, industria turistică a prezentului, ca pe un război (și de ce nu l-am privi?!), „armele” decisive sunt aeroportul și metroul. Dați-mi voie să mă explic.

La data de 13 aprilie 2022, domnul profesor Demény Péter a avut bunătatea de a publica articolul* „Borvizul nepăsării – despre Borsec”, în care prezintă starea deplorabilă în care a ajuns orășelul Borsec (case delabrate, lipsa investițiilor etc). Nimic de obiectat: așa și este. Ca și domnul profesor, și eu am o legătură sentimentală cu Borsecul – am fost în tabără, în 1985 dacă nu mă înșel, acolo am sărutat prima fată (cine-o poate uita pe Adriana de la „Șincai”?!), frunzăresc și azi pozele din acea vară și plâng ca o vițea („Trecut-au anii…” etc).

La data de 12 iulie 2022, maestrul Radu Oltean a distribuit pe rețelele de socializare un interviu** pe care doamna Oana Chirilă l-a acordat platformei ArcRomania, despre munca de salvare a patrimoniului din Băile Herculane. Citind, întâi m-a luat groaza despre dimensiunile urieșești ale sarcinii la care s-au înhămat oamenii aceștia (Herculane Project, dacă am înțeles bine), dar apoi am făcut pasul înapoi: „Stai-stai! Stai așa, că nu-i așa! Adică, e – dar de fapt, nu este!”.

Am fost la Spa, acum vreo trei ani, parcă. Moartea pasiunii. Orășelul – care a intrat ca substantiv comun în aproape toate limbile – e bine conservat, nimic de zis. Frumușel, cochet, îngrijit, câteva terase, mâncare bună, bere, pensionari, fanfară. Am intrat în faimoasele băi: nimeni. Nu, nu m-ați înțeles: nu am întâlnit acolo pe nimeni, nicio ființă umană. Clădirea este splendidă, foarte modernă, numai sticlă, cu mini-funicular interior, cu muzică ambientală, aparate cu sucuri (nevastă-mea a luat o Cola pentru ea și ceva de portocale pentru aia mică; eu n-am luat nimic, că n-aveau bere), scări de marmură, uși masive care duceau cine știe unde… am parcurs toate etajele (pe trepte, nu cu funicularul), am ajuns la zona de sub acoperiș, unde am ieșit din clădirea băilor și-am dat de o parcare imensă, dar goală. Erau, totuși, două mașini. Scumpe. Din nou, însă, niciun om.

Fiică-mea se plictisise de moarte, așa că am coborât înapoi în piața centrală, unde i-am găsit ceva de făcut: contra sumei de cinci euro, o doamnă foarte simpatică a plimbat-o în șa, călare pe poneiul Peppino, și i-a povestit în franțuzește fel și fel de năzbâtii, făcând-o să râdă în hohote (deși fetița e cam sfioasă cu străinii). N-am rămas să mâncăm acolo la Spa, măcar că aveam locuri din belșug; eram, totuși, singurele persoane sub 70 de ani din tot orășelul, se uita lumea la noi ca la urs.

Am fost la Barcelona, în astă-primăvară, că erau prețuri mai mici. Din aeroport am luat un taxi până la hotel (dar fiind noapte, nu ne-a părut rău după bani). Am ieșit a doua zi, iar orașul bubuia de turiști, măcar că era marți dimineață (?!). Om lângă om! Toate națiile pământului! Americani, chinezi! Francezi, britanici, japonezi, suedezi! Și români, desigur, dar ăștia nu făceau turism, că lucrau în construcții (am găsit bere Timișoreana la non-stopurile arăbești, așa în treacăt fie spus). Cartierul unde era hotelul nu este fițos nici pe departe, dar cu toate astea zbârnâia de activitate, de dimineața până hăt, adânc în noapte (concerte stradale, evenimente artistice, muzici și petreceri de toate felurile). Banii, oamenii și trenurile de metrou circulă prin Barcelona c-o viteză formidabilă, chiar dacă asta nu e totdeauna bine (unele „obiective” sunt permanent sufocate de cozi imense, iar cerșetoria înflorește). Aglomerație la orice oră, deși traficul e bine organizat. Foarte multe școli, foarte mulți copii, foarte multe terenuri de sport. Pe scurt, orașul vibrează.

La plecare am luat metroul. Spre aeroport. Linia 9 Sud. O capodoperă inginerească! Între oraș și aeroport se întinde un munte, un pinten muntos care coboară în mare, dar meșterii au săpat un tunel extrem de adânc (am ajuns pe peron coborând cu cinci sau șase scări rulante, din alea lungi!), pe sub muntele ăsta, până au ieșit cu gura de metrou fix în incinta aeroportului (de fapt, cu gurile, că fiecare terminal e deservit de o bifurcație a Liniei 9 Sud). Aeroportul este și el foarte mare, foarte modern și bine organizat, dar cu toate astea colcăie la rândul lui de lume, de oameni, de turiști, de tineri… de plătitori. Aici voiam să ajung.

Băile Malnaș, băile Tușnad, băile Govora, băile Herculane, băile Olănești, băile Căciulata, băile Borsec, băile Sovata, băile Sângiorz, băile Spa… și câte-or mai fi. Sunt ele asaltate de tineri veniți să se distreze? Să fie împreună? Să cânte, să danseze, să bea, să se iubească, să fumeze, să se distreze, să-și facă poze, să-și construiască amintiri? Și să plătească pentru toate astea – din puținul lor, că tinerii oricum n-au bani, dar cât au, cât n-au… bagă în distracții. Și distracția nu-i la băi.

Distracția a fost la băi. Cândva. Cred că (aproximativ)… în La Belle Époque, dar probabil în cam tot secolul XIX. Toalete, pălării, chestii, baluri, muzici de fanfară, plimbări de seară braț-la-braț, discuții despre sănătate, discuții de afaceri – iar noaptea, jocul de ruletă, bunînțeles. Pe vremea aia nu se mergea la mare, la munte, la schi, la pescuit, la city-break, la surfing și la milionul de „activități” din prezent. Era altă lume, cu alt ritm, cu alte interese, cu alți bani și cu altă raportare atât la confort, cât și la efort. Acea lume a murit – regret obștesc. Nu zic că n-a fost frumoasă! A fost, în felul ei. Doar că mortul de la groapă nu se mai întoarce.

Concluzie (ca să le fie ușor comentatorilor să mă distrugă repede, fără să-și bată capul cu restul textului): viitorul turismului gras (adică de massă) e în marile orașe. Iar marile orașe (deși își urăsc turiștii, pentru că-s uneori prea mulți), se află în competiție între ele. Cele două „arme” pe care le văd chiombii mei ochi, în acest război de poziționare, sunt aeroportul și metroul. Cât se poate de bine conectate între ele. Cine nu le are deja, să facă bine să le prevadă. Cine le va da deoparte („De asta ne arde nouă? Ne trîb’e banii pentru pensii, nu pentru avioane!”) sau le va amâna indefinit („Da-da, bine-bine, mai vorbim, mai povestim, ne mai împrietenim”), rămâne de căruță. Un fel de Spa. Un muzeu. „A fost odată…”.

Profeție: Brașovul este primul oraș din RO care și-a construit de la zero un aeroport, acum după Revoluție. Subsolul orașului e bun, e stâncos; să-mi spuneți mie „Cuțu” dacă în zece ani brașovenii nu vor avea și două linii de metrou. Ghimbav – Săcele și Poiană – Sânpetru.

Îi cunosc pe brașoveni. Sunt dârji și încăpățânați. N-au nici fala clujenilor, nici jemanfișismul bucureștenilor. Să nu ziceți că nu v-am spus! Mai vorbim noi.

*https://adevarul.ro/news/politica/borvizul-nepasarii-despre-borsec-1_6256eb4c5163ec4271560e4e/index.html

** https://cronici.arcromania.ro/2022/07/07/am-intrat-pe-un-geam-spart-in-baile-neptun-si-nu-am-mai-iesit/

Distribuie acest articol

98 COMENTARII

  1. Interesant si plin de pitoresc acest articol, scris cu talent. In ultimii 10 ani turismul balnear este concurat de sutele de centre de fizioterapie si kinetoterapie, recuperare ortopedie, traumatologie, reumatologie, etc. din marile orase. Toate aparute in diferite cladiri mai vechi ori noi, cu aparatura cumparata de multe ori la mana a doua, din dorinta de a face repede bani multi. Nici unul nu a fost realizat in o statiune balneara ca sa fructifice si resursele naturale. Exista baze de tratament puse la punct dar care duc lipsa de pacienti. Este mai comod sa te duci in cartier decat in o statiune balneara, afaceri clare ale medicilor de spitale publice si private. Acreditare data f. usor de min.sanatatii, corb la corb nu isi scoate ochii. La noi turismul este asezat in min.economiei, in alte tari este pus alaturi de cultura. Nu exista adevarata colaborare intre min.econ si turismului, sanatatii si culturii, fiecare cu feuda si prostia lui. In alte tari admirate de dv.exista un tot unitar care fac sa se miste lucrurile.

    • „Exista baze de tratament puse la punct dar care duc lipsa de pacienti” – absolut corect. Înainte de a-mi scrie articolul, am avut câteva schimburi de mailuri cu câțiva cunoscuți (nu prieteni!), un fel de Big Guns, investitori care caută mereu idei de afaceri. Am întrebat: „Dar de ce nu turism balnear, gen Herculane?”. S-au cocoșat de râs. Răspunsurile pot fi adunate într-un singur: „Pentru că nu clienți, Mihăiță!”.

      Aveau dreptate. Săracii n-au bani de tratament, iar bogații bătrâni preferă stațiunile balneare din alte țări, cu servicii bine puse la punct. De ce s-ar duce un bogătaș la Herculane?!

  2. In anii 80 Herculane încă arata bine, am fost acolo într-o tabăra studențeasca. La Herculane ce-au construit romanii si austriecii au distrus romanii (cei din urma cu î din a). Ungurii au făcut dintr-un banal lac in stepa o atracție turistica, noi avem prea multe si le lăsam pe toate in paragina.
    Brașovul ar fi trebuit sa fie capitala Românie si nu este tarziu nici acum. Bucureștiul este in Levant, știa Emil Constantinescu de ce sa finanțeze in institut al Levantului la Buc.

    • „In anii 80 Herculane încă arata bine” – așa zicea și taică-meu, dar din păcate nu pot să confirm părerea lui (bătrânul meu era cam orbit de naționalism). Ce-am văzut eu cu ochii mei, din 2015 încoace, nu arăta deloc bine (cine știe, poate că de atunci s-o mai fi schimbat câte ceva. Sper!). Pot confirma, însă, că accesul este dificil. Șoseaua e bună, calea ferată este funcțională (eu așa ajungeam, cu trenul, ca să urc pe Valea Cernei, spre Godeanu și mai departe spre Retezat), dar oricum ar fi, drumul de la orice aeroport (Timișoara, Arad, Sibiu, Otopeni, Târgu-Mureș, Craiova) până la Herculane tot consumă o zi întreagă.

      „Brașovul ar fi trebuit sa fie capitala Românie si nu este tarziu nici acum” – nu e, dar pentru asta are nevoie de aeroport și de metrou.

  3. Aeroporturile sunt, în principiu, destul de ieftine. Dar merită construite doar la cel puțin 100 – 150 km unul de altul și nici așa n-au destul trafic. Un aeroport la Brașov e bun cât timp e închis cel de la Tg.Mureș, dar va concura mereu cu cel de la Sibiu și se vor canibaliza reciproc.

    La Barcelona, aeroportul El Prat a avut peste 50 de milioane de pasageri în 2019 și peste 18 milioane de pasageri în 2021. Cifre la care Otopeni-ul nici nu visează, cu-atât mai puțin Sibiul sau Brașovul. Aeroportul El Prat are una dintre piste de peste 3.700 de metri, ceea ce îi permite să primească avioane oricât de mari, inclusiv Boeing 747 și Airbus A380. Sibiul și Brașovul nici nu visează la așa ceva. Și pentru că subiectul erau Băile Herculane, nici aeroporturile din Caransebeș și din Craiova nu visează să aibă piste de 3.700 de metri.

    În România, aeroporturile regionale vor fi eficiente și profitabile peste vreo 50 de ani, probabil. Asta dacă nu cumva Bruxelles-ul, în nesfârșita lui înțelepciune, va decide că prostimea zboară prea mult cu avionul și că trebuie restricționat traficul aerian cu oricâte pandemii e nevoie. Deocamdată, consiliile județene îngroapă bani europeni în asemenea aeroporturi, dar 1 milion de pasageri pe an e o țintă foarte greu de atins, pentru cele mai multe dintre ele.

    România nu are în primul rând traficul aerian intern care să justifice aeroporturi regionale, aici se află rădăcina problemei. Dacă oamenii ar merge cu avionul de la Suceava la Caransebeș sau de la Baia Mare la Caransebeș, ar fi clienți și la Băile Herculane. Însă aeroporturile regionale încearcă să supraviețuiască din traficul internațional al românilor plecați la muncă, în timp ce Comisia Europeană faultează cu mare entuziasm traficul aerian internațional al aeroporturilor regionale.

    P.S. Despre metrou în orașe cu 200 – 300.000 de locuitori, în comentariul viitor.

    • „În România, aeroporturile regionale vor fi eficiente și profitabile peste vreo 50 de ani” – vienezii își construiesc stațiile de metrou în plin câmp. Pentru că anvizajează dezvoltarea orașului lor pentru următorii 50 de ani. Da, aeroporturile regionale din RO nu sunt încă profitabile, iar cetățenii români nu sunt foarte obișnuiți să-și planifice deplasări (vacanțe, concedii, delegații etc) cu avionul, ci cu mașina personală („D-aia mi-am luat mașină, ca să nu merg cu ea?!”).

      Dar această generație de proști va muri la un moment dat, mai devreme sau mai târziu. Iar generația copiilor ei va avea obiceiuri europene de călătorie. Pentru ei, pentru copii, trebuie dezvoltate acum aeroporturile regionale, nu pentru moacele lor de părinți și bunici!

      • ”vienezii își construiesc stațiile de metrou în plin câmp”

        Și vienezii le construiesc cumva în subteran, stațiile alea de metrou din ”plin câmp”?

        Poate ar fi mai util să discutăm concret ce se construiește și unde. Majoritatea românilor nu fac diferență între S-Bahn și U-Bahn, așa ajung să circule tot felul de legende. Viena are de-amândouă, metroul e U-Bahn. Ce stații de U-Bahn se construiesc în prezent ”în plin câmp” și unde?

        • Mă veți scuza că nu știu unde anume! Nu sunt vienez, doar m-am plimbat lelea pe-acolo, ore-n șir… habar nu am unde am văzut ce-am văzut! În câmp, na!

          • @Mihai Buzea – în câmp ați văzut stații de S-Bahn, nu de U-Bahn, asta încerc să spun. Metroul e U-Bahn. Chiar și cele mai noi tronsoane de metrou (de ex prelungirea liniei U1, de la Kagran la Leopoldau) sunt construite în oraș, nu pe câmp. Au porțiuni construite pe estacadă, au stații tot pe estacadă (totuși închise, nu deschise) dar nu sunt în câmp, sunt în oraș, printre blocuri.

            În plin câmp e doar S-Bahn. Întotdeauna.

  4. Povesti.
    Nu e poPULatie, dom-le!
    Te-ai uitat la ce densități sunt prin văgăună aia și care sunt prin Vest Germania, Flandra și Valonia?
    Daca vin totuși indienii… poate ar trebui să-și aducă și femeile că sa populeze locul.

    • „Te-ai uitat la ce densități sunt prin văgăună aia” – da, m-am uitat. În ultima sută de ani, populația zonei metropolitane Brașov a crescut cu 500%. S-a încincit, adică. Nu văd ce îi lipsește orașului – în afară de aeroport și de metrou – pentru ca acesta să nu-și continue creșterea demografică și în următorii 50 de ani, să spunem.

      Dar asta depinde brașovenii înșiși, nu de Buzea sau de Moldovenia.

      • În ultima sută de ani (grosso modo) Brașovul a schimbat și țara de care aparținea 😀
        Nu doar componența etnică.

        La modul serios, creșterea natalității de pe vremea lui Ceaușescu nu se mai repetă prea curând. ”Colonizarea” Brașovului (și a întregii Transilvanii) cu moldoveni a fost și ea o realitate, în special după al doilea război mondial.

        Creșterea demografică e posibil să continue la Brașov și în următorii 50 de ani, însă asta la modul nesănătos. În România există 8-9 orașe mari, care se dezvoltă haotic, în timp ce restul țării se depopulează și se întoarce la 1700. Dacă fenomenul continuă la fel de ”organizat” ca până acum, orașele mari or să ajungă niște ghetouri, iar în afara lor o să fie nevoie de escortă. Și asta tot ca la 1700.

        Orașele mari își iau cumva revanșa, după centralizarea forțată de pe vremea lui Ceaușescu, însă revanșa asta e resimțită sever la ”talpa țării”. Chiar nu e OK să plece fiecare din țară unde vede cu ochii, însă în prezent nu se vede nici cea mai mică măsură economică adoptată spre a inversa tendința.

        • „Chiar nu e OK să plece fiecare din țară unde vede cu ochii” – ba e chiar foarte OK! De ce să nu plece omul, dac-așa are chef?!

          • E OK să plece ”dacă așa are chef”, dar nu e OK să plece forțat de sărăcie și de fiscalitatea exagerată.

            De exemplu, există oameni aflați la un anumit nivel academic, pentru ei e normal să plece dintr-o țară ca România fiindcă nu se pot realiza profesional decât la universități de prestigiu. Dar șoferii și livratorii de pizza n-ar trebui să fie și ei nevoiți să plece din România.

  5. Si da si nu. Conform teoriei pe care o prezentati, turismul de Transilvania nu ar trebui sa existe. Ma refer la destinatii precum Viscri, Malancrav, Sighisoara, Via Transilvanica etc. Ghiduri internationale de turism prestigioase plaseaza Transilvania in „top x destinations worldwide”. Exista turistul de Barcelona si Ibiza, dar exista si turistul de Via Transilvanica. Cred ca cei care investesc efort si imaginatie in renasterea Bailor Herculane mizeaza pe a doua categorie – „hipsteri ecologisti” de varsta medie care, culmea, au si bani mai multi decat tinerii care se duc in Berlin, Ibiza, Barcelona, [email protected] In mod paradoxal, aeroportul din Brasov (daca va functiona vreodata) va fi de folos mai degraba acestora, sa ajunga mai usor in Transilvania saseasca, decat in discotecile si barurile din Brasov. Ipoteza mea despre geneza acestui articol este asta: ati pornit de la profetie si concluzie (cea cu brasovenii vs. clujeni si bucuresteni) si ati facut reverse engineering, cautand argumente care sa sustina profetia. Si eu imi doresc sa le iasa brasovenilor faza cu aeroportul, desi mai e mult pana departe. Dar asta nu ma face sa nu cred si in fezabilitatea renasterii Bailor Herculane (sau Borsec, daca se inhama cineva). Iar a propos de bai, la exemplul de „asa nu” dat de dvs. cu Spa vin cu contraexemplul de succes al Bailor Saturnia, din sudul Toscanei. Care are si bai exclusiviste (gen Spa) si un golf resort, dar si bai libere, pentru „popor” si cazare pentru toate buzunarele si gusturile, inclusiv camping si rulote. Si vine lumea, inclusiv under 70, de nu mai ai loc sa intri in apa. Si cel mai apropiat aeroport e la Roma, la vreo ora jumate de mers cu masina. Concluzia mea: in „razboiul destinatiilor turistice” aeroportul si metroul nu sunt singurele arme. Exista nenumarate nise, inclusiv turismul pentru over 70 (care este un grup in crestere, cu bani multi si cu chef de turism) unde armele potrivite pot fi de fapt altele, inclusic niste izvoare termale. Nici americanii nu s-au dus in Afganistan cu tancurile, ca in Irak.

    • „vin cu contraexemplul de succes al Bailor Saturnia, din sudul Toscanei” – nu auzisem niciodată de Băile Saturnia, never ever! Vă mulțumesc pentru hint – în fond, ăsta e motivul principal pentru care îmi storc creierii ca să scriu aici articole: să mai aflu lucruri noi! Am fost în Toscana de două ori, dar nu „căzusem” vreodată peste această informație: https://en.wikipedia.org/wiki/Terme_di_Saturnia

      „Ipoteza mea despre geneza acestui articol este asta: ati pornit de la profetie si concluzie (cea cu brasovenii vs. clujeni si bucuresteni) si ati facut reverse engineering” – nu e foarte corect, dar ceva-ceva este aici, în ceea ce spuneți. Iată povestea pe foarte scurt: acum 15 ani, soră-mea a ținut morțiș să vină în țară ca să-și boteze primul copil. San Francisco – Amsterdam, 11 ore. Stat între zboruri în aeroportul de acolo, 3 ore. Amsterdam – Otopeni, 3 ore. Au ajuns frânți, făcuți pilaf. Bebe nu mai putea, sărăcuțul. I-a luat un amic cu mașina, din Otopeni, și-a nimerit în ambuteiaj d-ăla di granda, bucureștean: au făcut 150 de minute de la Otopeni până la Gara Obor. Soră-mea, înnebunită de epuizare și de grija copilului, a făcut urât de tot (ambuteiajul a inclus și o perioadă de 55 de minute de nemișcare absolută), a plâns de câteva ori, a țipat la bărbatu-său (ce vină avea el?), la amicul cu mașina, la toată lumea, a vrut s-o ia pe jos cu copilul în brațe etc. Nu i-a mai trebuit România de atunci! Pe-al doilea copil l-a botezat frumos la ea acasă, cu popă român adus din San Francisco, civilizat.

      Bref, eu de 15 ani țin textul ăsta în mine, că nervii ei mi s-au transmis și mie, și ori de câte ori ajung pe Otopeni mă apucă pandaliile că nu pot lua frumușel metroul ca să merg unde am eu treabă, iar în loc de asta sunt nevoit să stau într-un taxi românesc, în traficul cela simpatic de pe DN1.

      Nu renunț nici mort dar nici copt la părerea mea: orice oraș civilizat are nevoie de aeroport PROPRIU și de minim o linie de metrou care să lege aeroportul cu gara și cu centrul. Dixi!

      • Bükreş-ul are nevoie de tren suburban (S-Bahn) nu de metrou. Seamănă, dar nu răsare, ar fi spus bunică-mea. Metrou are prea de-ajuns, deja linia din Drumul Taberei se vede că a fost ”surplus to requirements”.

        În materie de transport urban / metropolitan, Viena ar fi un model foarte bun de urmat pentru Micul Stambul, iar Viena are și S-Bahn, nu doar metrou. Însă bucureștenii se dau cu fundul de pământ că ei nu servesc decât metrou, pentru ei S-Bahn-ul e câh. N-au decât să meargă cu S-Bahn austriecii și nemții. Jmekerii dă Bukale vor neapărat metrou pe sub pădure și generația asta n-o să înțeleagă nici când o să ajungă la loc cu verdeață că nu primește metrou pe sub pădure ever veci.

        La Brașov există linie ferată prin tot orașul, de la Zărnești până la Dârste, nu e nevoie de metrou. Există exemplul de la Karlsruhe, unde tramvaiele pe ecartament de 1.435 mm au linia lor dedicată doar în zona centrală. În rest intră pe linia ferată și merg până la Baden-Baden, Pforzheim și Heilbronn, fără metrouri megalomanice în niciunul din orașele respective.

        Până la urmă, asta e una dintre moștenirile Epocii de Aur: tot românul se visează ctitor și imaginează construcții megalomanice, fără nicio legătură cu posibilitățile economice reale ale țării sau ale orașului respectiv.

      • Vienna este un foarte bun exemplu de capitală europeană fără stație de metrou la aeroport. Există un tren special (CAT) care circulă fără oprire, din jumătate în jumătate de oră, între aeroportul de la Schwechat și gara centrală (Wien Mitte). Abia la Wien Mitte există legătură cu liniile de metrou U3 și U4 și cu liniile de S-Bahn S1-S4 și S-7.

        Același tren suburban S7 de la Wien Mitte merge și el la aeroport la Schwechat, tot din jumătate în jumătate de oră, numai că e mai ieftin și mai rapid decât CAT. Diferența e că S7 vine de la Floridsdorf, de pe malul celălalt al Dunării, iar după Wien Mitte continuă traseul și dincolo de aeroport, până la Wolfsthal, care e practic față în față cu Bratislava, numai că pe malul de sud al Dunării.

        La București, dacă linia de tren până în aeroport la Otopeni ar fi fost construită de oameni sănătoși la cap, între Odăile și Balotești ar fi fost un construit un bypass pe lângă (sau chiar pe sub) aeroport, astfel încât trenurile care vin de la Brăila, Galați și Urziceni pe M700 să poată îmbarca și debarca pasagerii direct în aeroport. Exact cum se întâmplă la Viena cu pasagerii trenurilor S7.

        Numai că România fiind țara tuturor posibilităților, s-a construit doar o linie simplă, neelectrificată, care ajunge în aeroport într-o gară terminus, dar care a constat mai mult decât ar fi costat într-o țară normală bypass-ul cu linie dublă electrificată între Odăile și Balotești. Așa că în prezent, diverși oameni de bine revendică și construirea unei linii de metrou la aeroport, deși în practică nu există pasageri nici cât pentru o linie de tramvai.

        Între timp, magistrala feroviară M700 e tot acolo, n-o ia nimeni. Linia de la Mogoșoaia spre Urziceni, Brăila și Galați trece pe la vreo 800 de metri de aeroport, așa că într-o zi bunul simț va învinge și se va construi acel bypass. Poate peste 30 de ani, poate peste 50 de ani, dar garantat mai devreme decât metroul.

        • Asta cu supratraversarea DN1 si cu gara infundata la Terminalul 1 e proba ca Romania e condusa de idioti. Lasind la o parte cadenta execrabila si faptul ca o infrastrucura atit de inalta e la limita sigurantei functionarii ILS CAT IIIb pentru Pista 08 L (daca bine stiu eu au fost formulate in scris rezerve cu ocazia proiectarii) linia aia nu poate fi prelungita. Or discutatul si rasdiscutatul Terminal 2 de care aeroportul are nevoie de mai bine de 5 ani trebuie deservit de o alta linie, asta nu se poate folosi.
          Evident ca orasul trebuie legat cu aeroportul intr-un mod civilizat, ce e acum e o tiganie – nu pot face fata un autobuz pina-n Unirii, 3 trenuri la 2 ore, da’ unii o tot tin gaia matu cu metrou subteran, ca tusim fara. Si bineinteles ca apare bisnitareala cu taxiuri in conditiile in care aeroportul transporta aproape dublu pax fata de cit poate si el dar si infrastructura adiacenta. Un tramvai rapid prin cimp de la Baneasa cu linie dubla pina la aeroport n-am face, treaba mult mai simpla si mai ieftina decit un metrou subteran. Astora le e groaza de tuneluri dar vor sa bage linii pe sub padure! De ce, asta nu se poate sti, n-am vazut un motiv, macar unul care sa stea in picioare.

          • „n-am vazut un motiv, macar unul care sa stea in picioare” – vă dau eu un motiv. N-a fost greu să-l găsesc, l-am luat cu copy-paste: „Evident ca orasul trebuie legat cu aeroportul intr-un mod civilizat, ce e acum e o tiganie”.

          • Cadența execrabilă derivă din linia simplă și neelectrificată. Iar viteza efectivă a fiecărei garnituri (deci și viteza comercială) e și mai redusă din cauza gării terminus.

            Gara Balotești nu se află în comuna Balotești. Gara Balotești se află la vreo 800 – 1000 de metri de pista 08L, aproximativ la jumătatea pistei. Mai mult decât atât, există o linie ferată care vine din gara Balotești până la niște depozite de combustibil care sunt la vreo 200 de metri de aceeași pistă 08L.

            Strada Nicolae Bălcescu (perpendiculară pe pista 08L) și strada Aurel Vlaicu (paralelă cu pista, chiar pe lângă gardul aeroportului) sunt doar niște drumuri de câmp, nici măcar piatră spartă n-au mai văzut de peste 20 de ani. Nu sunt construcții, nu e nimic acolo. Un tunel de vreo 1200 – 1500 de metri pe sub terminalul aeroportului, cu o stație chiar sub terminal, ar fi exact ”metroul” de care e nevoie acolo.

            Trenurile electrice accelerează și decelerează mult mai rapid decât cele diesel care fac în prezent traseul până în Gara de Nord. În plus, nemaifiind gară terminus, viteza de tranzit a trenurilor prin aeroport ar fi semnificativ mai mare. Și ar trebui linie dublă, evident, astfel încât trenurile să nu se aștepte unul pe altul. Iar ieșirea din tunel ar trebui să fie la vest de DN-1, cam unde e acum halta de la Patinoar.

            Linia de la Odăile nu e electrificată, dar la Mogoșoaia deja e linie electrificată. N-ar fi decât vreo 2-3 km de electrificat, până la intrarea în tunel și încă alți 2-3 km restul traseului, asta însemnând tunelul + racordul până în gara Balotești.

            • „Un tunel de vreo 1200 – 1500 de metri pe sub terminalul aeroportului, cu o stație chiar sub terminal, ar fi exact ”metroul” de care e nevoie acolo” – perfect! Să-l facă pe-ăla! Să ajung și eu de la Otopeni la București altfel decât prin traficul auto de pe DN1! Mai mult nu cer de la bucureșteni… m-am lămurit demult.

        • Același argument („deși nu există pasageri nici cât pentru o linie de tramvai”) a fost rostit și de Victor Viorel Ponta, pe atunci prim-ministru. Ce să zic? Les grands esprits se rencontrent.

          • Există un mic amănunt pe care nu l-a înțeles nici Ceaușescu: metroul nu e un scop în sine. Metroul e doar un mijloc, unul dintre multe altele. Scopul e transportul, nu metroul. Moromete ar fi zis că ”asta devine după facultăți”.

            Nu construim un metrou până la Snagov doar ca să bifăm într-o listă că avem metrou și la Snagov. Ca să mergem la Snagov, construim un S-Bahn, iar acel S-Bahn o să treacă și prin aeroportul Otopeni. Linia ferată spre Snagov se desprinde din gara Căciulați, care (big surprise) e chiar prima gară după Balotești. Linia spre Snagov se desprinde din aceeași magistrală M700 care merge la Urziceni, Brăila și Galați.

      • @:) – tramvaiul nu e o soluție realistă acolo. Linia cea mai apropiată e la aeroport la Băneasa (tramvaiul 5) și se află într-o stare extrem de proastă. Practic ar trebui reconstruită complet linia de tramvai pe Bd.Aerogării, pe str. Alexandru Șerbănescu și pe Bd. Barbu Văcărescu. La construcția liniei actuale s-a folosit soluția aceea cu linia încastrată în dale de beton, de inspirație sovietică, iar asta face virtual imposibilă o întreținere normală a căii de rulare. Pur și simplu trebuie înlăturate toate dalele acelea de beton și reconstruită linia existentă pe kilometri întregi.

        Presupunând că ar fi refăcută complet linia tramvaiului 5 pe traseul existent, tot mai rămân de construit încă vreo 10 km de linie nouă, de la aeroport de la Băneasa până la aeroport la Otopeni. Așa că ne întoarcem tot la trenul suburban.

        Există și un elefant în încăpere: dacă i-ar trebui cuiva în mod cinstit metrou la aeroport, magistrala cea mai apropiată e M4 și ajunge deja Străulești. Care Străulești foarte aproape de linia ferată electrificată de la Mogoșoaia, descrisă deja mai sus.

        Însă metroul la aeroport e doar un pretext convenabil pentru a îngropa mai mult de 1 miliard de euro într-un traseu în zig-zag, ponind din actuala M4 de la 1 Mai, înapoi la Piața Montreal și apoi iarăși spre nord, spre aeroportul Băneasa și complexul omonim. Porțiunea asta din M6 are toate șansele să se construiască, deși e un traseu aberant. Însă dincolo de Băneasa, de-a lungul lui DN-1 până la Otopeni, e exclus orice metrou în timpul vieții noastre.

        • „Există și un elefant în încăpere: dacă i-ar trebui cuiva în mod cinstit metrou la aeroport, magistrala cea mai apropiată e M4 și ajunge deja Străulești. Care Străulești foarte aproape de linia ferată electrificată de la Mogoșoaia, descrisă deja mai sus” – deci soluția există și este chiar la îndemână, dacă înțeleg eu bine cele scrise mai sus!

          • Da, ați înțeles bine cele scrise mai sus. Ultima stație de metrou de pe magistrala M4 e terminalul multimodal de la Străulești, care se află cam la 2 km de mers pe jos de halta Parc Mogoșoaia. Halta asta e exact pe linia M700 despre care am tot discutat până acum. Acela e traseul cel mai scurt până la aeroport la Otopeni.

            Însă magistrala de metrou M6 e de fapt dorită de dezvoltatorii imobiliari din Băneasa, prea puțin îi interesează pe ei dacă ajunge sau nu metroul la aeroport la Otopeni.

            • Acum am înțeles în ce constă neînțelegerea. Dumneavoastră ați crezut că prin „metrou la Otopeni, vreau metrou la Otopeni!”, eu mă refeream la tâmpenia aia de proiect, așa-zisa „Linie 6” (1 Mai, Pajura, Expoziției, Piața Montreal, Băneasa gară, Băneasa aeroport, Tokyo, Washington, Paris, Bruxelles, Otopeni, Brătianu, Otopeni aeroport). Dar mie mi s-a părut mereu o imensă gogoașă – în plus, din punct de vedere personal, o idee proastă: când ajung cu avionul la Otopeni, nu am treabă să ajung la 1 Mai – ce să caut eu acolo?! – ci în centrul orașului, în Piața Unirii să zicem. Așa că formula „metrou pe sub pădure” nu mi se aplică în niciun caz; nu sunt eu ăla! A, da, dacă formula era „metrou pe sub lanul de cucuruz”, atunci da!

              Bine, nu zic că aș fi vreun inginer sau vreun planificator urban. Sunt scriitor de romane, asta sunt! Iar în romane se poate întâmpla orice, că doar nu costă bani… într-un roman de-al meu, de exemplu, se poate foarte bine ca un inginer genial să ducă mai departe Linia 2 a metroului: de la stația Pipera pe sub străzile Pompeiu, Petricani, bulevardul Pipera, calea București, strada Eminescu și apoi pe sub drumul 200B, cel care trece prin Dimieni și iese la „coada” aeroportului Otopeni. Și stația terminus să fie chiar sub mult-visatul Terminal 2, poftim!

              Sigur, în romane se poate… dar, la drept vorbind, și în comentarii pe Contributors, că nici astea nu costă bani! :)

  6. Frumos text (ca mai de fiecare dată, de altfel).

    Brașovenilor să le dorim succes, că-mi sunt simpatici.

    Dar cred că teza (sau concluzia) ar trebui să fie că “prezentul” turismului de masă – și chiar cu doi de s, dacă ținem morțiș… :-p – este în marile orașe. Mai mult, aș adăuga că asta e una din problemele noastre: ne construim tot mereu viitorul în funcție de prezentul altora, de aceea prezentul nostru e de cele mai multe ori un trecut – una din formele tipice de provincialism.

    Prin urmare, fără să spun că nu e bine să te inspiri (că eu cred că e bine să te inspiri), spun că, în materie de orice și în materie de turism (că ăsta e subiectul), viitorul poate fi oriunde, câtă vreme chiar vrei să-l făurești – oamenii îl vor primi ca și cum forma și expresia sub care se prezintă sunt fix forma și expresia pe care și le dorea generația lor (sau clasa lor socială; sau orice altă categorie).

    Între timp, propun să citim niște Cioran sau așa – ca să rămânem conectați la prezent, în sensul ăsta… :))

    • „cred că teza (sau concluzia) ar trebui să fie că “prezentul” turismului de masă – și chiar cu doi de s, dacă ținem morțiș… :-p – este în marile orașe” – așa cred și eu. Că prezentul turismului mare (am pus „massă” ca să par și eu intelectual de-ăla din interbelic) este în marile orașe: Bangkok, Paris, Londra, Dubai, Singapore, Kuala Lumpur, New York, Istanbul, Tokyo (am dat o căutare pe net, nu este înșiruirea mea. A mea ar fi arătat altfel!). Dintre astea, numai Istanbulul rămăsese codaș și nu avea metrou, dar în ultimii 30 a lucrat mult și acum aare deja 9 linii funcționale și alte 6 în lucru, zice-se.

      „asta e una din problemele noastre: ne construim tot mereu viitorul în funcție de prezentul altora” – foarte corect. România greșește, din punctul ăsta de vedere – așa cum greșesc toate statele care mai au mult de recuperat. RO nu are nici timp, nici chef, nici bani să își facă un plan propriu de dezvoltare și să se țină de el. Mi-e teamă că asta este imposibil: ultimul lider care a avut un plan propriu de dezvoltare și chiar s-a ținut de el a fost Nicolae Ceaușescu, iar ce-a ieșit am văzut. Nu cred că cetățenii țării vor mai pune botul la încă un lider care să le propună un plan național de dezvoltare durabilă; cred însă că unii lideri locali ar putea avea această șansă. Poate că cetățenii unui oraș vor fi de acord să-și asume un plan (cu toate neplăcerile aferente), dacă liderul le câștigă încrederea și dacă le expune planul în mod inteligibil, cu cap și coadă, cu termene, cu costuri, dar mai ales cu rezultatele pe care le așteaptă.

      Bref: poate că vorba „turism” este o pălărie prea mare, care acoperă prea multe lucruri. Turismele „de nișă” sunt zeci, poate sute, și diferențele între ele sunt ca de la cer la pământ (dumneavoastră, domnule Vlad Slăvoiu, vreți – să spunem – să mergeți la schi. Asta vă este nișa. Eu nu vreau să merg la schi, nu mă interesează. Deci cum putem vorbi despre „turism de nișă”? E clar că termenul mai exact ar trebui să fie „turisme de nișe” sau „nișe turistice”!). În schimb, turismul mare/de massă este unul singur: luăm frumușel avionul, aterizăm la Paris, mergem spre oraș cu metroul sau cu RER-ul, ne cazăm la hotel, a doua zi facem coadă și poze la Tour Eiffel, a treia zi plecăm acasă și a patra zi suntem în vizită la Tanti Mimi, ca să ne lăudăm c-am fost. Acesta e turismul mare, al marilor mase de oameni ai muncii de la orașe și sate! Turiștii „de nișă” nu seamănă între ei, dar toți turiștii „de obiectiv” sunt la fel. Pentru ei este nevoie de aeroport și de metrou, că ei sunt sarea pământului, nu dumneavoastră și cu mine!

  7. buna ziua, ca fost brasovean, am tot auzit inca din anii 1990 povesti „despre proiecte” de metrou pe sub Tâmpa, tren urban si periurban.
    cele mai multe in anii lui Cancescu. Aristotel.
    din pacate politicienii din Brasov nu sunt cu mult mai diferiti de ceilalti din țară. s-au sifonat in acesti ani bani cat pentru cateva proiecte adevarate de infrastructura.
    zece ani vor trece foarte, foarte repede.
    daca se va reusi doar un singur proiect care sa transforme Brasovul intr-un oras cu un transport decent, nepoluat si „prietenos” pentru familii ..da ne vom reîntoarce multi, foarte multi „foşti” braşoveni.

    • „din pacate politicienii din Brasov nu sunt cu mult mai diferiti de ceilalti din țară” – păi dacă erau, acum Brașovul era Geneva.

  8. Brașovul nu are nevoie de metrou, că deține deja o flotă imensă de trotinete. Pentru sezonul de iarnă Primăria pregătește trotineta cu coviltir.

  9. 2. Caracterizarea clujenilor (mai ales) și a bucureștenilor e perfect justificată. Nu reușesc să înțeleg,
    pour autant, de ce ar ieși atât de învingători…brașovenii. Sigur că mai putem vorbi, dar lehamitea va fi proporțional mai mare…

      • Domnul meu, decât să facă ceva, orice mai bine nu se face nimic. Avem nenumărate exemple de facut ceva, orice (li se mai zice făcături) care nu ne ajută cu absolut nimic, ba din contră, era mai bine de nu erau făcute. Ceea ce spui matale face parte din gândirea autentic românească din cele mai vechi timpuri: lasa domle, merge si asa, ce? Mai bine de nu era? Mult mai bine!

  10. Două-trei subcontribuții, dacă se poate:
    – la aia cu pensiile, scoateți pensiile, rămân avioanele, s-a stabilit deja
    – Cuțu n-o să vă zic, decât dacă o să faceți ham-ham. Dar aș ține o prinsoare referitor la Brașov: o bere – la Bruxelles sau București, după locul câștigătorului.
    Deocamdată nu există șosele până la Brașov, aeroportul nu prea pare folosit, brașovenii sunt mai mult mold…, ăă, ardeleni, iar cu metroul mult succes!
    A bientot peste 10 ani! M-aș bucura să pierd :)

  11. „Distracția a fost la băi. Cândva.”

    Îngăduiți-mi, vă rog, o opinie diferită. Fără a voi să vă contrazic… 

    Vizitez Barcelona în medie de două ori pe an și comparația cu Borsec mi se pare improprie. Adică, unii dintre turiști vin la Barcelona pentru Gaudi, alții pentru Sagrada Familia, alții pentru concerte, sau pentru shopping, pentru muzee, La Boqueria, ori Camp Nou șamd.

    Am vizitat nu de mult Karlovy Vary, Adică, „băi” în cel mai pur sens al termenului. „Băi” înțesate de turiști din toată lumea, vrăjiți de un marketing eficient și inteligent, făcut de către cehi. Și nu „cândva”, ci în prezent și mult mai potrivite pentru comparație.

    …De departe potențialul Herculane (de fapt, resursele, pentru că prin potențial se înțelege ceva care ar putea fi fructificat cumva/cândva) este cu mult deasupra, în opinia mea. Asta dacă mă gândesc doar la originea și istoria stațiunii. Dacă mai adaug și potențialul curativ și frumusețea locului !…

    De ce resursele Băilor Herculane nu se pot ridica la nivelul de potențial?! Și de ce oare Herculane nu depășește la numărul de turiști Karlovy Vary, deși ar putea-o face cu ușurință, cred eu… Domnul Iosif Armaș și prietenii domniei-sale știu.

    Și, să nu uit, nu există metrou nici la Karlovy Vary, cum nu este nici la Herculane.

    • Karlovy Vary are și aeroport propriu. În zilele lui de glorie (2012) a atins și 100.000 de pasageri pe an, din care 99% erau ruși. O singură companie aeriană opera zboruri regulate la Karlovy Vary. Evident, una din Rusia: Nordwind Airlines, cu baza la Șeremetievo, lângă Moscova. Pentru comparație, aeroportul Tg.Mureș are vreo 300.000 de pasageri pe an, în special zboruri spre și dinspre Budapesta.

      Ca o comparație cu România, e ca și cum Buzăul ar avea aeroport propriu. Lumea normală tot de la Otopeni ar lua avionul, iar aeroportul din Buzău l-ar folosi doar turiștii dintr-o singură țară, care vin doar cu avioane din țara lor, cam asta e situația la Karlovy Vary.

      Mai e pe-acolo și un monument al lui Petru cel Mare, se pare că ar fi vizitat locurile în 1711. Deci relațiile privilegiate cu rușii au 3 secole de istorie la Karlovy Vary. Cam asta-i.

      • Sunteți un om inteligent, informat și periculos, domnule Harald. Am bănuit demult… și iată că mi s-au confirmat toate negrele-mi supoziții.

        Știindu-vă amușinând în așteptarea următoarei ambuscade, de voi de douăzeci de ori mai atent cu fiecare text pe care îl voi propune de acum încolo redacției Contributors.

        Nu știu dacă v-ați propus conștient să-mi băgați frica-n oase, dar dacă da, atunci recunosc cinstit: ați reușit!

      • @Harald _ “Pentru comparație, aeroportul Tg.Mureș are vreo 300.000 de pasageri pe an, în special zboruri spre și dinspre Budapesta.”

        Eu am mers cu un autocar (de la Praga) la fel ca majoritatea turiștilor de pe-acolo care, după urechile mele, nu vorbeau 99% rusește.

        Dincolo de strategiile de securitate, este absurd sa ne închipuim ca investitorii ruși vor lua cu basculanta pământul ceh și-l vor duce in Rusia, ori maghiarii din Mureș vor transporta la Budapesta pământul transilvan excavat.

        Este o teama a statelor mici și slabe, nu am auzit sa se-nfioare londonezii in fata investițiilor rusești …

        Pentru ca sunt mai mulți specialiști in economie care frecventează acest spațiu , as remarca preferința românească: mai bine sa fure românașii noștri [Herculene], decât sa investească străinii .

        Permiteți-mi sa va spun ceva, avem nevoie de investiții , inclusiv la Borsec și Herculane. Dacă aduc turiști, plătesc taxe, creează locuri de munca și bunăstare, dezvoltând zona, pot veni și din Patagonia, ori de pe Marte. Și sa facă aerodrom pentru nave cosmice la Herculane. Sa aducă klingonieni la bai.

        Sancțiunile actuale împotriva unor cetățeni ruși sunt sancțiuni care vizează războiul, nu investițiile. Sa precizam lucrurile. Cât privește onestitatea lor, statele beneficiare ale investițiilor sunt datoare sa verifice dacă se desfășoară in cadrul legal.

        • @Constantin – stimate domn, ați citit articolul la care am pus link-ul?

          Atât timp cât banii de la Karlovy Vary sunt banii rușilor, este lipsit de sens bătutul câmpilor cu ”un marketing eficient și inteligent, făcut de către cehi”

          De la asta a pornit discuția, de la a scrie ”pe de rost” despre aspecte pe care nu le cunoașteți. La Karlovy Vary nu sunt banii din încasările de la turiștii străini, acolo e un fel de Little Russia despre care habar n-aveați când ați vizitat orașul și acum veniți cu povești de adormit copiii. Vreți câte o Little Russia și la Borsec sau la Herculane?

          Ce treabă Londra în povestea asta? Uite că la Londra premierul a trebuit să demisioneze fiindcă l-a ajutat să ajungă Lord pe fiul generalului KGB. Rușii nu vin nicăieri ”să investească”, rușii vin să controleze totul. Ar trebui să aveți cunoștință despre isprăvile rusești în materii de investiții în România. Adrian Năstase a fost campion la privatizări cu rușii, la asta faceți reclamă?

  12. Cu tot peisajul si frumusetea locului baile herculane sunt un pic cam remote si nici nu au orase prea mari prin apropiere. Nu e cazul bailor felix – capacitate ocupata permanent de la 70% in sus cu peste 90% in sezon estival sau de sărbători – si chiar nu ai nu stiu ce atractii pt. petrecut timpul in statiuni (felix si 1 mai) atunci când nu esti la bai sau tratament. Dar, poti merge in excursii in apuseni, la pesteri, poti vizita oradea de ex. ( si ea la rândul ei devenita oficial – o anumita zona, statiune balneara – asta înseamnă axe de finantari pe obiective turistice si dezvoltare inclusiv pe balneo).
    Nu comentez profilul turistilor – e divers, si pt. Trei si pt patru, hai un semi cinci stele romanesti. Ideea este ca atunci când poti imbina mai multe tipuri de turism pe un areal restrâns, se poate! Capacitatea de cazare in zona felix e undeva pana in 10000 de turisti. Nu contează daca sunt majoritatea interni, tot atât plătesc pe o cafea, un suc sau o portie de mâncare.
    Balneo nu e chiar de lepădat si departe de a fi outdated. Dovada succesul ungariei in acest domeniu, success ce nu e legat doar de budapesta.
    Brasovul, ca poarta de intrare spre zona de statiuni montane si chiar orasul in sine sunt de asemenea un pol de turism.
    Este totusi in cu totul alta liga fata de barcelona, praga, etc. Niciun metrou usor sau greu nu va duce vreodată brasovul, sau orice alta zona din romania, in acea liga. Si e si normal sa fie asa,

    • „Nu e cazul bailor felix” – am lăsat intenționat la o parte cazul Băilor Felix, care sunt – de departe – cea mai de succes stațiune balneară din România. Am sperat că cineva îl va aduce în discuție.

      S-a întâmplat, iată, dar doar parțial.

  13. Nu fusesem de multa vreme prin Herculane, am fost acum 6 ani vara venind de la Garana, cu gind sa stau. Statiunea, care-o fi aia, e rupta-n doua. In partea de jos blocuri cu 4 etaje si privatii care a construit ce-a vrut, cum a putut si s-a nimerit. Ba oprind la citeva pensiuni sa intrebam am vazut ca unul avea apa termala in curte in 2 mici piscine gonflabile. What? In sec XXI? Imi pare rau, eu refuz sa stau in astfel de locuri, nu-mi permit sa-mi bat joc de bani, muncim pentru ei. Am gasit un soi de agentie si le-am spus ce dorim. Nimic fancy, venim de la Garana unde stam foarte bine la o pensiune de, cred, 2 stele, Gotchna, putem plati 4 insa vrem ca alea 4 stele sa aiba acoperire in realitate. Nici un loc liber. Nicaieri. Bun, hai mai sus, in zona „clasica”, cea de turism industrial si sindicalist. Aia e ramasa in timp, cindva in anii ’70, ma simt ca daca as trece prin Olimp azi, cu iarba crescuta pe terenurile de tenis! Deci nu. Altfel aproape plin si pe-acolo, deci exista cerere si pentru astea. De fapt exista cerere pentru tot si pentru tot. (Cindva o sa scriu aici despre modelul de turism practicat de Sind Romania SA, cel care oriunde in tara a fost aplicat, Olimp, Amara, Calimanesti Caciulata, Slanic Moldova, Slanic Prahova, Vidra/Transalpina, si in cite alte locuri, a dus la decapitalizarea hotelurilor si la lipsa cronica de investitii cu firescul rezultat al delabrarii cladirilor, mobilierului scl). Hai mai sus si merg pe bizareria aia de sosea de sub copertina de la Intrarea in Hotelul Roman. Trec cu masina, zic, printre oameni care ies din hotel! Cine a proiectat asa ceva ar trebui judecat sumar.
    Bun, hai sa vedem si sa ne facem singe rau, asa ca hai la plimbare in zona clasica, cea cu ruine deplinsa de toata lumea. Liniste, pavaj nou, ceva mobilier stradal nou, citeva statui noi, materiale protectoare pe fatade, in spatele putinelor fatade renovate, mai putin ferestrele…, e pustiu. Nimic, nici un om, nici un magazinas, nici un ceva, vreun ciine, vreo pisica, vreun sobolan, o vipera ceva acolo. NI MIC. Nu e un loc bun pentru persoane prapastioase, e destul de sinistru. De-o parte si de alta a Cernei cladiri cindva fastuoase, azi cine stie cum mai stau in picioare. Si n-a raspuns nimeni pina azi pentru ce-au ajuns. Ce Dumnezeu se poate face cu ele si cum n-am idee.
    Asa ca, doamna mea, ia hai sa mergem noi fain frumos la Baia de Fier, la pensiunea doamnei A, unde e simplu, frumos si bine. Si, adaug eu, prea ieftin pentru cit ofera. 2 stele, curte, flori, mincare buna si caldura umana. Ce-ti trebuie altceva? Pensiunea unde ne-o rasturnat vaca masa de pingpong :)))) I-am spus eu sa mareasca preturile dar a zis ca nu poate. Ok, cum credeti.

    Despre Borsec nu zic nimic, am insa de zis ceva la tema ape minerale: Romania ar trebui sa fie in top 3 european la productie, consum intern si distributie de ape minerale in Europa. La astea sintem chiar daruiti de natura, avem de tot felul. In schimb Romania bea „apa carbogazeificata”, al dreq limbaj de marketing, asa se numeste azi sifonul. Noi avem ape carbogazoase (da, da, de-alea cu codoi dizolvat de natura in solutie, da’ ce credeati ca-s bulele alea?), ape minerale, clorosodice, sulfuroase si cite-or mai fi, tara asta e plina, din Bucovina pina in Banat, dar nu cumva sa le valorificam! Nu cumva. Nu cumva sa exportam apele din Harghita! De Buzias a mai auzit cineva ceva? N-am nimic cu snobilimea care bea Evian, sa fie sanatoasa, eu ma multumesc cu un Borsec carbogazos sau cu o Bucovina plata.

    • „De Buzias a mai auzit cineva ceva?” – chiar m-am gândit dacă să adaug și Buziașul în enumerare, dar mi-am dat seama că de prin 1987 n-am mai auzit nimic de localitatea asta.

      O mai fi trăind?

  14. Tinerii ori au bani si n-au timp ori invers; motiv pentru care practica turismul de weekend si minivacanta de we prelungit sau minivacanta scolara de toamna-iarna-primavara;
    de ex.in minivacanta scolara de iarna e totul full intr-o statiune de ski, apoi iar e pustiu;
    Spa ? doar pe la hoteluri la care trebuie sa-ti faci rezervare cu vreo luna inainte; plus unele mici exceptii, cum ar fi spa-ul orasenesc de la Tusnad sau piscina de la Teleconstructia SlanicM; la SlanicM poti sa nimeresti momentul cand intra deodata o tabara intreaga sau astepti ore mai mici sa te simti boier, ca e deschis nonstop; te simti si mai boier daca in prealabil ai fost la singurul restaurant cu orchestra pe o raza de cateva sute de km; dar chiar si aici te vei plictisi dupa cateva astfel de excursii, chiar si in conditiile in care e o statiune (inca) destul de cocheta, la fel cum te poti plictisi in orice statiune; daca ai noroc sa aiba si zapada iarna, poti si sa schiezi pe o partie stupida (nu gasesc termen de comparatie, ca e singura partie stupida pe care o stiu);
    turism de oras ? nu-mi vin in minte decat doua: Sibiu si Iasi, unde chiar ai cu ce umple cateva zile si sa te si simti bine; Brasovul nu are ce cauta pe lista mea pentru ca e metropola: mai bine ma cazez la Rasnov, la niste margarete si acopar toata zona, inclusiv metropola si nici nu mi se plictiseste odrasla, ca ai unde da ture; oricand e preferabila o pensiune la margine de padure, nu in mijlocul satului, dar pe cat posibil nici departe de facilitati, adica macar restaurant si daca se poate si spa; cum nu sunt familiarizat cu apusenii, n-am gasit nimic acceptabil prin pustietati, incat am preferat cazare cu spa la Alba-Iulia, cu naveta zilnica de 50-70km pana pe la Scarisoara, salina si cheile Turzii si ce mai era prin zona pana acolo;
    niciodata nu rezerv ceva cu mai mult de o saptamana inainte si intotdeauna direct la receptie; intru si pe booking sa vad care-i treaba si care-s telefoanele, dar daca ei zic ca e epuizat nu inseamna ca nu mai sunt locuri la receptie;

    • Comentariul dv. arata ca la noi directorii de statiuni nu stiu sa faca turism. La fel si proprietarii de structuri unitati turistice. Totul este de castig de moment. Iar toate strategiile elaborate de minister si judete nu sunt decat niste hartoage din care nu se aplica nimic. Iar acreditarea statiunilor si a unitatilor turistice schimbate din temelie.

    • Pensiuni cu piscina si eventual un jacuzzi sau un ciubar in Apuseni nu sint multe in principal din cauza climatului local rece si umed dar si a, imi pare rau s-o spun, saraciei zonei. Eu stiu citeva: Perla Ariesului in Albac (neaparat opriti pentru o limonada cu menta!), Pensiunea Alex (la Ic Ponor – acolo veti primi in farfurie cei mai mari pastravi pe care i-ati vazut, ii iau pe alese de la o pastravarie de linga Huedin) si Smida Park (la Smida – acolo cum va e norocul sa dati peste snobilime tifnoasa sau peste oameni normali). E posibil sa fie si altele in zona Lacului Belis insa eu n-o cunosc. Ah, da si imposibila cladire Four Seasons din Vartop are un spa.

      • @ :)
        pentru Cluj-Belis si Oradea-Vartop-Padis inca mai astept sa se termine odata autostrazile alea cu care ne chinuim de pe vremea lui Bechtel; sau poate s-or fi terminat, dar oi fi ramas eu blocat in timp cu fixatia ca nu merita deranjul si amenzile de circulatie

        • Ei, puteti ajunge si la Belis, si la Padis, la Vartop pe asfalt, chiar nu e o problema, am mers eu cu masini joase si cu suspensii intarite si nu s-a intimplat nimic. Am alergat intr-o seara acum 4 ani o Honda de la Turda la Vartop de rasuna toata Valea Ariesului de urletul motorului meu. Sigur, cu grija si usurel in sate sau pe linga turme de animale dar in rest dat in ea pina-i sar supapele prin capota! Si tot pe aia am dus-o a doua zi, cu multa grija insa, drumul e ingust de la Albac, pe DN1R (proaspat asfaltat atunci, ingust si putin mai greu – asfaltat au ba, ala a fost drum de care motesti – , s-a mai stricat intre timp) pina la Ic Ponor, va va fi mai usor sa ajungeti la Belis. Veti sti ca ati ajuns in Judetul Cluj cind drumul va fi de 2 benzi :) Va trebuie insa rabdare si putina atentie. Si dispozitie de vacanta. Sau pentru Belis aveti drum direct de la Gilau, usor si fara probleme.
          Pentru Padis aveti asfalt si de la Oradea si de la Deva. Puteti ajunge usor cu orice masina si la Glavoiu si la Caput (actuala Cabana Cetatile Ponorului, 1 stea jumate insa mincarea e fabuloasa), drum forestier de vreo 4 km, prost dar fara probleme pentru ortice masina normala. Daca nu Oradea va intereseaza va pot recomanda cu caldura ca in localitatea Bucea (pe DN1) sa faceti stinga pe DJ 108i pentru Bratca si de-acolo Dj 764D pentru Rosia, Cabesti, Beius. E asfalt. Astfel traversati Muntii Padurea Craiului, salbatici si foarte putin cunoscuti.
          Orasul mare vine cu stresurile lui, daca le lasati acasa veti vedea ca in locurile alea timpul curge mai asezat, noi traim in bezmeticia oraselor mari. Dar eu uit asta imediat ce plec in vacanta, asa incit bugetez o zi intreaga de aici si pina in Apuseni indiferent de zona in care vreau sa ajung.
          Oricind doriti informatii proaspete despre lucrurile astea sunati la Salvamont/Salvaspeo Bihor, va vor ajuta cu placere.

          • nu-mi pasa ce drumuri au acolo, ci de cat timp imi ia sa ajung in zona;
            mi-e mai la indemana sa ajung la Padina, spre exemplu, decat la Belis;

            daca as fi turist strain, m-as gandi sa fac cale-ntoarsa inca de la intrarea in vama, la cata pierdere de vreme trebuie sa suporti;

    • „Tinerii ori au bani si n-au timp ori invers” – corect, dar când fac rost de bani și de timp dau năvală la Paris sau la Barcelona, nu la Teleconstrucția SlănicM.

      Mă poate dumiri cineva? Ce naiba este aia „Teleconstrucția SlănicM”?!

    • si la Alba Carolina e de dat navala, dar numai pentru o zi, doua cu indulgenta; mai ales daca prinzi si vreo festivitate;

      la noi in horeca e concurenta acerba: daca exista vila TCM, exista neaparat si o entitate rivala :)

  15. Pe vremuri, în gazetărie (la faza de șpalturi, mai precis), exista metoda: „ce se taie, nu se fluieră”. Dvs. ați procedat identic la banalul prim comentariu al meu. Revin, va enervez cu siguranță, vă (re)întreb: de ce „WW1″ și WW2”? Pe românește, fără fandoseală, nu se putea?

    • „Dvs. ați procedat identic la banalul prim comentariu al meu” – cui vă adresați cu acest comentariu, domnule Mircea?

      „Revin, va enervez cu siguranță, vă (re)întreb: de ce „WW1″ și WW2”? Pe românește, fără fandoseală, nu se putea?” – ba se putea, domnule Mircea. Dar asta a fost decizia mea de autor: să mă fandosesc!

      Problems?

  16. hm … hm …
    Este totusi o mica diferenta intre Barcelona si Brasov… barcelona are 1,6 milioane locuitori !

    SI biale alea .. sunt ptr cei cu afectiuni … Insa deh managementu asta pRostdecembrist .. na pe litoral , la Mangalia este un hotel azi numita Paradiso. „Inainte” nu stiou cum se numea dar era cunoscut ca Siemens . Plin de RFG isti(din aia reumatici!) , chiar si iarna (ma rog iarna doar ca 80% … )Plateau bine .. Daca azi nu parea mai sunt … [pai e de viona „managementu” care crede ca turismul s eface in catvea zile pe an .!!!

  17. Mda, ar fi bine daca nu ar fi rau.
    Romania nu are sezon pt nimic – singura sansa sint BAILE TERMALE si turismul balnear. Facut cu raspundere.
    Sezon are ca origine „seize” (16 in franceza) si nu exista nici o perioada in care in Ro avem 16 saptamini in care ceva sa sa intimple continuu – cu exceptia furtului practicat de clasa politica. Nu ai suficient soare, apa calda in mare, zapada, vint, etc. Cel mai bun „sezon” tine la noi 3 saptamini. In astea 3 saptamini traitorii din turism trebuie sa jupoaie cit pot. Asta e motivul pt care toate nenorocirile construite pe malul marii sint inutile – dar cum oamenii si-au scos banii nu plinge nimeni. Doar cei care iubeau Litoralul asa cum era.
    In Ro trebuie sa investesti in locatii pt camping la nivel profesional – asa cum le are Franta – si in turism balnear care ARE SEZON TOT ANUL!
    Baile Felix, Hajdusloboslo, Balaton Fured nu au aeroport sau metrou si sint aglomerate permanent.
    Important e sa ai cai de acces civilizate, parcari civilizate, servicii NORMALE, preturi echitabile.
    Apele minerale de la noi sint faimoase – se ambaleaza cu nume mari si se plateste mult pt ele. Sint ape care contin Fluor in asemenea concentratie incit 2L echivaleaza cu doza necesara zilnic.
    Sint ape care erau exportate la Viena pt spritz – fiindca erau minerale dar nu contineau fier si nu stricau gustul si culoarea vinului. Chestie descoperita de maghiari sub imperiu de unde noi am mostenit termenul de borviz (apa pt vin) si Bosec (borsek) – scaunul vinului, din motive evidente.
    Sint ape si cu continuturi exotice si care ar face bani grei pe piata, bine ca nu se stie fiindca 1-2 smecheri ar face prapad si cam atit.
    De fapt comunitatile locale au cistiguri marginale din exploatarea apelor minerale – ca de altfel peste tot in lume acolo unde se exploateaza resurse naturale.
    Dece nu merge? Fiindca turismul la noi a inceput cu marile tunuri in urma carora hoteluri privatizate pe 1 Dolar au fost puse gaj pt sume mari si apoi lasate de izbeliste. Apoi de asta s-au ocupat tot felul de hoti care cautau sa isi spele banii – nimeni insa nu intelegea ideea de sezon, de turism, de turism specializat, de urism de masa, etc.
    Obiective de vizitat…. pe la noi mai raspindite si cu cai de tranport vai mama noastra. Nu avem cum recupera 4–500 ani de istorie si sa construim „obiective”; nu vad nici o sansa sa construim chestii moderne care sa atraga. Asa ca a ramas turismul pt festivaluri si cel pt fete si bautura (drogurile sint subintelese) practicat prin „centrul vechi” al diverselor urbe mai rasarite.
    Probabil o sa ajungem si noi la concluzia ca daca tot e seceta si nu se face griul, intoarcem brazda si punem cinepa – pe seceta produce mai mult si mult mai activ! Asa cum tocmai a facut Olanda unde anul asta au prima recolta de stat! Ei merg in continuare pe acest tip de turism si s-au apucat de cultivat in ideea ca scot cartelurile din tara – personal ma indoiesc!
    Practic un turism potolit cu mosuleti care nu distrug mobilierul, care au nevoie de apa termala/minerala, masaj si Gerovital e o afacere foarte banoasa daca ar fi facut responsabil Nu ar avea nevoie de metrou rapid, avioane si alte goange ci de un tren civilizat si autocar onest. Si asta 12 luni pe an!
    Prostia si lacomia au distrus si aceasta comoara cu care natura ne-a inzestrat.
    Plus ca am fi putu devenii clinica de geriatrie a uniunii – nu am fi avut competitie. Ca de obicei noi nu avem nevoie de competitie sau de „dujmani” ca sa ratam, ne descurcam si singuri.
    PS – apele alea au si marea calitate ca fac o bere fff buna. Peste tot in lume se folosesc ape de munte cu duritate mica si continut de oligoelemente ce dau gust, culoare, aroma in combinatie cu compusii hameiului(humulina, lupulina, compusi fenolici, etc). Deci am putea promova si bere buna si vin de calitate cu aceeasi ocazie.

    • „Practic un turism potolit cu mosuleti” – formidabil comentariu!

      Ce mai lipsește? „Pensiili, măriți pensiili”?!

      • Domnia sa are mare dreptate, domnule Buzea. Europa imbatrineste si cu virsta vin tot soiul de neputinte fizice. Unele sint tratate sau macar ameliorate „la bai”. Aia e o piata mare si in crestere. Noi am avut turism balnear in anii ’70-’80, vorbesc despre turism industrial, existau medici pentru asa ceva, scoli postliceale pentru personalul care lucra acolo si in unele locuri nu prea ajungeai fara trimitere de la medic. Stiu bine, mama mergea in fiecare toamna la Olanesti pentru 10 (?) zile si avea un traseu zilnic de citiva kilometri buni de la Izvorul a la b la, parca la 5 izvoare mergea. Si, Doamne ce gust si ce miros oribil avea apa unuia dintre ele dar daca asa a zis medicul asa faci. Si i-a prins foarte foarte bine.

        La Felix am fost de citeva ori iarna cu tata, vara era mult prea aglomerat. In plus vara si apa termala nu-mi place. Asa ca se intimpla ca in bazinul de la Apollo (cel de-afara) sa fim doar noi. Intr-un fel noroc ca eram doar noi, altfel ne-ar fi iesit ceva vorbe, ca ne spalam cu zapada (ne-am si tavalit in zapada :))) ) si dupa aia intram in bazin si iar ieseam in zapada si tot asa.
        La Hotel International pe un afis la receptie am vazut una dintre primele, daca nu prima reclama buna: un mos in baston intra la receptie. Cind i se termina sejurul bastonul i-l lasa receptionerei. Hotelul era majoritar ocupat de nemti si de scandinavi.

        • Astea sunt informații de acum 50 – 55 de ani. În plus, banii investiți atunci erau banii statului. Acum, în prezent, orice investiție dintr-o stațiune balneară (Borsec sau Herculane, că de la ele am pornit) se face / s-ar face pe banii unui fond de investiții. Statul – adică primăria locală sau consiliul județean – poate repara niște străzi, asfalta altele, „rejuvena” parcurile etc. Dar banii „mari”, plus campaniile de marketing și poziționare, vin odată cu investitorii (jucătorii) globali.

          Pe care, momentan, eu nu-i văd repezindu-se pe piața din RO.

          Unde suntem noi doi fix pe aceeași lungime de undă: da, Europa îmbătrânește accelerat (ca mine, ca dumneavoastră), și piața serviciilor de sănătate pentru bătrâni devine tot mai „grasă” de la un an la altul. Dar României îi lipsește totul – în afară de ape minerale – ca să înhațe și ea o felie din această plăcintă.

          • Buna ziua,

            De fapt spunem toti acelasi lucru – ideea de „spa” s-a raspindit doar ca pare a fi doar fitza in momentul in care ar trebui sa fie un mijloc de a creste calitatea vietii persoanelor in virsta.
            Investitiori ar fi.. au si incercat doar ca shpagarismul romanesc prefera sa omoare totul – ideea de „da’ mie ce-mi iese” omoara totul si lumea pleaca scirbita. Nimeni din Ro nu e interesat de un parteneria CORECT – ori vindem rapid pe nimic contra uncei spagi care ii propulseaza pe unii in sfere inalte ori mai bine nu facem nimic.
            Balneoterapia are marele avantaj ca e sezon continuu! Si daca e facut profesional aduce bani grei, continuu. Daca exista doritori care platesc la fitze sa stea intr-o camera cu pereti „de sare” pt aeroioni si alte asemenea faptul ca statiunile noastre se prabusesc literalmente arata numai in ce hal de prostie ne zbatem.
            Asta ar putea fi foarte rapid un pariu cistigat.
            Problema serioasa ar fi la personal: ar trebui sa munceasca constiincios, sa faca treaba exact ca in procedura, fara ciupeli, baccsisuri fortate, furtisaguri, etc.
            Multumesc mult pt apreciere domnului @Liviu citsi domnului @ :)
            Numai de bine!

          • Aveti dreptate intr-un fel dar sa stiti ca si statele sau administratiile locale investesc in obiective turistice ( ungaria de ex.; aquaparcul din oradea si inca un strand tin de primărie etc.
            Vis-a-vis de pr cautati pe google hungarospa . Daca ungurii se descurca minunat cu active detinute de stat sau in coproprietate si noi putem. Nu mai pune la socoteala capacitatea unu program investitional de stat pe o industrie intreaga cu cea a unor entitati private.
            Nu e întotdeauna obligatoriu ca un operator privat sa aibă acelasi sau un succes mai mare decât unul de stat – ultimul exemplu este cel al concesionarului strandului din satu-mare, refăcut din temelii acum cativa ani si dat in grija unei firme care nu a reusit sa supravietuiasca pandemiei. E inchis de 3 ani.
            In domeniu contează in schimb bune relatii cu operatorii turistici gen TUI. Da, suntem de acord dar nu înseamnă ca trebuie sa fie si actionari.
            Pt borsec de ex. Consiliul judetean poate derula proiecte cu fonduri pnrr sau Eu. Daca in alte parti s-a putut aici de ce nu s-ar reusi?
            E o discutie lunga despre segmente de activitati care pot fi derulate cu mai mult succes de catre stat fata de mediul privat. Unele sunt in sectoare strategice, altele necesita investitii initiale masive si greu de amortizat de catre o entitate privata in conditii de maximizare a profitului si recuperare in 5-7 ani. In felix aveti si fosta retea de stat, detinuta de sif dar si un exemplu privat. Ultimul e bun si el dar luat la bani marunti se observa ca lipsa capacitatii si puterii de decizie in sfere ce tin de administrativ (puz, relocari infrastructura, chiar si expropieri de utilitate publica…) l-au fortat sa adapteze cum a putut. E un resort bun dar mai înghesuit un pic. In cazul de fata, comparatia conceptie veche si conceptie noua e in favoarea primei.

    • Excelent comentariu. Uite d-aia îmi plac mie articolele domnului Buzea, chit că arareori vibrez la conținutul lor, că adeseori atrag o mulțime de comentatori de calitate, informați și savuroși.

      • Foarte simpatic ați fost la faza asta, domnule euNuke! Foarte! „Ce dacă Buzea-i prost, contează că-i atrage pe cei mai buni comentatori!”. Mă întreb, la modul foarte sincer, dacă nu ar trebui să scriu articole din ce în ce mai proaste, astfel încât să atrag comentatori din ce în ce mai buni!

        Pe dumneavoastră comentariile lor doar vă distrează, dar eu le folosesc ca să îmi scriu cărțile! Așa că pentru mine, comentariile nu sunt de joacă, sunt „cărniță”… și am nevoie de ele, da.

  18. Cinic cât trebuie și la obiect, Articolul Mda, ar fi bine daca nu ar fi rau(articol, că a depășit condiția de doar-comentariu) CetățeanuluiRoman, din 18.o7, ora 20:15. Poate totuși ”a tad” prea avântat…, prea încrezător că și la vinuri bune-bune, și la bere, ba și la ape minerale ai noștri ca coniferele NU o pot FACE DE OAIE eins zwei… Dar, noa, mère, mă !

  19. Paradoxal, succesul Bailor felix se datorează unor oameni care s-au dovedit nu doar profesioniști ci și vizionari( ma rog, mai degrabă inainte-vazatori, vizionari sunt bill gates sau elon musk) desi erau comunisti.
    Baza balneo, zestrea imobiliară, conceptul si reteaua de promovare au fost bine gândite de la început, pe model foarte actual în acele vremuri. O dovadă a succesului sunt si doi frați care au ajuns în suedia de braț cu frumoasele nordice ce obișnuiau să viziteze baile în comunism :-). Polonezii veneau în valuri, rdg, rfg, norvegia etc. Erau foarte internaționale în acele vremuri. Atât de incat s-a mai construit o stațiune mai pt.popor – 1 mai.
    La momentul actual, asa cum am mai spus, e importanta proximitatea (câțiva km) de oradea, oraș din ce in ce mai turistic. Oradea are la rândul ei strand si aquaparc termal urmand sa mai construiasca inca unul.
    Doar că după anii 90,cu privatizări ratate, s-a pierdut mult din turismul extern in favoarea statiunilor noi din ungaria. Mai actualizate din start si cu acces pe șosea mult mai facil din polonia, slovacia, ucraina etc.
    In felix revenirea a început în anii 2000 – atât de la fosta rețea de stat care a investit continuu, poate câte puțin dar destul de inteligent, cat si prin investitori privați mai mici sau mai mari.
    Cert e că încetul cu încetul, cel puțin dpdv al strandurilor, cazarii si tratamentelor lucrurile au început să arate bine spre foarte bine in ultimii ani. Nu se mai pierd atat de multi turisti romani spre ungaria de ex.
    Administrația incepe, după o perioadă lungă in care nu a ținut pasul cu dezvoltarea privata, sa investească în infrastructură stradală.
    Numai că dacă băile respective erau situate departe de cai de acces principale (axa N-S si E-V ) si fara alte atractii in zona, ar fi avut aproape sigur soarta bailor herculane. Si Beiusul are acvifer termal (se si încălzește pe geotermie) dar nu a reușit inca sa valorifice si turistic acest aspect.
    Cum se spune : omul, locul si norocul conteaza!
    Si ca sa vin la tema – exista trenuri private gara Oradea-felix dar circula mai mult goale (3-4 pasageri pe automotor). Lumea vine cu masina iar aeroportul e si el atat de aproape incat taxiul nu e o avere. Într-o vreme erau gânduri de prelungire a tramvaiului din oraș până la băi – momentan nu pare a fi rentabil dar poate va fi undeva in viitor. Pana una alta o nouă centura metropolitana va descărca și mai aproape turiști dinspre axele cluj-deva-arad direct in stațiune fara sa mai ajunga pe centura oradiei.

    • Mulțumesc, domnule Mike. Am așteptat îndelung un astfel de comentariu. Pentru că, într-adevăr, Băile Felix sunt excepția. Dar, cum eu n-am mai fost acolo din 1978 (!), era cu totul absurd să mă apuc să-mi dau cu părerea. Să explic eu de ce la Felix a mers treaba în timp ce tot restul „bazei balneoclimaterice de tratament” s-a făcut praf?!

      Păi, să explic, de ce nu. Din moment ce habar n-am, aș demonstra încă o dată că românul se pricepe la orice!

      :)

      Tot ce pot să sper este ca cei din comunitatea Contributors, interesați de subiect, să citească informațiile oferite de dumneavoastră. În felul acesta, discuția s-ar închega pe baze concrete, pe informații de la prima mână.

      Nu pe umori personale, cum ne-a oferit Cetățeanul Român!

  20. Turismul balnear ar trebui sa fie aur pentru Ro. Nu este pentru ca resursele, de la ape min., turba, mofete,etc stau la Agentia statutului de Resurse minerale, unde se platesc bani grei, o alta capusa bugetara. Ar trebui administrate doar de comunitatile locale. Orice statiune balneara sa se asocieze cu toate comunele din jur, sa puna bani, sa intretina si sa exploateze aceste resurse. Sa creeze impreuna facilitati pentru investitori, sa puna in valoare traditiile, obiceiurile, gastronomia cu produse locale, transportul local pentru turisti, sa renoveze casele vechi, sa creeze muzee locale. La noi, statul vrea sa jumuleasca cat mai bine investitorii romani, sa detina un regim fiscal aberant, sa fim prosti si saraci.

    • In statele europene bogatiile subsolului apartin de stat. US e diferit dar noi nu suntem acolo.
      Daca alte state europene se descurca cu acest sistem inseamna ca nu representa un impediment major in calea dezvoltarii economice locale sau pe sector.
      Cu jumulitul investitorilor as fi mai retinue – caz particular, redeventele din Olanda pt. Hidrocarburi foarte mari comparativ cu noi de exemplu. Cu toate acestea „investitirii” s-au straduit ani de zile sa inverseze jumuleala prin cererea unor redevente cat mai mici posibil.
      https://www.dw.com/ro/proprietatea-asupra-resurselor-subsolului/a-17161984
      https://www.ucis.pitt.edu/events/sites/default/files/%5Buser%5D/Working%20Property%20Document_1_27_2016.pdf

      • Vedeți cu cât facturează Apele Române apa ”consumată” de hidrocentrale, dacă vreți să înțelegeți cum se aplică în practică proprietatea statului ”asupra bogățiilor subsolului”. Simpla utilizare a sintagmei demonstrează îndoctrinare marxistă: dacă apare cineva care poate folosi în vreun fel ceva ce se află în subsol, acel ceva devine imediat ”bogăție”, deși până atunci nu trebuia nimănui.

        Încercați să efectuați un foraj pentru apă termală, dacă aveți 800.000 sau 1 milion euro de aruncat. Poate așa o să înțelegeți ce taxe aplică statul român în numele proprietății sale asupra ”bogățiilor subsolului”. Statul român e un stat tipic feudal, iar marxismul în sine reprezintă o întoarcere la feudalism, de asta are succes și în Germania.

        Timp de 3 generații, trupele americane au împiedicat Germania să imite experiența naționalizărilor din Marea Britanie sau a naționalizărilor din statele comuniste. Dar starea căilor ferate românești reprezintă o mărturie vie despre ce se întâmplă când statul devine el proprietarul unui întreg sector economic. Mici amănunte din modul cum scrieți denotă că nu vă aflați în România. De asta ați plecat, de bine ce mergeau lucrurile în țară?

        • @harald
          Am excuse simple stare de fact ca raspuns lui ahora vis-a-vis de „localizarea” exploatarii subsolului.
          O idee substitute intre altele si in pretul autonomic a tinutului secures (acum Vreo 3 ani parca.
          E bine, e rau – fiecare are dreptul la opinie.

      • „In statele europene bogatiile subsolului apartin de stat”
        Noi nu suntem stat european (chit că suntem membri in chestia aia născocită de occidentali, cum îi zice Barroso? imperiu non-imperial?), ci balcanic, oriental. Așa că trebuie să ne comparăm in ceea ce privește serviciile publice monopolizate de stat cu țări precum Bulgaria, Grecia, Turcia, Siria, Liban, Cipru.

        Când in România o să existe funcționari dedicați cetățenilor, conștienți că sunt plătiți ca să servească cetățenii, ce se comportă in exercițiul funcțiunii ca egalii cetățeanului (iară nu ca niște aristocrați cu jeg medieval pe ceafă ce privesc domeniul public ca pe tarlaua proprie) abia atunci ne putem face speranțe că lucrurile ar putea merge bine și pe la noi, că resursele vor putea fi scoase din pământ și puse la treabă să producă bani. Până atunci însă birocrația locală e un impediment major pentru dezvoltarea turismului și nu numai.

        • Si vi se pare ca in tarile enumerate de dvs subsolul are alt regim juridic?
          Asa e, harta europei are o gaură exact în locul României. Sper ca va foloseste la ceva in viata genul asta de atitudine.

  21. Stimate Mike, resursele naturale, cu valoare balneara sunt una, carbunele, petrolul, gazele, minereurile,etc. sunt alta. Prin urmare, toate comunitatile locale trebuie sa aibe sansa sa valorifice aceste resurse balneare in interesul lor, iar redeventa sa fie modica. Asa se obtin venituri la bugetele locale cu care se pot dezvolta si moderniza localitatile. Acest lucru exista in Polonia, Cehia, Franta, Ungaria, Italia. Noi turism cu adevarat nu stim sa facem. Sa mai treaca 2-3 generatii si sa avem alta clasa politica, nu de mafioti.

      • Da, dar din punct de vedere al proprietatii, avem terenuri ale administratiei locale ce pot fi publice si private si cele strict ale statutului de interes national. La noi sunt demarcate inca f.clar regimul de proprietate. Nu am iesit inca din centralism.

          • http://www.namr.ro/resurse-minerale/taxe-redevente/
            4-5% din valoare productiei nu a omorat pe nimeni pana azi! Si o taxa de franciza e mai mare iar acolo nu ai aceeeasi siguranta a succesului (petrolul sigur trebuie, un hamburgher nu e neapărat necesar vietii de zi cu zi).
            Pana la urma noi vorbim despre o proprietate publica (adică a tuturor) cu statul in calitate de administrator, mai bun sau mai prost! Pt. Ultima varianta avem solutia mersului la vot.
            In concluzie – din exploatarea apelor minerale/ geotermale 5% merge la buget ca redeventa. Concesionarul nu e neparat acelsi cu cel care valorifica produsle finite spre public. Din rezultatul financiar al entitatii care pune in valoare mai departe produsul respectiv (imbuteliere, stranduri, încălzire etc) avem un impozit pe profit de 16% si tva. Atât din cele doua taxe cat si Din taxele pe salarii o buna parte revin comunitarii locale. Taxele de turism precum si veniturile realizate local pe orizontala se regăsesc de asemenea in bugetele comunitatilor locale. Mult sau putin? Depinde de nevoile fiecărei comunitari vs situatia ei economica. a intra acum in discutia legata de cat de mult ar fi corect sa ramana loco si cat la bugetul central este mult peste scopul articolului de fata, prin urmare revin la aceeasi concluzie: Ca peste tot contează omul, locul si norocul!

            • Da. Problema ar fi că mai există și niște taxe anuale pe ”suprafața de teren a perimetrelor de prospecţiune, de explorare sau de exploatare, înscrisă în actele de dare în administrare sau în concesiune”.

              Taxele acelea n-au nici cea mai mică legătură cu producția și cu redevența. Producția poate să fie zero, acele taxe anuale tot trebuie plătite. Eliberarea actelor se tarifează și ea de către ANRM cu sume care pot ajunge de ordinul miilor de euro, iar asta la fel, înainte de orice producție obținută. E plină lumea de antreprenori wannabe care dau sfaturi, chiar dacă în lumea reală ei lucrează pe salariu, provenit cel mai adesea din bani publici.

            • @harald
              Ca om trecut demult faza wannabe si lucrând o singură zi din viața pt. Vreun stat nu pot decat sa adaug acele taxe pe concesiune la cheltuieli de operare, sau cu taxe si accize, după cum ți-e mai ok. Asa ca in contabilitate!
              v-ar fi util sa nu va mai primiti in concluzii!
              Iar daca cineva plătește concesiune pt. Producție 0 fie nu are nicio tangență cu businessul fie, dimpotrivă, vrea să blocheze respectivele rezerve, care or fi ele.
              Nu cred ca mii de euro e mult cand poti scoate macar sute de mii pe an daca nu chiar milioane!

            • @Mike – a fi contabil nu înseamnă a fi antreprenor. E chiar opusul. În viața de zi cu zi, contabilul e ”dușmanul” antreprenorului, pentru că îi limitează mereu entuziasmul și dorința de acțiune. De asemenea, înclinația spre idei marxiste se întâlnește tot la contabili, nu la antreprenori, iar înclinația asta s-a manifestat în repetate rânduri. A avea o firmă de contabilitate nu înseamnă antreprenoriat.

              În altă ordine de idei, există o sumă maximă pe care clientul o poate plăti pentru un produs sau un serviciu, indiferent cum înregistrează furnizorul cheltuielile proprii în contabilitate. Dacă taxele cumulate fac prețul final prea mare, produsul devine nevandabil, iar în România exact asta se întâmplă.

            • @Harald,
              Din nou va grăbiți si trageți concluzii greșite. A cunoaște contabilitatea si finanțele nu inseamna a fi contabil! A nu avea idee despre ele te poate duce in schimb la faliment.
              Vorbiti generalități încercând să demonstrați ce? Apa minerală, cărbunele, balastul, sarea se vând foarte bine din cate vad, în ciuda acelor taxe despre care insinuati, fără vreo comparatie pertinentă, ca ar fi prea mari. Standurile termale sunt de asemenea pline. Încălzirea pe geo are de asemenea un cost foarte redus pt. Beneficiari – atât de incat in oradea este introdusă într-un mix a.i. sa atenueze costul încălzirii în tot orașul, nu doar în zonele unde există.
              Si vorbim de românia.
              Intrați un pic in cifre si in analize pe cazuri practice, altfel rămâneți la stadiul de analist financiar doar!

            • @harald bis – stiti raspunsul contabililor la întrebarea catfac2+2? Cat vrei sa faca :-).
              Contabili marxiști, piedică în calea afacerilor???? Stimate domn, da dvs pe ce lume faceti business? Daca faceti!
              Nu pare a fi avut de-a face cu business-ul la nivel macar mediu! Dar va urez succes la atras finanțări de orice fel fara sa țineți cont de un expert contabil!

      • @Mike – în entuziasmul tău etatist, vezi că ai uitat de la ce ai pornit. Era vorba despre activitățile economice care NU se desfășoara din cauza taxelor exagerate și a proprietății statului asupra bogățiilor subsolului.

        ”Standurile termale” sunt cele vechi, cu forajele de pe vremea lui Ceaușescu, nu cu foraje plătite azi cu 1 milion de euro bucata. La câtă apă termală e pe toată valea Crișului Negru (Beiuș etc.) ar trebui să fie de 20 de ori mai multe foraje. Iar termoficarea din Oradea e doar parțial cu apă termală, cea mai mare parte e asigurată de o termocentrală pe gaz.

        Dacă forajele pentru apă termală putea fi efectuate la costul lor real, fără taxele aberante ale statului român, toată Oradea și tot județul Bihor ar trebui să funcționeze pe apă termală.

  22. Discutia a ajuns la bogatiile subsolului si ele apartin statului pentru ca Europa si ca drept. Pardon, Drept. Fie. Doua intrebari:
    1 – de la ce adincime? 50 cm? 60 cm? 1 metru? Cit si unde scrie? Daca fundatia casei e mai adinca de-atit, ce-i sub 1 metru nu ne mai apartine? Ii sint dator cu niste pietris statului? Poate-n geam.
    2 – curtea casei de la mosie e foarte mare. E atit de mare incit am avut 4 sonde in curte au fost acolo inca de prin anii ’30. Cind eram copil, din doua se scotea inca titei si copiii ne jucam in jurul lor spre disperarea mamelor noastre. Sondele au fost epuizate cam prin 1975 dar tot acolo au ramas. Dupa ’90 ne-a luat mai bine de 14 ani sa-i dam pe Petrom afara din curte. Dupa aia mai bine de 5 sa-i obligam sa si faca curatenie, adica sa scoata cele 2 masturi ramase, electromotoarele, pompele, tevaraia, cablurile electrice, sa ingradeasca locurile. In timp ne-am facut cu niste pete „istorice” de titei in jurul lor. Sint imbibate in sol. Nu sint mari si nu sintem neam de petrolisti dar intreb: titeiul ala amestecat cu ceva praf alb si cu nisip e al nostru sau tot al statului?

    • Poate va ajuta un avocat! Tema era cu totul alta.
      Ca nu suntem de acord cu una sau alta e altceva.
      Statele au avut monopol pe diverse bogății inca din antichitate – sare, aur, argint etc. Spre stupoarea sau indignarea unora care descoperă apa calda abia acum.

  23. Habar n-am care-i treaba cu metrourile si aeroporturile, ca la tara nu prea servim fineturi d-astea.
    Ba mai sarim si prăstă linia de tramvai, să nu ne corentăm :P
    Da imi place cum scrieti, asa că mă bag si io in samă oțără.
    Pot sa va spun cate ceva despre Buzias (ca stau prin zona) si poate si despre Herculane, unde am fost nu bas de curand, cam mai nevrand decat vrand (are matusa-mea un apartament acolo si atata ne-o batut la cap sa mergem pana ne-om si dus, ca sa nu spuna ca facem pe-ai dracu) acu` fo ceva ani.. am fugit mancand pamantu` de-atata plictiseala crunta!
    Apartamentul era in zona centrala, te asteptai la ceva decent in zona, sa poti manca pe-aproape, nu sa cobori la hoteluri… numa ca aproapele ala o insemnat aproape nimic!
    O pizza tare si nasoala a fost tot ce-am gasit.
    Alta ciudatenie a fost incalzirea.
    Se decuplasera toti aia din bloc de la incalzire si foloseau sobe cu lemne!
    Na, io stau la tara, stiu cum e cu lemnele, dar nu le tin in camera.
    Care aveau boxa in subsol erau boieri, altii le tineau prin casa.
    Hornurile nu mai stiu, dar apa calda era pusa pe „instanturi”…puscau sigurantele ceva de speriat!
    Bun, era vara…nicio problema, da asa, de chestie.
    Sa te distrezi era alta chestie, ma rog, macar sa nu mori de plictiseala…nu ai ce face, ne-am plimbat in sus, in jos, abia am gasit o masa de pingpong intr-un parc…atat!
    A doua zi am avut noroc ca era nu`s ce festival de muzica populara (mie nu-mi place), nefestei da…iaca am mai scaldat-o cumva o zi.
    Dar a treia zi am taiat-o mancand pamantul…ce sa caute tinerii acolo?
    E un cerc vicios…nu se baga bani in „ceva” sa te distrezi ca nu sunt clienti, si nu sunt clienti ca nu au ce sa faca sa nu moara de plictiseala!
    Doar ceva mosi si babe via hotelurile alea sindicale sau ce-or mai fi acum.
    Zona ar fi faina, dar lipseste vâna, localnici dadeau vina pe Armas, dar cred ca e mai mult de atat.
    Bun, la Buzias stiu mai bine , ca merg saptamanal dupa una , alta.
    O benzinarie, 2 azile de batrani, 3 veterinari, un piaț miercurea si sambata, cafeneua gen bardezi ( cu accent pe a doua silaba) de la Avion, alta apartinand cumva de nu`s ce cooperativa care acum traieste din chirii, veveritele din parc, trei hoteluri specializate pe balneo si kineto, pensiunea Paradis, un Profi, nexam banci, o posta, doua farmacii, o parcare cu plata pustie intr-o zona si mai pustie …si cam asta e.
    Piațul e renovat, dar nu e populat prea tare, tot Profi e baza, veterinarii sunt specializati pe caini si martani, ca peste tot, de vaci nu se mai ocupa nimeni, deh, si Buzasul e oras, na, la Avion nu mai stiu cum e, nu era vreo grozavenie nici inainte, doar veveritele sunt OK, mai vin cand ciocnesti doua nuci, sunt simpatice foc!
    Hotelurile sunt pline de „epave”, vorba lui Bitman, trebuie spus insa ca doctorii sunt OK. Cand sunt, ca nu-s tot timpul!
    Chiar poti sa-ti rezolvi vreo bolesnita cu herțu sau cu ceva ce tine de mofete, kineto si alte chestii de care nu vreau sa aud pana n-o fi nevoie :P
    Asta e punctul forte: poti sa faci tratamente la preturi decente, ca si rimeaza…punct!
    Mai primesc telefoane de genul: calculatorul v-a ales, ati castigat un premiu, dar trebuie sa veniti la hotelul XXX (din Buzias), se face prezentare la patura magnetica, dispozitivul de masat nustiuce, veti primi garantat un premiu sau o masa bla, bla.
    Am fost odata, de curiozitate, tot asa, ne-o batut la cap un precin de familie…alta data n-o sa ne mai mai vada neam de neamul meu!
    Dar telefoanele vin, cred ca suntem intr-o baza de date pe segmentul de umplutura, ca de cumparat oricum nu cumparam nimic :P
    Fabrica de apa minerale (buna apa) s-o inchis acum ceva ani, ba ca era prea mult hidrogen (na, or fi vreo 66%, naspa, vorba lui Severin), ba ca izvoarele sunt nisipate, ba ca se retehnologizeaza, ba ca una, ba ca alta…nu stiu ce s-a intamplat, dar „treaba” e moarta.
    Zona colcaie de ape minerale bogate in fier, pana si la noi in sat (e la cativa km de Buzias) dai de apa minerala daca forezi vreo 30-40 m.
    Nu imi dau seama de ce nimeni nu investeste in asa ceva…poate nu mai sunt oameni, poate sunt alte interese, orsul e mic, renumeratia mica, coane Fanica!
    Avion si metrou nu ne trăbă!
    Dar nici cu taraboantele alea de fac o ora pana la Timisoara, care-i la 35 de km nu facem vreo mare branza. Si nici cu drumul judetean cu o banda pe sens!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Mihai Buzea
Mihai Buzea este arborist și scriitor. Cea mai recentă carte publicată: „Frunza” (2022) - Editura Polirom.

Carti noi

 

A apărut numărul special Engaging God’s Language sau Însușind limbajul lui Dumnezeu al revistei Diakrisis pe anul 2022, al 5-lea volum de la data fondării revistei academice (2022),  publicație care apare fie în format digital fie editat, la editura Eikon, București.  Citeste mai mult

 

Carti noi

La Editura Trei tocmai a ieșit din tipar, special pentru Bookfest, „Istoria Filosofiei” de A.C. Grayling. O lucrare apărută recent, scrisă de unul dintre cei mai buni specialiști în filosofie de azi. Această istorie se remarcă prin tratarea foarte clară a temelor și ideilor. Ediția românească arată foarte elegant, are peste 700 de pagini, și o puteți obține cu reducere la Bookfest.

 

Carte recomandată

 

Excelentă carte de luat în vacanță! Distractivă, delicioasă, brutală.  Tot ce a rămas ascuns, nespus și neexplicat în filmul lui Tarantino: detalii toride, crime nerezolvate, secrete din culisele industriei, anecdote sordide despre staruri care întruchipează pentru fani perfecțiunea sau momente sublime de pe platourile de filmare ale unor filme de mult uitate. Mai bună decat s-ar fi asteptat fanii regizorului sau criticii literari.

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro