miercuri, mai 18, 2022

Lumi sociale ale atitudinii față de vaccinarea anti-COVID-19: românii în context european

 Cum arătă balanța vacciniști/anti-vacciniști în România socială de azi, în era noului coronavirus? De ce această întrebare și nu una mai importantă, referitoare la numărul celor vaccinați/nevaccinați? Din simplul motiv că, pentru a înțelege comportamentele, este bine să privim la atitudinile și condiționările care le determină. Și, în plus, am comparat ce spun românii din România, intervievați pe temă, cu ce spun cei din alte țări ale Uniunii Europene. Fără o privire comparativă, este greu să evaluezi ce înseamnă mult sau puțin. Cele mai apropiate date de momentul actual cu care am lucrat, provin de la un  sondaj Eurobarometru realizat la sfârșitul lunii mai, 2021. Tabloul României sociale a atitudinilor față de vaccinarea anti-COVID-19 l-am privit în oglinzi multiple – comparativ cu Estul și Vestul Uniunii Europene, cu fiecare dintre țările incluse în sondaj, dar și pe regiuni în interiorul țării. Din „discuția cu datele” am înțeles că nu există numai vacciniști, pro-vacciniști și ezitanți. Există și alte categorii care contează, între acestea. Ca într-un uriaș experiment, am încercat să văd cât au contat, în credințele pro- sau contra vaccinării, nu numai obișnuitele condiționări demografice de educație, vârstă, gen sau  mediu rezidențial ci și experiențe personale de vaccinare anterioară pandemiei, ca adult, sau încrederea în instituții relevante pentru vaccinarea anti-COVID-19. Desigur, în confruntarea cu datele, a fost nevoie să recurg și la examinări tehnice de detaliu. Pentru cei neinteresați de detalii tehnice, acestea pot fi ușor evitate prin lectura care pune  accentul pe text și nu pe tabele, grafice și note de final.

Tabloul referitor la atitudinile și intențiile de vaccinare ale românilor de peste 15 ani, legate de COVID-19, pune în evidență rolul major pe care l-a avut și îl are slaba cultură a vaccinării în genere, ca adult. Ezitarea sau respingerea vaccinării împotriva COVID-19 în linia slabei culturi de vaccinare în genere nu este specifică numai românilor. Aici, este drept, apare la un nivel deosebit de accentuat, maximal. Ea este comună, însă, cu experiențele din majoritatea fostelor țări comuniste din Europa de Est. Cum este românul tipic față de est-europeanul tipic din perspectiva principalilor factori de condiționare a atitudinii față de vaccinarea anti-COVID-19? Educația de nivel sporit favorizează atitudinea pro-vaccinare atât în România cât și pe ansamblul țărilor est-europene. În România, însă, contează mai mult decât pe ansamblul de grupare de țări. La fel este cu experiențele anterioare de vaccinare și cu încrederea în instituțiile relevante pentru lupta anti-COVID-19. De ce este așa, e o altă temă, de abordat cu alte date, în alt context. Pe alte fațete, lucrurile stau diferit. Pe ansamblul UE, vârstnicii tind să fie, semnificativ, mai mult orientați pro-vaccinare chiar în condițiile în care reușim să ne raportăm numai la efectele specifice de vârstă, controlând genul, mediul rezidențial etc. În România, neașteptat, dar explicabil pentru tipul de analiză adoptat, vârsta nu este un factor semnificativ în condiționarea atitudinii față de vaccinarea anti-COVID-19. În schimb, pe ansamblul Europei de Est factorul respectiv apare ca fiind relevant ca influență.

Datele de sondaj, mai ales în condiții de pandemie, de culegere online, prin autocompletare, pot fi, uneori, înșelătoare. Fără a intra aici în detalii tehnice, menționez numai, că sunt argumente suficiente pentru a acorda încredere datelor cu care am lucrat.


Întrebările

Se poate vorbi de grupurile de anti-vacciniști sau de ezitanți în vaccinarea anti-COVID-19 în termeni de „lumi sociale”? La prima vedere nu ar fi indicată opțiunea, pentru că termenul de social este, el însuși, unul vag. Da, este vag, se poate spune, dar există, în fapt, grupări sociale cu granițe difuze, chiar în cadrul aceleiași țări, care par să aibă culturi specifice de respingere sau evitare a vaccinului anti-COVID-19. Prin contextualizarea lor comparativă se poate ajunge la identificarea unor tipuri de grupări sociale antivaccinare COVID-19. Există practici de analiză recente de folosire a conceptului de lume socială pentru a descrie modul în care se structurează culturile și grupurile aferente lor în raport cu acest gen de vaccinare (MacLean et al, 2021).Pe linia practicilor respective vom încerca, în continuare, o contextualizare a opiniilor față de vaccinarea anti-COVID-19 în România, într-o perspectivă comparativă, folosind datele Eurobarometrului rapid 494, realizat în mai 2021 de către IPSOS pentru DG COMM Comisia European (IPSOS 2021)[1]. Care sunt țările din Uniunea Europeană (UE) care se aseamănă sau diferă foarte mult în raport cu România, din acest punct de vedere?

O perspectivă simplificatoare venită din cunoașterea comună, ne-ar putea orienta spre răspunsuri în termeni de vârstă, educație și mediu rezidențial. Ar fi de așteptat ca cei mai refractari la ideea de vaccinare anti-COVID-19  să provină din tineretul cu acces la rețele online de socializare și cu nivel de educație relativ redus. Numai atât? Segmentele demografice favorabile sau defavorabile vaccinării sunt aceleași în toate țările din UE?

Răspunsul pe care îl prezentăm aici, cu date de sondaj, susține că avem de-a face, foarte probabil, cu grupări sociale relativ difuze pro- sau aniti-vaccinare COVID-19, structurate pe mai multe criterii, relativ diferite pe grupuri de țări. Acestor grupări le vom spune lumi sociale. Opțiunea vine , pe de o parte, pe o linie de gândire de durată în cercetarea socială (Strauss 1978), dar și pornind de la cercetări de dată recentă din studiile de fundamentare a unor politici publice în domeniul sănătății (MacLean et al, 2021). În spațiul românesc, conceptul de lume socială a fost folosit, în sensuri similare cu cel care va fi adoptat aici, pentru cazul comunităților de emigranți români (Sandu 2010) sau pentru grupări sociale de stare de spirit structurare prin categorii de vârstă și de locuire (Sandu 2009).

Abordarea

Pentru o primă identificare a fenomenului care ne interesează, am apelat la o măsurare a orientării persoanelor intervievate în raport cu vaccinarea anti-COVID-19 prin trei indicatori, selectați dintr-o listă mai lungă de întrebări ale sondajului anterior menționat. Selecția a pornit de la premisa că o persoană este orientată în favoarea ideii de vaccinare anti-COVID-19 dacă susține în mai mare măsură că: a) vaccinarea are mai multe beneficii raportate la costuri ; b) „bolile grave au dispărut prin vaccinare”; c) vaccinarea anti-COVID-19 „este o datorie civică”. Este o măsurare realizată prin raportare la dimensiunile acțională, cognitivă și afectiv-morală ale atitudinii, în concordanță cu modelul tridimensional de măsurare a oricărei atitudini (Rosenberg&Hovland, 1960, Chelcea 2008). Altfel spus, am considerat că anti-vacciniștii apreciază costurile ca fiind mai mari decât beneficiile, că bolile grave nu pot fi depășite prin vaccinare și, în plus, nu leagă decizia de vaccinare de o responsabilitate civică față de sănătatea publică. Un indice al atitudinii pro-vaccinare (IPVO) a fost alcătuit prin agregarea răspunsurilor la întrebările asociate cu cei trei indicatori menționați[2]. Cu cât indicele are o valoare pozitivă mai mare, cu atât atitudinea în favoarea vaccinării este mai intensă. Cu cât IPVO are o valoare negativă mai mare, cu atât atitudinea anti-vaccinare este mai intensă. Valorile apropiate de zero indică o atitudine ezitantă.

În analiză am testat însă și ipoteza (H1) care susține că atitudinile față de vaccinarea pentru prevenirea COVID-19 au nu numai variații cantitative, de intensitate, între cei doi poli de pro- și anti-vaccinare. În baza acestei ipoteze, printr-o procedură diferită, am combinat cei trei indicatori anterior menționați și am generat șase tipuri de atitudini de vaccinare[3]. În afara categoriilor extreme de provacciniști și antivacciniști (AV) au mai rezultat și patru categorii intermediare: AV în raport cu COVID-19 dar cu acceptarea ideii că vaccinarea „în genere” poate fi bună, ezitanți cu atitudine de intensitate medie, AV cu atitudine de intensitate moderată dar acceptând ideea că vaccinarea anti-COVID-19 este o datorie civică și AV cu atitudine de intensitate moderată dar acceptând ideea că vaccinarea in genere poate fi utilă. Am măsurat, deci, principala variabilă analizată – atitudinea față de vaccinarea anti-COVID-19 atât cantitativ, printr-un indice (IPVO) cât și calitativ prin cele șase tipuri de atitudine menționate.

Modul în care românii diferă sau se aseamănă, în raport cu cetățenii celorlalte țări din UE, sub aspectul atitudinii lor față de vaccinarea împotriva-COVID-19, a fost determinat prin folosirea ambelor măsurători .

O a doua ipoteză (H2) pe care am adoptat-o, susține – pornind de la literatura de specialitate existentă și de la datele de sondaj disponibile pentru testare – că variațiile calitative sau cantitative ale atitudinilor față de vaccinarea împotriva COVID-19 sunt dependente de caracteristici de status , experiențe medicale și așteptări de încredere ale subiecților (Figura 1). Sondaje reprezentative la nivel național pentru Anglia și Irlanda, spre exemplu (Murphy et al. 2021), indică o propensiune mai mare de rezistență/ezitare la vaccinul anti COVID-19 pentru femeile tinere din suburbii, aflate în categorii de populație cu venituri reduse. Tot acolo s-a constatat că neîncrederea în autoritățile medicale și în medici favorizează atitudinile de rezistență sau ezitare în raport cu vaccinarea anti-COVID-19. Toți acești factori de status, experiențe personale și așteptări de încredere acționează asupra atitudinilor față de vaccinarea anti-COVID-19 prin intermediul unor valori, norme sau ideologii care nu au putut fi măsurate cu datele de sondaj disponibile din Eurobarometru.

Lumile sociale ale vaccinării anti-COVID-19 pot fi aproximate, însă, prin factorii menționați referitor la status-experiențe-încredere. Desigur, este vorba de grupări sau lumi sociale cu geometrie variabilă pe care le putem aproxima cu ajutorul datelor disponibile. Aceste date ne permit să identificăm lumile sociale ale atitudinilor față de vaccinarea anti-COVID-19 combinând informații despre țările UE și caracteristicile de status-experiențe-încredere ale populației din țările respective.

Figure 1. The theoretical model of analysis

Pentru a putea situa românii în contextul european al atitudinilor lor față de vaccinarea anti-COVID am apelat la două tipuri de analize de tip descriptiv și explicativ. La nivel descriptiv am grupat țările UE din perspectiva similitudinilor majore pe care acestea le au sub aspectul profilelor specifice de atitudine, măsurate prin medii ale IPVO pe principalele categorii de factori de status. Așa am constatat, cum era de așteptat, că România aparține – din punct de vedere al profilului atitudinal asociat cu vaccinarea COVID-19 – grupului format din Polonia, Republica Cehă și Lituania. Caracteristicile persoanelor intervievate în această grupare sunt comparate, pe tema în discuție, cu caracteristici ale altor șase grupări de țări ale UE. Ulterior, prin analize de predicție, stabilim specificitatea profilului atitudinal al românilor din perspectiva lumilor sociale ale vaccinării împotriva COVID-19. Detaliile tehnice ale analizei le vom trece în principal în notele de la finalul materialului sau la subsolul tabelelor/graficelor (redactate în engleză pentru că materialul prezentat aici este o primă formă pentru un articol destinat unei reviste de specialitate).

În ultima secțiune a materialului facem o analiză a factorilor care influențează intențiile de vaccinare la cei care, la momentul sondajului , erau încă nevaccinați împotriva COVID-19. În seria predictorilor am inclus și măsura referitoare la atitudinea față de vaccinarea COVID-19, pentru a vedea în ce măsură aceste atitudini contează pentru comportamentele așteptate în domeniu.

Prezentăm, în continuare, aspectele descriptive ale analizei referitoare la categoriile de țări din UE sub aspectul atitudinii față de vaccinarea anti-COVID-19 și grupările de persoane sub aspectul motivațiilor esențiale pentru adoptarea atitudinilor favorabile sau defavorabile vaccinării anti-COVID-19.

În context european

Țările UE se grupează sub aspectul atitudinilor față de vaccinarea anti-COVID-19, specificate pe 17 categorii de status-experiențe-încredere, în șapte grupări (Figura 2). România apare, din acest punct de vedere, în grupa de similitudine pe care o formează cu Polonia, Republica Cehă și Lituania. Surprinzător, profilul atitudinal al persoanelor din aceste țări legat de vaccinarea anti-COVID-19 se apropie cel mai mult de cel al Austriei și al Franței. Greu de spus de ce este așa, dar ansamblul analizei indică un grad ridicat de validitate a datelor. În al doilea rând, gruparea țărilor de care aparține România se asemănă, firesc, cu o altă grupare formată din țările estice mai mici (Ungaria, Croația, Bulgaria, Slovenia, Slovacia și Letonia). Țările vechii Uniuni Europene, diferite de Franța-Austria, se situează, separat, în patru grupări (vezi Figura 2).

Figure 2. Clustering of European Union countries by similarity patterns of attitudes on vaccination against COVIG19
Data source: EB 494. Cluster analysis of provaccination orientation against COVID-19 (IPVO) by countries of EU (excepting Malta, Cyprus Republic , Luxembourg and Estonia having subsamples that are smaller than 100 interviewees). The profile of each country is given by averages of IPVO function of gender (2), age (3), tertiary education (2), retirement (2), living in large cities (2), being vaccinated as adult (2), trusting online networks (2), trusting health professionals (2). Figures in parentheses indicate the number of measurement categories). Hierarchical cluster analysis by furthest neighbour, squared Euclidean distances. Example: attitudes on vaccination against COVID-19 are highly similar in the Austrian and the French subsamples. All data processing was done with a weighted variable as provided by the data producer (w87), a post stratification weight with age, gender, region and activity status.

Specificitatea celor șapte grupări de țări europene sub aspectul atitudinii față de vaccinarea COVID-19 apare cu claritate în momentul în care o intersectăm cu o altă grupare realizată însă la nivel individual, referitoare la tipurile de motivații care stau la baza acceptării sau neacceptării vaccinului în discuție

Table 1. Types of individual attitudes on vaccination against COVID-19 by clusters of EU countries
Data source: Flash Eurobarometer 494. Shadow indicates the table cell where column and line values are positively associated by a significant degree of less than 0.05 significant level, by using adjusted standardised residuals. Example: The percentage of people that are pro-vaccination oriented in Italy-Spain-Sweden is of 50% and the figure is significantly higher than expected.

Dacă schimbăm perspectiva de la grup de țări la țări din UE , vom ajunge la o imagine similară. România se află, conform datelor de sondaj cu care lucrăm, în grupul primelor 10 state cu pondere maximă de antivacciniști, pe locul nouă. Din cele 10 state, nouă sunt foste țări comuniste[4].

Din perspectiva tipurilor de atitudini în raport cu vaccinarea anti-COVID-19 înregistrăm (Tabelul 2) aceeași apartenență a României la principalul grup de țări Est Europene, foste comuniste (Letonia, Slovacia, Ungaria, Bulgaria, Polonia și România). Prezența Austriei în grupa care include și Ungaria, Slovacia trimite la ideea unei asocieri a anti-vaccinismului împotriva COVID-19 și cu o cultură a Europei centrale (Chesnais 1981).

Desigur, faptul că România este în categoria țărilor cu pondere semnificativă de antivacciniști nu înseamnă că toată țara este la fel. Anti-vacciniștii sunt concentrați, conform datelor de sondaj cu care lucrăm aici, în principal în regiunea de dezvoltare CENTRU. Anti-vacciniștii care sunt mai toleranți și acceptă că vaccinul, în genere, poate fi bun pentru alte cazuri, sunt localizați preponderent în regiunile de dezvoltare Sud-Est și Sud-Vest Oltenia. Regiunea orașului capitală împreună cu Ilfovul este specifică pentru cei cu orientare atitudinală medie, între anti- și pro-vaccinare[5]. Pentru restul regiunilor de dezvoltare din țară nu apar asocieri semnificative cu tipul de atitudine față de vaccinarea anti-COVID-19[6].

Table 2. Types of individual attitudes on vaccination against COVID-19 by EU countries Data source: Flash Eurobarometer 494. Shadow indicates the table cell where column and line values are positively associated by a significant degree of less than 0.05 significant level, by using adjusted standardised residuals. Countries with very small samples are not included into analysys (Cyprus, Estonia, Malta, Luxembourg).

Nu țările în sine generează orientările atitudinale referitoare la vaccinarea anti-COVID-19 ci mai ales compoziția sociodemografică a populației din care au fost selectate persoanele intervievate. Asupra acestor aspecte vom detalia , în continuare.

Condiționările care dau „lumile sociale”

La nivelul întregului eșantion, atitudinile favorabile vaccinării anti-COVID-19 sunt mai puternice pentru pensionarii bărbați, cu nivel superior de educație din marile orașe. Faptul de a fi fost cel puțin o dată vaccinat ca adult, indiferent de boala prevenită, favorizează atitudinile pro-vaccinare anti-COVID-19. Tot în seria condiționărilor favorabile atitudinii de vaccinare împotriva COVID-19 este și încrederea în autoritățile guvernamentale sau locale și în medici. În schimb, încrederea mare în rețelele de socializare de pe internet defavorizează orientările pro-vaccinare.

În oglindă, atitudinile de refuz sau ezitare în vaccinarea anti-covid sunt favorizate de valori de sens opus celor specificate pentru factorii anterior menționați (Tabelul 3). Aceasta este o imagine, globală, pe totalul UE. În momentul în care analiza este repetată pe grupări specifice de țări, relațiile sunt diferite. În gruparea de maxim interes aici, cea care include România, relațiile semnificative și intensitatea efectelor de influențare a atitudinii față de vaccinare sunt diferite. Primul termen de comparație este dat de situația din țările mici din Centrul sau Estul Europei. În gruparea de țări care include România, rezidența în orașele mari contează pentru atitudinea față de vaccinarea anti-COVID, așa cum este și pe total eșantion UE. În schimb, factorul respectiv este nesemnificativ în cazul persoanelor intervievate din țările mici ale UE aflate în centrul sau în estul UE, dar este semnificativ în gruparea care include România.

Table 3. Predictors of the attitudes of support/refusal on vaccination against COVID-19 by clusters of European Union countries

Data source: Flash Eurobarometer 494. OLS regressions with the index of pro-vaccination orientation (IPVO) as dependent variable, by EU and clusters of countries. Malta, Cyprus and Luxembourg are not included into analysis due to the very small subsamples coming from these countries. Significant regression coefficients are marked by *** p=0.001, ** 0.01, * 0.05. To control for the subnational regional effect in the survey we used the command cluster in STATA, to generate robust standard errors.  A regression model that is not presented here included as a predictor, for the whole EU sample,  the percentage of fully vaccinated people by country (data source: Our World in Data, https://ourworldindata.org/coronavirus, for  August, 5th , 2021). R2=0.193. The new regression coefficient for the new predictor is positive and significant for p=0.001 and the other regression coefficients will continue to be significant.

Comparația populațiilor din țările fost comuniste, dominate de atitudinile antivaccinare împotriva COVID-19, cu populațiile din Italia, Spania și Suedia, orientate în mod special pro-vaccinare, spune mult despre condiționările socio-culturale în materie (Tabelul 2). În cele trei țări din Vechea Uniune Europeană, atitudinea față de vaccinarea împotriva COVID-19 nu este atât de puternic structurată pe lumi sociale, pe caracteristici de rezidență, gen, vârstă, ocupare, precum în fostele țări comuniste. Până și experiența de a fi fost vaccinat ca adult contează mai puțin, deși semnificativ, în cele trei societăți ale UE decât în societățile din centrul și estul UE. Doar nivelul de educație (măsurat aici prin educația terțiară) are un impact mai puternic în Italia-Spania-Suedia comparativ cu efectul din țările fost comuniste asupra atitudinii de vaccinare anti-COVID-19.

Încrederea în instituții și în medici stimulează mai mult opțiunea pro-vaccinare anti-COVID în țările din Estul și din Centrul Europei decât în cele pro-vaccinare din Vechea Uniune Europeană. Numai încrederea în rețelele online are efecte mai mari asupra atitudinii de vaccinare în Vechea, comparativ cu Noua UE (rezultate ale analizei de regresie neprezentate aici).

Dacă vom considera pofilul cauzal sau de condiționare a atitudinii față de vaccinarea anti-COVID-19 pe țări, atunci vom putea distinge mai clar specificul lumilor sociale sau al controversei asupra vaccinării în Romania. Comparația interesează în special în raport cu fostele țări comuniste din Estul sau centrul Europei. În acest cadru de referință, situația românilor este particulară. Românul tipic care susține atitudinal vaccinarea anti-COVID-19 are educație de nivel terțiar, a mai fost vaccinat cel puțin o dată ca adult și are încredere în instituțiile centrale sau locale relevante pentru vaccinare dar nu și în rețelele online de socializare. Valorile de sens opus pentru factorii anterior menționați dau probabilitatea sporită de a fi anti-vaccinist în România. Nu contează, semnificativ sub aspect statistic, vârsta, genul, mediul de rezidență sau situația de a fi sau nu pensionar. Numai intervievații din Letonia se apropie în mai mare măsură de profilul de condiționare menționat pentru subiecții din România. Singura diferență este că în cazul letonienilor nu contează semnificativ încrederea în rețelele online de socializare.

Condiționarea atitudinii față de vacinarea anti-COVID prin expriența de a mai fi suportat o vaccinare ca adult, pentru indiferent ce boală, mai are o particularitate în România. Conform datelor de sondaj pe care le folosim aici, cea mai mică rată de vaccinare ca adult, diferită de cea pentru COVID-19, a fost înregistrată, la momentul sondajului, în România (41%), față de o medie de 70% pe total UE și de 59 % pe total foste țări comuniste din UE. Procentul foarte mic de vreodată-vaccinați ca adulți, în România, explică, în bună măsură, de unde vine rezistenta românilor la vaccinarea anti-COVID-19 și la, un nivel regional, de ce Europa de Est a fost mai refractară la vaccinarea anti-COVID-19 decât cea de Vest. Situația era similară în 2019, pentru România, cu datele de sondaj dintr-un alte Eurobarometru  (Vulpe 2020, Vulpe&Rughiniș 2021).

În ce măsură relațiile anterior discutate, pe total eșantion, pot fi regăsite și la cei care erau nevaccinați la data sondajului, în mai 2021? La această întrebare vom răspunde în secțiunea următoare.

Intenții de vaccinare la ne-vaccinați

Focalizarea analizei pe cei care nu erau vaccinați la data sondajului este importantă. Ei reprezentau, la data sondajului, aproximativ 57% din populația de peste 15 ani din UE (Tabel 4). Cei care aveau deja o vaccinare anti_COVID-19 reprezentau 37% din eșantion. Firesc, vaccinații apar cu o medie pozitivă, ridicată, de acceptare a vaccinului în discuție. Nevacinații au atitudini puternic diferențiate față de vaccinare împotriva coronavirus, funcție de intenția pe care o aveau. Cei care intenționau să se vaccineze în curând aveau, iarăși firesc, o atitudine foarte favorabilă vaccinării (media indicelui IPVO egală cu 33.5). Cei care se declarau a fi nehotărâți par să fie, în bună măsură, antivacciniști.

Table 4. The distribution of intentions to get vaccinated

Data source: Eurobarometer 494. N=26106. IPVO (index of pro-vaccination orientation) computed as a factor score from three items, multiplied by 100. Example: 31.7% of the more than 26 thousand interviewees declared their intention to get vaccinated soon. The mean intensity of their attitude on accepting to be vaccinated in rather high, of score of about 34. Vaccination intention is measured on a scale of five points from 1 meaning never to 5 significant for soon, as noted into the table here. To control for the subnational regional effect in the survey we used the command cluster in STATA to generate robust standard errors.

O imagine mai exactă asupra condiționărilor socio-demografice și culturale ale intenției de vaccinare rezultă din inspectarea datelor din tabelul 5. Țările din Estul Europei din a căror grupare care face parte și România, sunt caracterizate prin intenție redusă, mult sub media europeană, de vaccinare anti-COVID-19. Cea mai puternică intenției de respingere a vaccinării în planul intențiilor este pentru est-europenii din țările mici, cu mai puțin de zece milioane de locuitori. La polul opus se află cetățenii din Belgia-Olanda-Danemarca-Finlanda cu cea mai mare propensiune de vaccinare pentru nevaccinați.

Pe ansamblul UE, atitudinea pozitivă față de vaccinarea anti-COVID-19 constituie clar un factor de favorizare a intenției de vaccinare, ținând sub control efectul celorlalți factori din model. Constatarea poate părea pleonastică dar, în fapt, trimite la o premisă acțională foarte importantă: dacă vrei să sporești numărul celor care se vaccinează este fundamental să comunici cu ei în așa fel încât să le structurezi o atitudine favorabilă acestui gen de vaccinare.

 Table 5. Predictors of intentions to vaccinate against COVID-19 for unvaccinated people

Data source: Eurobarometer 494. Ordinal regessions having as dependent variable intentions to vaccinate of the about 16957 interviewees that at the survey moment were not vaccinated.

Altfel , europeanul tipic, încă nevaccinat antiCOVID-19, la data sondajului, tinde să se vaccineze mai ales dacă este bărbat cu rezidență într-un oraș mare, a mai avut cel puțin experiența unui alt vaccin ca adult , are un nivel ridicat de încredere în instituții ale administrației centrale și locale și în medici și locuiește într-o țară cu rată ridicată de vaccinare la data sondajului[7].

O examinare‚ țară cu țară, a relațiilor de predicție, conform modelului 1 din Tabelul 5, indică mare variabilitate a relațiilor de predicție semnificative sub aspect statistic. Singurul factor care apare cu efect pozitiv și semnificativ în predicția intențiilor de vaccinare la nevaccinați , în toate țările UE, este atitudinea față de acest tip de vaccin (IPVO). În cazul românilor nevaccinați se adaugă, cu efect pozitiv, nivelul de încredere în autoritățile administrative sau medicale relevante. Singura țară din UE care mai are o configurație de predicție similară este Irlanda. În cazul celor două țări impactul încrederii în instituțiile relevante asupra intenției de vaccinare este maxim. Greu de spus de ce este așa. Poate fi efect de situații obiective dar pot fi și efecte ale modului de selecție a subiecților sau de ponderare a datelor. Foarte probabil că este vorba de condiționări diferite care duc, însă, la același rezultat.

Concluzii

Modul românesc de raportare la vaccinarea anti-COVID-19 se încadrează din plin în modelul specific, în principal, fostelor țări comuniste din Estul și Centrul Europei (Tabelul 1 și Tabelul 2). În acestea, plus în Austria, întâlnim propensiunea cea mai mare spre anti-vaccinare împotriva COVID-19. În nordul (Suedia, Finlanda, Irlanda) și în sudul Uniunii Europene (Italia și Spania) apare, prin contrast, cea mai mare concentrare a pro-vacciniștilor.

Abordarea confirmă ipoteza care susține că lumile sociale ale atitudinii față de vaccinarea anti-COVID-19 sunt structurate nu numai cantitativ ci și calitativ. Există nu numai vacciniști , anti-vacciniști și ezitanți ci și categorii intermediare, structurate calitativ. Așa sunt anti-vaciniștii care acceptă, însă, că vaccinarea în general, în alte situații, este bună, sau cei moderat anti-vacciniști dar care acceptă ideea că vaccinarea este o datorie civică sau cei moderat-antivaciniști dar care susțin că vaccinarea în genere, în alte cazuri, este bună.

În interiorul României anti-vacciniștii, erau, la data sondajului (mai 2021) localizați în principal în regiunea de dezvoltare Centru. Anti-vaccinismul moderat, cu acceptarea necesității de vaccinare dar pentru alte boli sau pentru alte cazuri, era localizat în special în sudul țării, în regiunile de dezvoltare Sud-Est și în Sud-Vest Oltenia. Restul tipurilor de atitudine față de vaccinarea anti-COVID-19 nu sunt asociate semnificativ cu vreuna din regiunile de dezvoltare ale României.

Analiza centrată numai asupra intențiilor de vaccinare ale celor nevaccinați argumentează limpede că atitudinile contează foarte mult. Cei care au fost înregistrați ca având o atitudine puternic favorabilă vaccinării sunt deciși ca în curând să se vaccineze (Tabel 4). Încă o dovadă că palierul comunicare eficientă este foarte important în ecuația creșterii numărului celor vaccinați efectiv.

Atât atitudinile față de vaccinare cât și intențiile de vaccinare sunt semnificativ dependente de compoziția socio-demografică și de experiențele de viață anterioare. La nivel de Uniune Europeană, cei cu intenții bine structurate de a se vaccina, nevaccinați fiind, locuiesc în marile orașe, au cultura vaccinării anterioare ca adulți și, simultan, încredere în guvernul țării în care locuiesc, autorități locale și medici. Aceste constatări ne permit să susținem ideea că există lumi sociale ale atitudinii față de COVID-19 în sensul de comunități de discurs sau limbaj pe temă, diferențiate în funcție de mediul rezidențial, categorii de vârstă, gen, educație, experiențe de vaccinare ca adult dar anterioare pandemiei și gradul de încredere în autoritățile relevante pentru gestionarea crizei COVID-19 sau în rețelele online de socializare. Astfel de lumi sociale sunt structurate diferențiat pe grupări de țări.

După cum am menționat deja, românul tipic care susține vaccinarea tinde să aibă educație de nivel ridicat, a mai fost vaccinat ca adult cel puțin o dată și are încredere în guvern, autorități medicale și autorități locale. Foarte probabil, în legătură cu acești factori de condiționare, că în structurarea tendințelor anti-vacciniste ale multora dintre români a contat faptul că, în context european, înregistram (la momentul sondajului) ponderea cea mai redusă de persoane care aveau deja structurată cultura vaccinării ca adult, anterior pandemiei.

Desigur, modelul de a analiză a factorilor determinați pentru atitudini și intenții asociate vaccinării anti-COVID-19 ar câștiga în putere explicativă dacă ar fi mai bine specificat[8]. Foarte probabil că în componența lui ar fi eficient să fie incluse variabile referitoare la starea de infectare în prima etapă a pandemiei cu noul coronavirus, experiențele de migrație internațională ale populației la nivel regional-național, apartenența spațiilor naționale/regionale la  diferite modele culturale etc. O astfel de extindere a modelului de analiză este dependentă, însă, și de accesibilitatea la date adecvate, destul de greu de identificat în varianta lor multi-nivel.

References

Chelcea, S. (2008).Atitudinile sociale in Chelcea, S. (coord.). Psihosociologie. Teorii, cercetări, aplicații. Iași: Polirom.

Chesnais, J. C. (1981). Histoire de la violence en Occident de 1800 à nos jours. Paris: R. Laffont.

Ipsos European Public Affairs for European Comission, DG COMM. (2021). Attitudes on vaccination against COVID-19. Report.

MacLean, S., Dwyer, R., Pennay, A., Savic, M., Wilkinson, C., Roberts, S., … & Room, R. (2021). The ‘social worlds’ concept: a useful tool for public health-oriented studies of drinking cultures. Addiction Research & Theory29(3), 231-238.

Murphy, J., Vallières, F., Bentall, R. P., Shevlin, M., McBride, O., Hartman, T. K., … & Hyland, P. (2021). Psychological characteristics associated with COVID-19 vaccine hesitancy and resistance in Ireland and the United Kingdom. Nature communications12(1), 1-15.

Rosenberg, M. J., & Hovland, C. I. (1960). Cognitive, Affective and Behavioral Components of Attitudes. In M. J. Rosenberg, & C. I. Hovland (Eds.), Attitude Organization and Change: An Analysis of Consistency among Attitude Components. New Haven, CT: Yale University Press.

Sandu, D. (2010). Lumile sociale ale migratiei româneşti în străinătate. Iaşi: Polirom.

Sandu, D. (2009). Lumi sociale de vârstă şi rezidenţă în Uniunea Europeană. Sociologie Românească7(02), 3-26.

Sandu, D. (2021). Contributors.ro.Vaccinarea COVID-19 între oportunitățile locului și (ne)încrederea instituțională. 26 august.

Strauss, A. (1978). A Social World Perspective. Studies in symbolic interaction1, 119-128.

Vulpe, S. (2020). Understanding Vaccine Hesitancy as Extended Attitudes. Eur. Rev. Appl. Sociol13, 43-57.

Vulpe, S. N., & Rughiniş, C. (2021). Social amplification of risk and “probable vaccine damage”: A typology of vaccination beliefs in 28 European countries. Vaccine39(10), 1508-1515.

Note:


[1] Date culese prin CAWI, autocompletare, folosite aici prin corectarea cu variabila de ponderare  w87 din fisierul de date oficial.

[2]  IPVO este construit ca scor factorial din cei trei indicatori menționați după ce aceștia au primit o scalare directă. Pentru a fi mai ușor de citit, indicele a fost înmulțit cu 100, valorile sale pozitive indicând intensitatea atitudinii pozitive, în favoare vaccinării iar valorile negative fiind semnificative pentru intensitatea atitudinii de anti-vaccinare pentru prevenirea COVID19.

[3]  Tipologia atitudinilor față de adoptarea vaccinării anti-COVID19 am realizat-o prin analiză cluster  (k means cluster) folosind ca date de intrare indicatorii utilizați pentru construirea IPVO, plus acest indice sintetic (după ce a fost rescalat pentru a avea numai cinci categorii ordinale). Am reținut pentru analiză varianta de cluster cu șase categorii după ce am rulat  și variante de clasificare cu 3, 4 , 5 sau 7 categorii. Interpretabilitatea categoriilor rezultate prin analiză cluster a fost criteriul de decizie.

[4] În ierarhie  descrescătoare a procentelor de anti-vacciniști,  cu datele din Eurobarometrul 494, seria este formată din Letonia, Slovenia, Bulgaria, Slovacia, Ungaria, Croația, Austria, Republica Cehă, Romania și Polonia.

[5] O analiză a ratelor de vaccinare la nivel local indica o rată de vaccinare redusă pentru regiunea București-Ilfov. Este o întrebare dacă nu cumva orientarea de nivel mediu, ezitantă, cu care regiunea apare în sondajul Eurobarometru nu se traduce, în fapt, prin vaccinare redusă.

[6] Rezultatele analizei prin reziduuri standardizate ajustate care fundamentează evaluările din acest paragraf nu sunt incluse în prezentare.

[7] Faptul că rata efectivă de vaccinare la nivel de țară este un predictor semnificativ al intențiilor de vaccinare constituie, în  plus, și un mod de validare a datelor de sondaj (validitate de criteriu).

[8] Mulțumesc studenților  și colegilor profesori de la Școala de Studii Doctorale de la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială din Universitatea București pentru comentariile și sugestiile, extrem de utile, formulate în discutarea acestei analize.

Distribuie acest articol

41 COMENTARII

  1. Buna treaba!
    A incercat sa juxtapuna careva nivelul veniturilor si atitudinea fata de vaccinul anti covid?
    Ca si fara vreun studiu dedicat, se observa ca cei care se vaccineaza au venituri mari si un stil de viata pe masura.
    Si veniturile, au influenta sociala mai mare decit educatia, increderea in autoritati, etc

  2. Printre întrebările care lipesc in acest studiu sunt cele legate de profilul psihologic al respondenților. Se știe încă de inainte de Covid ca antivaccinistii sunt in special oameni care nu accepta restricții impuse din afara si in același timp foarte individualiști. Ambele caracteristici se regăsesc in România in reguinea Centru.

  3. Promit sa imi acord timpul necesar parcurgerii textului, cu un expert in politici de sanatate publica, la indemana.
    Doua observatii care sper sa nu fie pe langa substanta textului.
    1.Cred ca este legitima reticenta candidatilor la vaccinare care au avut rabdare sa citeasca notita de la Comirnaty in care se precizeaza ca vaccinul este in studiu si se recomanda precautii in cazul femeilor insarcinate si a copiilor .
    Notita publicata in Franta este inca mai explicîta, nerecomandandu-se vaccinarea femeilor insarcinate si care alapteaza.
    https://vaccinare-covid.gov.ro/comirnaty-pfizer/
    2.Decretul dat in Franta privind interzicerea medicatiei pe baza de antibiotice, suspicionarea medicilor de a le recomanda pe o schema de tratament in defavoarea vaccinurilor si abilitarea farmacistilor de a superviza eliberarea retetelor, justifica reticentele privind vaccinarea obligatorie.
    https://reseauinternational.net/par-decret-olivier-veran-interdit-des-antibiotiques-dont-lazithromycine-pour-votre-bien/

    • @Clement Reseau international este un site complotist pe care nici o persoana informata nu-l consulta ( sau poate doar ca sa se amuze de prostiile care apar acolo). Acest gen de site isi gaseste admiratori si cititori fideli printre persoanele simple, cu o educatie precara si cultura generala si/sau stiintifica redusa.
      Povestea din articolul citat cu interzicerea medicatiei pe baza de antibiotice este un fake news, exact genul de „noutate” pe care acest site o promoveaza. Este pur si simplu o masura ( care exista de ani de zile in alte tari) si care consista in a limita consumul inutil de antibiotice in cazurile in care acestea nu sunt necesare, de exemplu pentru anginele care nu sunt de natura bacteriana. Scrie foarte clar ce anume contine textul de lege respectiv.

      legifrance.gouv.fr/jorf/id/JORFTEXT000044483134

      Nu mai vorbim de faptul ca nu are nici o legatura cu vaccinarea anticovid: chiar nu intelegeti ce cititi?
      PS O lista cu site-urile care au publicat cele mai multe fake news despre coronavirus, printre care reseau international pe care il citati cu multa mandrie „intelectuala”.

      20minutes.fr/high-tech/2936119-20201221-sites-publie-plus-intox-coronavirus-france

    • @Clement Am uitat sa adaug ca si prima dv afirmatie despre „”Notita publicata in Franta este inca mai explicîta, nerecomandandu-se vaccinarea femeilor insarcinate si care alapteaza”” este falsa.

      Inca din aprilie 2021 ANSM ( Agence nationale de sécurité médicale) recomanda vaccinarea femeilor insarcinate, din trimestrul 2 de sarcina, dar in iulie 2021 s-a propus vaccinarea femeilor insarcinate inca din primul trimestru de sarcina. Mai multe amanunte pe site-ul Agentiei Nationale de Securitate Medicala:

      ansm.sante.fr/dossiers-thematiques/medicaments-et-grossesse/covid-19-vaccins-et-femmes-enceintes

      Poate ar trebui sa va ocupati cu lucruri mai inteligente decat difuzarea de fake-news-uri.

      • In prima Notita publicata pentru Comirnaty se preciza exact ceea ce dumneavoastra contestati.
        La momentul respectiv si Contributors a transmis informatia.
        Trebuia sa observati ca producatorul poate modifica anumite paragrafe in functie de concluziile trase pe parcursul administrarii vaccinului.
        Referitor la „reseau”, este un sit alternativ de pe care avem libertatea de a ne informa verificand sursele, reflex pé care ar trebui sa il avem indiferent de organul de presa pe care il consultam.
        https://www.legifrance.gouv.fr/jorf/id/JORFTEXT000044483093
        https://www.legifrance.gouv.fr/jorf/id/JORFTEXT000044483134
        Daca nu aveti rabdarea si bunavointa de a parcurge textele propuse, rezum : „Cette ordonnance conditionne la délivrance de l’antibiotique à la réalisation d’un test oro-pharyngé d’orientation diagnostique (TROD) des angines à streptocoque beta-hémolytique du groupe A dont le résultat est positif.”-” Aceasta reteta conditioneaza eliberarea antibioticului de realizarea unui test oro- faringian de orientare a diagnosticului ( TROD) pentru angina cu streptococ beta-hemolitic al grupului A pentru care rezultatul este pozitiv.”

        • @clement
          Prima formula de vaccin anticovid Pfizer, in 2020 nu era recomandata nici ccopiilor sub 16 ani. Pentru ca nu exista nici un fel de recul. De atunci a trecut ceva timp si vaccinul a avansat. Dupa cum bine stiti, din iunie 2021 copiii peste 12 ani sunt vaccinati cu acest vaccin si sunt bine merci.
          In august 56% din copiii francezi intre 12 si 17 erau vaccinati, acum procentul cred ca depaseste 80%.
          Acelasi lucru se intampla cu recomandarea vaccinarii femeilor insarcinate: sa dai ca fiind de actualitate o informatie depasita de un an de zile, nu este corect., este chiar o manipulare ordinara.
          Cat despre ” Reseau international” ce fel oameni prefera ca alternativa fake news-urile? Cateva exemple de „news” promovate pe acest site pro-rus:
          Fondatorul site-ului Thierry Meyssan ( care de altfel este stabilit la Damas) considera ca nici un avion nu s-a prabusit peste Pentagon pe 11 septembrie 2001, si ca ceea ce s-a intamplat in caea zi este o manipulare a unei parti din industriasii militari americani.
          Tot el pretinde ca atacul de la Charlie Hebdo nu are nici o legatura cu teroristii djihadistes ci a fost comandat de Washington. De fapt totul este bun pentru a scoate basma curata teroristii. Vad ca aderati la asemenea teorii.
          Intr-un articol din 15 iunie 2020 pe acest ‘site alternativ”, cum il numiti se „explica” cum Bill Gates declara ca vaccinul anticovid utilizeaza o tehnologie experimentala care va modifica de-o maniera permanenta ADN-ul”. Se pare ca pe site-ul acesta nimeni nu a aflat ca tehnologia m-ARN este cunoscuta de mai bine de 30 de ani.
          Un alt articol din ianuarie 2021 explica doct ca vaccinurile introduc niste noi tulpini mutante si ca de aceea arabii israelieni care evita vaccinarea o duc mult mai bine decat israelienii care incepusera vaccinarea in masa.
          Nu mai vorbesc de elogiile la adresa lui Raoult, care a propos, poate ati citit ca este acuzat , printre altele, de proprii colegi de la institutul pe care l-a condus ca a falsificat rezultatele testelor ca sa iasa cum voia el.
          Sau diverse „interviuri” cu „medici” care explica cum aceasta pandemie este de fapt o pseudo-pandemie, fabricata de guvernele care doresc disparatia unei mari parti a omenii si blablabla.
          Daca pentru dvs asta inseamna informare alternativa…. cred ca desenele animate sunt o alternativa mai sanatoasa si in mod sigur mai inteligenta. Acum cred ca intelegeti de ce spuneam ca nu poti intra pe un asemenea site decat ca sa te amuzi de prostiile ridicate la rangul de „presa alternativa”.

          • Cu tot respectul, dar reactia dumneavoastra e mai plina de clisee decat cele mai radicale site-uri conspirationiste. Pentru dumneavoastra nu exista nicio indoiala in ceea ce priveste aceste tipuri de vaccin, sunteti complet opac la orice fel de discutie si credeti ca toti cei care afiseaza o mica doza de scepticism se hranesc din surse dubioase. Problema e ca nu ati incercat niciodata sa cautati cu mintea deschisa informatii, pentru ca altfel ati fi observat studii, discutii serioase, minti inalt educate, care pun la indoiala multele si, din pacate, esentialele mituri care descriu aceste fara-de-cusur si minunate solutii unice la problema pandemiei.

            Daca nu ati pune concluzia inaintea demonstratiei, poate ati putea macar sa acceptati observatia simpla ca niciodata si niciunde in lume nu a existat un tratament medical atat de sigur ca aceste noi vaccinuri — si stiti cum e, „if it’s too good to be true…”

            • @george „”si credeti ca toti cei care afiseaza o mica doza de scepticism se hranesc din surse dubioase. „””
              Nu e vorba de ceea ce cred eu ca ar fi adevarat. Clement a inceput discutia cu link-uri de pe acest site dubios, si a continuat in alt comentariu sustinand acest site, deci este evident ca de acolo isi ia informatiile. Am vrut sa se stie ce inseamna de fapt site-ul respectiv si care sunt „informatiile” vehiculate acolo. Cat despre „”minti inalt educate, care pun la indoiala multele si, din pacate, esentialele mituri care descriu aceste fara-de-cusur si minunate solutii unice la problema pandemiei””, aveti exemple in acest sens?
              Sper totusi ce nu-l dati ca exemplu pe Montagnier care a luat-o razna de vreo 10 ani.

  4. Foarte interesant studiu, prezentat accesibil, fara detalii tehnice prea greu de urmarit. Dl profesor a facut cu siguranta un efort scriind si aceasta varianta in romana destinata publicului general (cred ca varianta ”originala” in engleza si cu aparat tehnic e si mai interesanta).

  5. Din cauza copacilor nu vedem padurea. Lumea se confrunta cu o pandemie. Lumea, astazi 17 decembrie s-a vaccinat complet 48% si cu o doza 58% (adica aproape 4,5 miliarde) vezi https://www.nytimes.com/interactive/2021/world/covid-vaccinations-tracker.html
    Romania :41% si cu o doza 40%. Morti zilnic 4,3 oameni la un milion de locuitori (rata astazi)
    Daca luam o tara de top al vaccinarii , de exemplu Spania (care astazi este rosie) avem : 82% cu 80% si 1.2 morti zilnic/milion. Aici vedem efectul benefic al vaccinarii. Protectia impotriva imbolnavirii grave si a mortii pacientilor. Explicatiile trebuie sa fie scurte si elocvente. Din pacate nu avem lideri care sa dea exemplu personal , sa se vaccineze public . Nu avem medici de top care sa explice vaccinul, nu avem medici care sa combata teoriile conspiratiei si nici eventualele cazuri adverse extrem de rare. Orice om cit de simplu poate fi, daca i se explica corect, va intelege mesajul. In lipsa unui mesaj oficial, este mesajul vecinului, prietenului, colegului. Romania se afla sub nivelul de vaccinare la nivel mondial si cu 40% sub procentul european. Viata economica este afectata cel mai puternic iar apoi evenimentele sociale. Angajatorii particulari se pling de reactia de neinteles a romanilor fata de vaccin. Pur si simplu sunt disperati. In privinta asta nu suntem in Europa si nici pe un continent civilizat. Până astăzi, 58.079 de romani diagnosticati cu infecție cu covid au decedat.
    Cei care au pregatit rapid si cu succes campania de vaccinare au si numarul de morti la o treime dim media mondiala. Lipsa de intelegere a unui lucru simplu se plateste cu un pret prea mare pe care nu-l merita nici un roman.

    • Va plângeri pe buna dreptate de lipsa unor vectori de influență (era sa zic influencers, dar nu trebuie sa amestecăm lucrurile) care sa explice omului simplu efectele benefice ale vaccinarii. Cum sa-i convingem pe cei nu prea simplu, cei educați, unii prezenți și pe acesta platforma? In diaspora ma învârt printre ingineri, oameni cu oarece gândire logică, dar și-o pun in slujba selectării a tot felul de argumente împotriva vaccinarii, de la cele de libertate personală, la riscuri și chiar teorii conspirationiste.

      • @Cinicul In toate statisticile vaccinarea (cu mici exceptii ) se opreste la 80%. Din nefericire , sunt in aceasi situatie, prieteni inteligenti care refuza vaccinarea cu raspunsuri aberante. Pe unii incapatinarea i-a adus in cimitir. Cunosc tari in care efortul mediatic de a convinge populatia de a se vaccina a mers pina la exemplul personal (prim ministrul sau personalitati politice s-au vaccinat public). Pe de alta parte medici cunoscuti (profesori), cu probitate profesionala, au luat atitudine publica explicind beneficiile vaccinarii. De-a dreptul impresionant. Nu vorbesc de peronalitati civile cunoscute public, in diverse situatii aleatorii au indemnat cetatenii sa se vaccineze. Cind 4 miliarde si jumatate din populatia globului s-a vaccinat este ridicol sa mai vorbim de vaccin experimental, de pericolul vaccinului la sanatatea populatiei. Asta este cel mai puternic argument.

        • Smaranda, faptulc a 4.5 miliarde fac ceva nu inseamna nimic. Pot face si toti, obligati fiind. Nu inseamna ca nu mai este (inca) experiemntal. faza 3 in Europa nu e incheiata, altfel ar vui presa ca s-a dat autorizarea definitiva pentru vaccinuri. TOATE sunt (inca) cu autrizare conditionala (daca stiti ce e aia). Argumente de genul 80% nu stiu ce fac sau 97% experti climatici nu stiu ce zic sunt de rasul curcilor. De parc anu ar putea toti sa dea chix. In evul mediu daca spuneai ca pamantul e rotund erai eventual eretic ars pe rug. Astazi ne apropiem de aceeasi abordare.
          Asta cu vaccinatul in public a „personalitatilor” e cea mai mare tampenie. Pentru ca personalitatile alea au dat chix de zeci d eori in trecut. De ce te-ai increde ca ce fac sau zic ei de „de bine”? Poate in Scandinavia mai merge dar in Romania eu i-as fi ascuns pe politicieni sa „dea exemple”.

      • Nu stiu de ce sint atit de putini cei care observa scamatoriile lingvistice din ultima vreme.
        Una dintre expresiile cele mai strident ridicole legate de Covid e „fully vaccinated”. Esti „fully vaccinated” pina cind zic ei ca nu mai esti si trebuie sa te mai intepi o data ca sa re-devii „fully vaccinated” si sa-ti functioneze passul verde inca citeva luni sau saptamini, pina la o… alta intepatura… fara de care… etc.

        Se pare ca in massmedia se practica ceva care seamana cu „The Monkey Business Illusion”:
        https://youtu.be/IGQmdoK_ZfY

        O ghicitoare culeasa de pe un alt site:
        „What does a person with no shots, a person with one or two shots, and a person with more than two shots all have in common?

        They all will never be fully vaccinated.”

        [Ce au în comun o persoană fără niciun vaccin, o persoană cu unul sau două vaccinuri și o persoană cu mai mult de două vaccinuri? Raspuns: faptul că niciuna dintre aceste persoane nu va fi vreodată complet vaccinată.]

    • Mesajul dumitale este exemplu clar de părere exprimată de indivizi care cred ceea ce li se livrează fără să cerceteze informațiile și să le valideze.
      Sigur că vaccinurile reduc efectele negative ale unor boli dar doar dacă sunt distribuite populațiilor care au nevoie de ele (vezi al doilea punct).
      Spuneți de mortalitate de 4/M de locuitori (20 în cele mai negre zile) față de 1-3 în alte state europene însă omiteți (sau poate nu știți) că mortalitatea din România din cauze tratabile este de 1-3 ori mai mare decât în statele respective (de exemplu, din două grupuri de persoane aflate în exact aceeași situație medicală: 1k în România și 1k în Spania, vor deceda 1k în România și doar 500 în Spania); același lucru fiind valabil pentru Suedia, Italia sau Franța și majoritatea statelor nord și vest europene; dacă ne uităm astăzi (și pe mediile istorice) pe mortalitatea covid, vedem că România are de fapt un rezultat mai „bun” decât statele menționate. Sper să nu faceți afirmația (falsă, dacă vă uitați la Europa) că vaccinurile previn transmiterea virusurilor…
      Un alt aspect pe care îl omiteți (sau poate că iarăși nu-l știți): 85% din cei decedați cu covid aveau peste 60 de ani, pe cale de consecință, vaccinarea persoanelor cu vârsta mai mică de 60 de ani are un impact pe mortalitate de doar 15% iar procentul scade exponențial odată cu scăderea vârstei: vaccinarea persoanelor sub 50 de ani are un impact de maxim 4%, iar sub 40 de ani <1% (dacă vaccinăm toți cei 2.5 mil de minori, impactul pe mortalitate este de doar 0.02%).
      Al 3-lea aspect pe care îl omiteți este faptul că peste 90% din decese aveau comorbidități asociate.

      Decedații despre care vorbiți nu au fost diagnosticați cu infecție covid ci au fost testați pozitiv pentru prezența SARS-CoV-2 – adică nu știm că erau bolnavi (statistic vorbind; aflăm dacă ne uităm pe certificatele eliberate de medici – îmi scapă acum numerele țin minte doar că într-un raport al ministerului apar vreo 200 decese cu cauză principală), știm doar că aveau în organism un coronavirus; ca să vă faceți o idee de ce este irelevant acel număr, haideți să ne uităm la cifrele aferente anului trecut: decedați testați pozitiv pentru covid au fost 15.9k – decedați cu simptome specifice pneumoniilor, răcelilor și gripei (dar testați negativ covid) peste 23k.

      Închei, spunând că aș vrea să discut cu un medic de top care să-mi explice ce câștigă din punct de vedere medical o persoană cu vârsta mai mică de 60 de ani, fără stări morbide și cu un stil de viață activ, dacă se vaccinează (cu un ser pentru care încă se fac observații de valoare – știam că eficacitate 95%, apoi am aflat că e 60%, apoi că e 80% dar cu încă o doză, apoi…etc).

    • As dori sa citesc contractele NECENZURATE dintre Comisia Europeana si Pfizer, Moderna & comp.
      Sau nu sumt destul de culta ca sa le inteleg?
      De ce sunt CENZURATE?

    • Stiti cumva de ce se teme omul de moarte ? De propria moarte .
      Apoi ; stiti cumva de ce se teme omul de moartea aproapelui ?

  6. Foarte probabil ca `da`. Veniturile sunt asociate pozitiv cu educatia si locuirea in marile centre urbane. Din pacate, Eurobarometrul rapid 494 cu ale carui date am lucrat nu include si masurarea veniturilor.

  7. Și, totuși, cum se face că în statele cu o pondere atât de însemnată a pro-vacciniștilor sunt atât de mulți participanți la mari demonstrații anti-vaccin (zeci de mii), în vreme ce în România mișcarea antivaccinistă abia de a strâns vreo 200-300 de manifestanți la apogeu?!

    Să fie vreo problemă cu metodologia cercetării? Ori, poate, românilor nu le place vaccinul, dar se sfiesc să o spună public, o zic doar în sondaje?

  8. Mie intuitiv nu mi s-a parut ca ar fi adevarat. Desigur ca nu pot face o statistica pe baza a citorva cazuri dar colegii italieni mi s-au parut a fi foarte anti-vaxxeri, si vorbesc de oameni cu cel putin MSc daca nu chiar si doctorate.

    Am dat un search rapid si am gasit articolul de mai jos. E drept ca e din 2019 dar datele se bat cap in cap cu cele ale raportului citat de autor.

    https://www.marketwatch.com/story/this-is-the-most-anti-vaxxer-country-in-the-world-2019-06-19

    In fact, the survey reported that people in Western Europe have the lowest confidence in vaccines in the world, with more than one in five (22%) disagreeing that vaccines are safe, followed by 17% of Eastern Europeans saying the same. Only around half of Ukraine residents believe that vaccines work. And about a fifth of people in Europe overall either disagree or are uncertain about whether inoculations are safe.

    Vara trecuta am participat si eu la o demonstratie occidentala anti-vaccinuri din curiozitatea de a vedea ce fel de oameni sint anti-vaxxerii. Cei cu care m-am conversat erau fara exceptie cu studii superioare.

    Eu sint pro-vaccin si triplu vaccinat dar imi repugna multe din masurile restrictive stupide adoptate de toate guvernele.

    • @cititor Nu stiu pe ce baza a fost scris articolul pe care il citati. Tot ce pot sa va spun este ca la ora actuala 90,9% dintre francezii de peste 12 ani sunt vaccinati anticovid si ca este o nebunie totala pentru a putea face a treia doza: nu sunt destule doze pentru cererea existenta. Inclusiv copiii intre 12 si 17 ani sunt vaccinati in proportie de 80%.
      Iar la manifestatiile anticovid nu am vazut zecile de mii de oameni pe care le sugerati in comentariul dvs: poate cateva zeci de mii in toata tara, facand suma tuturor manifestatiilor. De exemplu la sfarsitul lui septembrie, in toata Franta au manifestat 63 700 de persoane. Cu o saptamana inainte erau 80 000; tanand cont de faptul ca populatia Frantei este de peste 67 de milioane, este clar ca acest gen de actiune nu are cine stie ce succes. Toate cifrele pe care le-am enuntat in acest comentariu le gasiti in articolele de mai jos.
      Lectura placuta.

      francetvinfo.fr/sante/maladie/coronavirus/pass-sanitaire/quelques-milliers-de-manifestants-dans-les-rues-de-paris-contre-le-pass-sanitaire_4784163.html

      covidtracker.fr/vaccintracker/

      • @AlexA

        „Iar la manifestatiile anticovid nu am vazut zecile de mii de oameni pe care le sugerati in comentariul dvs: poate cateva zeci de mii in toata tara, facand suma tuturor manifestatiilor.”

        Nici vorba de mii ori zeci de mii in postarea mea. Altfel merci de m’avoir informe sur la situation en France:)

  9. PS nu trebuie neglijată forță de persuasiune a noilor motive de comunicare. Am rude apropiate care-mi trimit tot felul de filmulețe, meme, caricaturi cu mesaj antivacciniste. Trebuie să spun ca majoritatea sunt foarte inteligent facute. Mai mult decat atat ele presupun ceva efort, uneori chiar financiar pentru execuția lor. Cei care le fac nu sunt oameni simpli.

  10. Metoda „zero covid” a esuat, in China, Korea si Noua Zeelanda si nu stiu de ce europenii se chinuie in continuare s-o impuna, de frica clacarii sistemelor de sanatate, sisteme de sanatate care ani de-a randul au tot fost eficientizate, rezultatul il vedem iar aruncarea vinei de perpetuare a pandemiei in spatele celor nevaccinati, cinic.

  11. Dupa cum spunea cineva, trebuia luat in calcul si nivelul veniturilor. Pentru Romania ar trebui vazut si nivelul de acces la servicii medicale.

    Exceptand Suedia, tara care nu a avut de a face cu masuri stupide impuse de guvernanti(zic si eu) si a Spaniei, atitudinea provaccinare in Europa nu e impresionanta.

    Cred ca se pune prea mult accentul pe antivaccinisti si mult prea putin pe profilul de siguranta al vaccinului. Nu poti inlatura reticenta publicului eliberand cate 500 de pagini pe luna din dosarul de aprobare(cum face FDA) sau neajustand administrarea dozelor atunci cand incep sa apara informatii despre miocardite/pericardite.

    Atitudinea populatiei din orice tara in raport cu vaccinarea anti covid ar trebui raportata la procentajul existent pe vaccinurile traditionale. Dupa aceea, oameni cu creier ar trebui sa se intrebe de ce apar diferentele si unde au fost greselile. Despre Nurnberg discutam alta data.

  12. Ce observ e ca avem de-a face cu o joaca cu cuvintele, cu insinuari, conotatii, schimbarea sensurilor cuvintelor si alte asemenea. Pe vremuri, „anti-vaccinist” era unul care refuza vaccinarea din principiu, (cam) cu orice vaccin, si incerca sa convinga si pe altii sa nu se vaccineze. In studiul asta, vad ca termenul „anti-vaccinist” e legat doar de atitudinea privitoare la actualele vaccinuri anti-covid. In alte parti, se merge si mai departe, „anti-vaccinist” fiind considerat si unul care s-a vaccinat, eventual chiar incearca sa convinga pe altii sa se vaccineze, dar este impotriva obligativitatii.

    Ce inseamna „anti-vaccinist moderat”, iarasi, nu vad definit nicaieri. Pentru comparatie, vezi sondajul din tabelul 4, unde variantele sunt mult mai clare (ma voi vaccina de indata, candva in 2021, niciodata, etc).

    Iar concluziile imi amintesc de un fragment dintr-un monolog de-al lui Toma Caragiu, cu privire la o cronica legata de o expozitie de arta…

    • @Mircea Libertarianul Aveti dreptate. Detaliul metodologic este important si trebuia tratat mai mult. Deocamdata apare o precizare in nota 4:
      ” Tipologia atitudinilor față de adoptarea vaccinării anti-COVID19 am realizat-o prin analiză cluster (k means cluster) folosind ca date de intrare indicatorii utilizați pentru construirea IPVO, plus acest indice sintetic (după ce a fost rescalat pentru a avea numai cinci categorii ordinale). Am reținut pentru analiză varianta de cluster cu șase categorii după ce am rulat și variante de clasificare cu 3, 4 , 5 sau 7 categorii. Interpretabilitatea categoriilor rezultate prin analiză cluster a fost criteriul de decizie.” Adaug: in varianta in engleza, in curs de finalizare, am validat tipologia printr-o analiza de regresie multinomiala folosind tipologia in discutie ca variabia dependenta. Rezultatele confirma asteptarile. Am incercat sa includ in comentariu un tabel cu detalii de analiza cluster in constructia tipologiei. Vad ca nu imi preia imaginea jpeg cu tabelul. Multumesc.

  13. @AlexA

    „Iar la manifestatiile anticovid nu am vazut zecile de mii de oameni pe care le sugerati in comentariul dvs: poate cateva zeci de mii in toata tara, facand suma tuturor manifestatiilor.”

    Nici vorba de mii ori zeci de mii in postarea mea. Altfel merci de m’avoir informe sur la situation en France:)

  14. „se observa ca cei care se vaccineaza au venituri mari si un stil de viata pe masura.”
    Daaaaar – „correlation is not causation”
    Pai uita care e parerea mea privind asta cu veniturile.
    Cei cu venituri mari sunt obsedati sa ramana in patura sociala „superioara” si sunt dispusi la orice ca sa nu intre in randul muncitorilor nespalati. Vezi politicieni compromisuri sunt in stare sa comita doar doar vor ramane la putere.
    Cei saraci nu prea au ce pierde si pot fi mai greu santajati.
    Daca esti amenintat ca esti dat afara din servici pentru un director e practic apocalipsa. Vorbesc de concediere pe motiv de covid deoarece dupa asta nu te mai angajeaza nimeni ca director. Pentru un muncitor e cam tot aia. Alternativele sunt: salariul minim pe economie sau somajul. Daca insa te imbolnavesti datorita efectelor secundare ale vaccinului ca muncitor devii un invelid bun de nimic si esti aruncat in sant. Ca director poti sa conduci institutia si 10 ani de pe patul de spital.
    Cidul era mort si tot a condus tara inca o zi. Soldatii de rand sunt aruncati in prima groapa.
    Si stati linistiti. Cei cu venituri mari sunt foarte constienti de asta nu trebuie sa le spuna nimeni in clar.
    Taranii sunt cea mai independenta categorie sociala iar „elita” cu bani multi este cea mai santajabila. De aceea santajul cu concediere a functionat atat de bine.
    Daca opriti apa, curentul si gazul o saptamana s-ar putea ca unii tarani nici sa nu observe.
    Daca faceti acelasi lucru in Bucuresti va fi ca in filmele apocaliptice cu zombie.
    Multumesc lui Dumnezeu ca nu am vila cu taje si piscina ca as fi fost vaccinat de mult. Din garsoniera ma pot trimite in lagar ca tot o camera e si acolo. Si stati linistiti, eu am mult mai mult timp sa ma informez cu privire la vaccin decat directorul meu care e constat ocupat cu cheltuirea banilor si nu mai are timp de nimic altceva.

  15. M-am uprit de citit dupa primul paragraf in care apare cuvantul „anti-vaccinist”. M-am mai uitat ulterior pe grafice si cam atat.
    Vreau sa il itnreb pe autor si pe pro-vaccinisti (desi e clar ca se refera de fapt la pro-vaccin Covid) eu ce sunt?
    Vaccinat cam cu toat evaccinurile, inclusiv de boli exotice pentru calatorii in diverse zone. Facut si anti-gripalul anula sta. Copii vaccinati cu obligatorii si cateva ne-obligatorii. Convins parintii mei sa se vaccineze anti-covid. Vreau sa se vaccineze cat mai multi co-morbizi, cum li se spune si persoane in varsta.
    In prisma evenimentelor si a studiului de fata, eu sunt anti-vaxer? Daca da, de ce?

    • Antivaccinist este acea persoana care se exprima impotriva acestei actiuni .
      In Romania exista foarte multe persoane care nu se exprima impotriva vaccinarii fie ca au acceptat sa fie inoculate fie ca nu au acceptat . Bombardarea acestor oameni care tac cu mesaje care indeamna la vaccinare anticovid , cum se numeste ? Caci eu nu vreau sa o definesc .

    • ..cei nenăscuți chiar ieri, am apucat epoca de aur,
      fiind obligați să îndurăm dictatura Ceaușeștilor,
      pe care-i înjuram non-stop, dar mai mult în gând.. :))

      Ce credeți, am fost anti-regim ? Dacă da, de ce ? … :))
      Sărbători fericite !

  16. „Profesor la Facultatea de Sociologie și Asistență Sociala, la Universitatea din București, cu studii și cursuri, în perioada actuală, pe teme referitoare la migrație transnațională, construcție identitară europeană și dezvoltare comunitar-regională.”
    Inca un reputat specialist virusolog.

    • Na! asa se-ntampla daca citesti fara sa vrei sa intelegeti.

      Autorul este exact specialist in ceea ce constituie subiectul articolului: statistica. Nu in virusuri.
      La fel cum nu e nevoie sa fii tragator de elita ca sa evaluezi proiectul unei arme, de exemplu… Nici nu-i musai sa fi tras cu pusca vreodata, dar sa te pricepi sa interpretezi vaorile masurate.

      • Dumneavoastra ati dorit vreodata sa va fie publicate articole pe ,,platforma ,, contributors.ro ?!
        Si daca da , dorinta asta a fost materializata ?
        Cunoasteti cumva procesul de selectie prin care trebuie sa treaca o persoana pentru a-i fi acceptate spre publicare articole pe aceasta ,, platforma ” ?!

        • Pai, … unde vreti sa ajungeti cu intrebarea?
          Raspunsul este nu, dar (de) ce conteaza?
          Banuiti o conspiratie la selectarea autorilor?
          Eu vad ca sunt publicati autori din ambele „tabere” daca pot sa le spun asa, intr-o confruntare care se rezuma la a fi virtuala. La fel si pentru comentatori.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Dumitru Sandu
Dumitru Sandu. Profesor la Facultatea de Sociologie și Asistență Sociala, la Universitatea din București, cu studii și cursuri, în perioada actuală, pe teme referitoare la migrație transnațională, construcție identitară europeană și dezvoltare comunitar-regională.

conferinte Humanitas

 

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este banner-contributors-614x1024.jpg

„Despre lumea în care trăim” este o serie anuală de conferințe și dialoguri culturale şi ştiinţifice organizată la Ateneul Român de Fundaţia Humanitas Aqua Forte, în parteneriat cu Editura Humanitas și Asociația ARCCA.  La fel ca în edițiile precedente, își propune să aducă în fața publicului teme actuale, abordate de personalități publice, specialiști și cercetători recunoscuți în domeniile lor și de comunitățile științifice din care fac parte. Vezi amănunte.

 

Carte recomandată

Anexarea, în 1812, a Moldovei cuprinse între Prut și Nistru a fost, argumentează cunoscutul istoric Armand Goșu, specializat în spațiul ex-sovietic, mai curând rezultatul contextului internațional decât al negocierilor dintre delegațiile otomană și rusă la conferințele de pace de la Giurgiu și de la București. Sprijinindu-și concluziile pe documente inedite, cele mai importante dintre acestea provenind din arhivele rusești, autorul ne dezvăluie culisele diplomatice ale unor evenimente cu consecințe majore din istoria diplomației europene, de la formarea celei de-a treia coaliții antinapoleoniene și negocierea alianței ruso-otomane din 1805 până la pacea de la București, cu anexarea Basarabiei și invazia lui Napoleon în Rusia. Agenți secreți francezi călătorind de la Paris la Stambul, Damasc și Teheran; ofițeri ruși purtând mesaje confidențiale la Londra sau la Înalta Poartă; dregători otomani corupți deveniți agenți de influență ai unor puteri străine; familiile fanariote aflate în competiție spre a intra în grațiile Rusiei și a ocupa tronurile de la București și Iași – o relatare captivantă despre vremurile agitate de la începutul secolului al XIX-lea, ce au modelat traiectoria unor state pentru totdeauna și au schimbat configurația frontierelor europene. Vezi pret

 

 

 

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro