miercuri, octombrie 20, 2021

Mai precari decât imigranții. Muncitorii sezonieri jetabili sau neo-iobăgia sparanghelului

La începutul lui iunie 2021, primăria din Maasgouw, provincia Limburg, Olanda, a transmis că a găsit cinzeci și opt de muncitori migranți într-o fermă din localitatea Linne, care trăiesc în condiții îngrozitoare și periculoase (erbarmelijke en gevaarlijke) spune ziarul Binnenland.  Ei au fost găsiți într-o inspecție a poliției migranților, inspecției muncii (SZW, Sociale Zaken en Werkgelegenheid, Probleme sociale și de muncă) și a municipalității.  

În fapt, inspecția a găsit doar cîțiva muncitori și semne că cinzeci și opt de paturi erau folosite.

Acum un an, Inspecția muncii a oprit munca la o fermă de sparanghel, unde 44 de angajați trebuiau să sădească sparanghel timp de opt pînă la 14 ore pe zi, timp de șase săptămîni, a adăugat ziarul Binnenland.

Conducătorul Aanjaagteam Bescherming Arbeidsmigranten, (Grupul de lucru pentru protecția muncitorilor migranți) Emile Roemer, a arătat deja în 2020 că muncitorii nu se plîng niciodată, de teama de a nu-și pierde locul de muncă ; odată cu pierderea locului de muncă ei își pierd și cazarea, și asigurarea de sănătate.

Unu la sută, spune Aanjaagteam, din ferme sînt verificate în Olanda, iar în Germania, cinci la sută. Dacă o agenție olandeză de muncă temporară încalcă legea, e foarte ușor ca patronul să o închidă și să deschidă alta. (Jeroen Doomernik, Wendelien Barkema and Vincenzo Gomes, studiu ADMIGov din decembrie 2020).  Muncitorii temporari, care trebuiau în principiu să fie alocați doar în perioadele de activitate de vîrf și pentru înlocuirea angajaților permanenți bolnavi, au devenit modelul standard pentru munca necalificată.

Conform legii olandeze, dacă muncitorii sînt angajați de o agenție de muncă temporară, aceasta trebuie să le asigure cazarea. Legea olandeză le permite să rețină maximum 25 % din salariu pentru costurile de cazare.

Patronii fac un cîștig suplimentar înghesuind mai mulți muncitori într-un spațiu redus. Se închiriază apartamente la opt, zece persoane, care închiriază o saltea pentru 100 de euro pe săptămînă. (p. 17) Între 2006 și 2019, procentul de imigranți în totalul muncitorilor agricoli a crescut de la 13 % la 33 % (ibid. p. 20) Numărul de muncitori sezonieri migranți a crescut de la 22 de mii în 2006 la  100 mii în 2019.

În Germania, asociația cultivatorilor de sparanghel estimează că 80 % dintre sezonieri vin din România. Numărul total de sezonieri din Germania e de aproximativ 286 000 : 55 % bărbați și 44 % femei.  Agențiile de recrutare din România cer între 200 și 1000 de euro pentru a oferi un contract de muncă. Un raport din 2019 al Bauen-Agra-Umwelt (sindicatul muncitorilor din agricultură și construcții) și PECO-Institut arată cum anume  angajatorii cîștigă taxând masa și casa angajaților : ei facturează 12 euro/cazare persoană pe zi, pentru costuri de 4 euro, cu un profit pentru ei de 8 euro. Pentru 100 de angajați timp de un sezon (70 de zile) totalul câștigului pentru patron e de 68 000 euro doar din supra-facturările pe masă și casă. (p. 31)

http://admigov.eu/upload/Deliverable_D34_Doomernik_Temporary_and_Circular_Migration_Netherlands_Germany.pdf

https://nos.nl/artikel/2383259-betere-bescherming-arbeidsmigranten-kan-niet-wachten-op-nieuw-kabinet  

Articolul din NOS, ”O protecție mai bună a muncitorilor migranți nu poate aștepta formarea unui nou cabinet ministerial”, arată că muncitorii se află la cheremul celor care îi cazează și a unor agenții de recrutare fără scrupule (”Dan zijn ze overgeleverd aan huisjesmelkers en foute uitzendbureaus”.)

”En dit is echt geen incident; dit is schering en inslag”= nu e vorba de un incident izolat, ci de o situație curentă, spune situl 1limburg.nl.

https://nos.nl/artikel/2383331-tekort-aan-huisvesting-arbeidsmigranten-in-toekomst-nog-groter

Lipsa de cazare pentru muncitori migranți e tot mai acută, arată alt articol din nos.nl. Între 2006-2019, numărul de muncitori migranți a crescut de patru ori, de la 22 la 100 de mii.  Numărul de muncitori migranți în provincia Limburg a crescut cu aproape 50 % între 2010 și 2018, după agenția Decisio. În Limburg central, creșterea a fost de 111 %. 64 000 de migranți lucrează în provincia Limburg, în sectorul agricol, distribuție și industrie.

Municipalitățile din Olanda, spune articolul, din cauza fluidității mîinii de lucru, precum și a absenței cadrului legislativ, nu cunosc numărul de muncitori sezonieri, nici adresele la care locuiesc, nici condițiile în care locuiesc aceștia. Și chiar dacă le-ar cunoaște, din cauza numărului mare, nu ar avea posibilitatea să inspecteze toate locurile de cazare.

https://www.ad.nl/binnenland/migranten-met-noorderzon-vertrokken-na-vondst-op-limburgse-boerderij-we-weten-niet-waar-ze-zijn~a7bf2fe0/

Migranten ‘met noorderzon vertrokken’ na vondst op Limburgse boerderij: ‘We weten niet waar ze zijn’ arată că, de fapt, inspectorii nu i-au descoperit pe angajați, din care o mare parte au fost exfiltrați de către angajator în alte locuri. În acte, clădirile în care locuiesc migranții sunt înregistrate ca vacante, goale și nelocuite. În caz de incendiu, nu e cunoscut numărul de persoane care locuiesc în clădire.

Condițiile de muncă neomenoase ale imigranților și ale muncitorilor necalificați și sezonieri  au fost denunțate deja în Ganz unten, din 1985 a lui Günter Wallraff, și Nickel and Dimed (2001) de Barbara Ehrenreich.

Departe invizibili exploatați

Muncitorii sezonieri români din agricultura Germaniei și a Olandei vin și pleacă. Dacă sunt nedreptățiți, ei nu pot aștepta cu lunile la fața locului ca justiția olandeză sau germană să le facă dreptate. Dacă se plâng, riscă să fie dați afară din locuințele precare pe care le ocupă, și să rămână fără căpătâi, în stradă, și fără asigurare de sănătate. 

Ei locuiesc în clădiri improprii, uneori la ferme, departe de orașe și totdeauna departe de foarte puținii inspectori de muncă.  Proprietarii le asigură cazarea și mâncarea la prețul pe care proprietarii îl decid.  Muncitorii sezonieri au o situație și mai precară decât imigranții : dacă imigranții au anumite drepturi, și există asociații pentru ajutorarea lor,  nu există asociații pentru ajutorarea muncitorilor sezonieri.  Care, oricum, se află într-un vid legislativ.

Reglementările, spun Doomernik, Barkema și Gomes, autorii studiului Advancing Alternative Migration Governance din 2020, sunt făcute pentru olandezi care știu limba, cunosc legile și piața muncii, și sunt capabili să își revendice drepturile la tribunal, asistați de sindicate.

 În Germania, programele de holiday workers, studenți care lucrează în timpul vacanțelor de vară, sunt folosite pentru a angaja studenți ucraineni, ruși, bieloruși și albanezi. Angajatorii care folosesc această schemă nu sunt obligați să plătească salariul minim legal. Verband Süddeutscher Spargel- und Erdbeeranbauer (VSSE) Asociația cultivatorilor de sparanghel și căpșuni din Germania de sud, estimează că 80 % din sezonierii lor vin din România și 10 % din Polonia.

Distribuie acest articol

46 COMENTARII

    • E chiar foarte simplu. Cerere si oferta de forta de munca intr-o anumita piata. Daca oferta de forta de munca este mare iar piata respectiva nu este protejata drastic de tarife, vom avea muncitori est europeni n+1 africani de diverse etnii importati si utilizati ca sclavi pe plantatie (la propriu, i-am vazut, sunt scene din coliba unchiului Tom, la 3 km de un mare oras european). La nivelul uniunii, daca s-ar dori, solutii exista. Problema e ca sistemul e atat de corupt incat nu mai permite ajustari de substanta. E un tren fara frane.

      • Dacă oferta de forță de muncă e mare, „protejarea drastică”, indiferent de metodele folosite, este frecție la un membru inferior de lemn. E ca și cum pui o oală cu apă la fiert și încerci să îi ții capacul închis. O poți face o perioadă, dar la un moment dat ori sistemul cedează, ori te frigi la degete. Și atunci fie mărești prețul la apa fiartă sau la sparanghel ca să-ți plătești sezonierii corect, fie produci în altă parte, cum spune NT.
        Unde e corupția? Organele statelor au descoperit neregulile, nu jurnaliștii.
        Că nu sunt suficiente controale? Asta înseamnă să mărești costurile de 100 ori în Olanda, respectiv de 20 ori în Germania. Adică te-ai fript la degete, pentru că înseamnă tot costuri pentru plătitorul de taxe.
        Să interzici sezonierii din est? Vor exista întotdeauna unii care respectă legea și pierd, iar alții care n-o respectă și câștigă. Iar dacă sunt prinși, pierd toți: marfa astfel obținută trebuie distrusă, pentru a nu bruia piața liberă, care piață, la rândul ei, este deformată apoi de dezechilibrul dintre cerere și ofertă. Adică pocnește oala sub presiune.
        Deci, concret, ce se poate face, dar nu se vrea?

    • Si unde si la ce pret sa-l vinda? Statul nu exista in Romania, piata interna este deschisa.
      Germania controleaza importurile alimentare prin cei patru monstri. Elvetia la fel…

      • Eu prin mai-iunie am cumparat destul de des de la LIDL, cam cu 13 lei / 0,5 kg ;)
        E greu pana cand oamenii descopera ca le place ;)

  1. Poate ar trebui sa nu ne imbatam cu apa rece si poate ar trebui aratat cum in aceste cazuri singulare si periodice ca si durata a activitatii exceptia nu confirma regula si calculele facute – din pix – nu corespund niciodata realitatii . Mai trebuie spus cum a pune carul inaintea boilor nu este recomandabil . Decizia de a munci in aceste locuri este personala (muncitorul- lucratorul stie foarte bine unde merge si ce are de facut ) ea(decizia ) nu are legatura cu cel (patronul ) ce abuzeaza si incalca legea(cind este descoperit ca incalca legea va fi culpabilizat ) . Este important de stiut ce reprezinta la nivel de pricepere umana astfel de munci .Nu orisicine poate face asta si nu orisicine poate accepta conditii ce unora pot parea inumane dar care in esenta sunt doar conditii ce se adapteza la acest fel de activitati sezoniere . Doar nu crede cineva ca acesti lucratori sezonieri vor fi cazati la vreun hotel de cinci stele .Pozitionarea acestor culturii (de tot felul )implica si o forma de cazare in apropiere ,cazare ce evident nu poate fi mereu de exceptie .Lucratorul stie toate aceste dedesubturi si in virtutea unei activitati sezoniere , caldura mare si conditii de igiena greu de adus la standarde de exceptionaliate ,doresc a obtine si ei beneficii nesupuse unor forme de taxare sau ce ar include si plata unor deplasari sau costuri suplimentare .Pina la urma este o intelegere intre patron si lucrator . Totul se decide functie de beneficiile ce pot fi obtinute intr-o scurta perioada de timp si de o parte si de alta – un compromis de scurta durata .

    • Neuronul singuratic duce la concluzii ca este vorba de „cazuri singulare”.
      „Pina la urma este o intelegere intre patron si lucrator” – ce justificare pentru tratamentul abuziv!

      Intr-adevar nick-name-ul Mafalda (o fetita de 6 ani razgaiata) este perfect justificat prin prisma lipsei de maturitate si omenie din comentarii.

      • Durak si cei ce ginditi asemeni lui ! Individul – tu – eu – oricare altul – are in buzunar decizia ce tine de propria existenta .A pune pe seama altora luarea propriei decizii este gresit .Statul nu poate decit sa reglementeze aceste actiuni – proceduri – si ele exista (reglementari ) . De aici si pina la a generaliza este drum lung . Emotional poate vei plinge -dar nu despre asta este vorba . Abuzuri si incalcari ale lergii exista peste tot in lume . Tu – ca individ – esti stapinul deciziilot tale – nu altcineva .

        • Cu pardon, aveti o logica ia genunchiul broastei. Orice persoana nu este stapanul absolut al drciziilor sale, acest aspect este determinat de societatea in care se traieste, gradul ei de dezvoltare, functionarea justitiei, calitatea vietii, nivelul de educatie si cultura!

          • O fi aspectul respectiv determinat de toate cele enumerate, dar decizia aparține totuși fiecăruia. Nu există perfecțiune, asta așa este, și nici nu poate fi obținută peste noapte, dar cu fiecare zi se îndreaptă puțin câte puțin lucrurile. Încercați să răspundeți la câteva întrebări:
            De când există Decalogul?
            De când au fost proclamate Drepturile Omului?
            De când e România membră a UE?

  2. Traiasca si infloreasca EUSSR, taramul de vis al neo-iobagiei ioropene pentru est-europeni (nu numai romani dar si ucrainieni de exemplu)
    Ucazuri (directive) UE in materie de legislatie a muncii lipsesc? Si daca exista sunt aplicate? Sau sunt aplicabile in viata reala?
    MCV-uri pentru tarile astea exista? Comisia din canalul de la Venetia are ceva de spus?

    • Angajatorii directi nu sunt danezi,olandezi,.Sunt interlopi romani(subcontractanti)Ei fac legea pt.oameni onesti,care pleaca din Romania sa castige bani.Pacat ca legislatia tarilor europene avansate nu controleaza nimic!

      • Curat murdar!
        Legile UE sunt sublime dar lipsesc cu desavarsire?
        Sau exista si sunt inaplicabile?
        Si angajatorii finali (companiile nu interlopii) nu au nici un fel de obligatie sa verifice lantul de aprovizionare de la furnizorii de componente si servicii?
        Sau doar pun doar o policy pe website impotriva sclaviei si utilizarii de copii care o valoare quasi-nula?
        Sau credeti ca o sa angajeze inca pe unii sa verifice astea?
        Cand insa DA angajeaza? Cand trebuie sa recupereze datorii.

    • Uite așa iese adevarul la suprafața, ca uleiul. Doriți un stat tătic, cu bastonul pregătit sa își apere “iobagii”, sau unul de drept in care aceștia au dreptul sa apeleze la justiție?

      • La ei Justitia NU FUNCTIONEAZA. A se vedea rapoartele de infringement ale UE pentru Franta, Germania etc. Inclusiv lipsa de legislatie privind coruptia.
        Nu mai vorbesc ca toate astea care se intample sunt contrare oricaror drepturi elementare ale omului cu care UE face parada verbala si aroganta.
        Verificati inainte sa faceti afirmatii!

  3. Si care ar fi solutia ? sa isi inceapa propria afacere agricola in Romania, loc mai este, pamantul e foarte bun, lipseste organizarea, organizare de care ar trebui sa se ocupe insasi cei in cauza.
    Situatia muncitorilor sezonieri din Europa nu se va imbunatati, este imposibil, fermierul european este supus unei birocratii extreme din partea statelor, a celor de la Bruxelles, preturile pt produsele agricole fiind tot mai reduse de multe ori sub preturile de cost, exemplul laptelui fiind edificator, poate cererea din partea chineza putend eventual imbunatati situatia.
    Cei care se angajeaza la acest munci sezoniere trebuie sa fie constienti ca munca va fi multa si grea, sa stai cateva ore aplecat la recolta de sparanghel sau pe burta la cules de castraveti nu-i usor.
    Sa nu creada cineva ca profiturile in urma acestor munci prestate de muncitori sezonieri ii face pe fermieri milionari , din contra , de multe ori este singura solutie ca ei sa poata supravietui in conditii tot mai grele de productie si piata.
    Inainte se ne plangem de cat de rau sunt platiti sezonierii si de conditiile precare de lucru si trai ar fi important sa ne gandim ce putem face sa nu mai plece nici in Olanda si nici in Germania cel mai bun exemplu fiind polonezii care acum 10 -20 ani au fost primii care au ocupat acest locuri de munca iar acum n-o mai fac datorita imbunatatirii substantiale a vietii economice din Polonia.

  4. Muncitori sezonieri tratați prost sunt in toate tarile si toate continentele. Autoritate închid ochii la tratamentul diferențiat la care sunt supuși pentru ca grupurile de influenta din tarile gazda asta impun.
    Germania este practic abatorul Europei, francezii trimit animale vii in Germania pentru sacrificare si preluare in abatoarele germane unde lucrează muncitori in conditii grele polonezi, romani si bulgari.
    Problema a nu este doar a condițiilor de cazare si de munca, ci si a muncii ilegale, cu plata in numerar. Cine a fost in Romania in august sau decembrie vede ca sunt cozi la casele de schimb. De ce convertesc oamenii bani la case de schimb unde sunt comisioane mari si nu folosesc bancomate? Pentru ca multi muncitori care vin in concediu in România lucrează fără contract si sunt plătiți doar cash. Se intâmplă in Italia, Franța, Spania, dar si in UK, sau chiar Germania. Muncitori bulgari lucrau ilegal in mai toată Europa încă înainte de intrarea in EU. Lucrul la negru nu este practicat doar de imigranți, ci si de localnici, in special in stațiunile de turism, in restaurante, in ferme.

  5. OK. Și care ar fi soluția?

    Ceea ce se întâmplă acolo se numeșete cerere și ofertă. Sigur că statul poate să-i cocoșeze pe producători cu tot soiul de reglementări care să facă acele culturi agricole nerentabile. Ei vor da faliment sau se vor orienta atunci spre alte culturi ce nu necesită atâta manoperă sau pur li simplu se vor mecaniza. Sparanghelul și căpșunile vor veni de prin Asia, Africa și America Latină unde în mode cert condițiile de muncă sunt strălucite.

    Nici măcar nu e ceva nou. Reglementările „umane” ale UE au distrus milioane de locuri de muncă. Oamenii au fost aruncați pe drumuri în numele protejării intereselor lor sau pentru salvarea planetei. Producătorul curat și relativ civilizat din Europa e înlocuit de cel chinez care-și tine angajații legați cu zgarda de bancul de lucru 12-14 ore pe zi, 6-7 zile pe săptămână și dacă nu-și cumpără scutece pentru adulți și se duce la budă 5 minute i se taie o oră de lucru… Cât depre poluare cam orice produs chinezesc generează de 4-5 mai multă poluare decât unul din lumea civilizată. Proporția se păstrează de asmenea la consumul de materii prime și energie…

    În America lupta pentru condiții mai bune de muncă ale sezonierilor latino-americani a dus la înlocuirea lor cu mașini de recoltat pepeni, căpșuni sau ceapă. Ăia sunt acum probabil foarte fericiți că în locul câtorva luni de muncă în SUA ce le aduceau un venit sigur, bun și predictibil fac foamea 12 luni din 12 la ei acasă și visează să sară gardul lui Trump…

    Așa va fi și cu căpșunarii. Ce vor face când afacere cu căpșunile va pica? Se vor apuca de IT? :)

    • Amarastenii astia vor fi tinuti pe beneficii minime pe modelul deja testat in regim pilot in Finlanda de exemplu.
      Si cu beneficiiile astea acordate in mod automat, fara a mai fi nevoie sa se duca se semneze pentru somaj o sa se reduca si mai mult dimensiunea birocratica a statului-bona. Ceea ce nu este de loc rau sau de neglijat.

      Automatizarea cu AI in agricultura este inevitabila. Nu numai culesul recoltelor dar si ceea ce este practicat deja, monitorizarea cu drone si izolarea culturilor care sunt infestate de tot felul de paraziti in loc de folosirea de insecticide daunatoare. Plus controlul cu AI al irigatiilor. Am vazut de exemplu crestere de rosii cu AI intr-un documentar.

  6. Asta este genul de articol care nu imi place sa-l citesc. Prezinta o imagine din milioanele care se desfasoara zilnic in Europa si au ca eroi romani abuzati, exploatati, umiliti, injositi. De ce nu va revoltati? De ce nu va puneti intrebari? Cine este de vina? Cum este posibil sa avem dupa 30 de ani lipsa unui cadru legal de reprezentare a cetateanului roman in afara tarii? Asa ma simt ca apartin unei tari bananiere cu ofilciali imbecili, incapabili sa articuleze o fraza coerenta cu subiect si predicat.
    Ce solutii propunetii? Nu ati avut in vedere asta? Si articolul este asa un fapt divers in care fratii nostrii sufera? Ce scop are articolul asta? Care este viitorul? Viitorul lor. Al necajitilor, pentru ca cei care ii vad sunt orbi, ori incapabili sa inteleaga imposibilul situatiei.

    • foarte bune observatiile dvs. nici eu nu nteleg ce se vrea prin „seria” asta de articole ce nu ofera solutii, ci doar „haute morale”, ca si cind oamenii n ar observa efectele, fara nici o referire insa la cauze. semana cu textele ce isi trag seva din socialismul frantuzesc cu ale sale grande ecole uri ce populeaza administratiile anchilozate si ineficienta macinate de birocratia stufoasa si aroganta natinga.

    • Si daca ai „cadru legal pentru muncitorii romani”, CE??
      Or sa aduca muncitori din alte tzari – si ceau-bau! Iar ai nostri or sa ramana acasa si or sa dea marunt din buze! :P

      • @Codruta
        Deci ce alternative au amarastenii? Sa ia calea codrilor central europeni sau est europeni?
        Sau sa fie forta de munca pentru defrisarile din Europa de est – Romania dar si Ucraina?
        Sau sa fie parte din Europäisches Spargel- und Erdbeerproduktionssystem?
        Si evident, sa voteze AUR, nu?

        • Pai daca stiam, ma bagam DE MULT in politica! Da’ macar eu am bun-simt si, stiind ca nu stiu, NU ma bag!
          Spre deosebire de altii care spun ca stiu, promit si dupa ce se vad cu sacii-n car… se pi$a pe amarasteni!

  7. Citez :

    ” Asociația cultivatorilor de sparanghel și căpșuni din Germania de sud, estimează că 80 % din sezonierii lor vin din România ….. ”
    Asta din totalul de 286.000 .

    Ce altceva ar mai fi de zis decat ca acesta este rezultatul firesc al proastei gestionari a tarii combinat cu mentalitatea de ” sclav pe plantatii ” a romanilor !

  8. „Mai precari decât imigranții.”

    Articolul prezintă o situație dramatică, pentru mulți de neimaginat, pe teritoriul Uniunii Europene, care e model global de cultură și civilizație. Se întâmplă să cunosc astfel de oameni.

    Dar este o situația acceptată, asumată de către victime. Asta înseamnă că pe teritoriul aceleiași Uniuni Europene, condițiile de acasă, locul din care „sezonierii” pleacă, sunt și mai dramatice.

  9. Cred ca forurile competente din UE ar putea(daca ar vrea)sa controleze situatia din agriculura,constructii…Probabil ca nu exista legilatie in acest sens.Pacat!Speram ca UE nu are cetateni de ranguri diferite.(scavi,stapani)

    • Ba oricum EXISTA legislatie cat de cat – dar mai ales exista AUTORITATI care s-o implementeze!
      Din articol reiese clar ca multe date sunt obtinute de la autoritatile din domeniu; in plus, zice pe acolo ca „unu la sută din ferme sînt verificate în Olanda, iar în Germania, cinci la sută”. Pai la noi, cred ca nici unu la MIE nu sunt verificate, nu mai zic de munca la negru din constructii, din HoReCa samd…! >:
      Va mai amintiti de scandalul din Arges, de acum cativa ani bunicei, cand au gasit ZECI de SCLAVI intr-un sat, unii legati cu LANTURI, unii rapiti DE PE STRADA din Pitesti, hraniti precar ca nu-i nici o paguba daca o parte se imbolnavesc si „dispar fara urma” samd.? Controalele s-au facut abia dupa ce porcaria a aparut in presa! Ati mai auzit CEVA despre ce s-a intamplat cu cei din satul acela, 100% infractional? >:
      Si atunci, CARE e chestia? Macar din strainatate, iobag-neiobag, te intorci acasa cu ceva bani, macar cat sa treci iarna, tu si familia ta!

  10. Articolul ăsta -și altele, in care autorul plânge in serie și valuri pe umărul bieților pălmași fără să-l fi întrebat nimeni nimic- nu are niciun sens și niciun rost dacă scriitorul nu intenționează să candideze pe listele unui partid socialist-poporanist-sămănătorist.

    Pentru că, in fapt, cei ce lucrează ca sezonieri in agricultură in Germania/Olanda/Spania au condiții de muncă și o salarizare cu mult mai bune decât in țară. Mulți dintre ei trăiesc mai bine in barăcile ‘precare’ din Olanda decât acasă, in satul mizerabil care i-a trântit in lume. Deci e firesc să ‘reziste’ și să se mai și întoarcă, an de an, până prind ceva cheag.

    Mi-a aduc aminte că prin anii 90, in timpul armatei, mi se păreau condițiile de cazare și hrana soldaților ordinari (io eram terist, cumva privilegiat) oribile, asta până când am început a vorbi cu ei și am descoperit stupefiat că mulți dintre ei erau chiar mulțumiți și nici nu se grăbeau să obțină permisii pentru că: 1)iarna, aveau căldură și apă caldă nonstop, 2) hrana era consistentă, caldă și sigură, 3)budele la 2 pași de dormitor, in aceeași clădire, 4)prostituate in proximitate, 5)terenuri de sport și televizoare etc. Deci, a se scuti cu drepturile și foloasele. Nimeni nu le asigură niciun drept pe coclaurile patriei, deci de ce ne-am bate capul că acești oameni -fără nicio pregătire, fără nicio calificare, analfabeți și înfometați- câștigă mai puțin și muncesc mai mult decât alți ‘iobagi’ (ceea ce este un fals: dacă ar fi fost iobagi nu ar fi avut dreptul de a se muta de pe o moșie pe alta) de o altă naționalitate. De sclavii chinezi, pakistanezi, congolezi care își rup spinarea ca să avem noi tablete, tricouri și baterii ieftine ne pasă vreun pic? Ne urlă organul moral ceva in ureche de ăștilalții, de pe alte continente? Păi dacă nu, atunci de ce ne-am umple de o falsă compasiune față de sărăntocii ăștia cu care nu avem nimic in comun in afara cetățeniei?

  11. Presupun ca de rau ce le e acolo numarul lor creste de la an la an! >:
    In loc sa stea ca belferii acasa, unde le e cald si bine! :P

  12. Daca este o problema, aceasta este la autoritatile din Romania. Nu la cele din Olanda sau Germania. De indata ce romanii vor avea o alternativa la aceasta munca, o vor alege fara sa ezite. Din pacate autoritatile pe care insasi romanii le voteaza de 30 de ani nu sunt in stare sa ofera ceva in locul acestei munci care risipeste forta de munca Romaniei, distruge milioane de familii si aduce in colaps bugetul tarii si toate serviciile sociale care depind de el. Prin politicile inepte in domeniul investitiilor si protejarii capitalului autohton Romania a fost stearsa de pe harta. E o chestiune de ani pana tara va dispare in ceata.
    Pur si simplu a disparut coeziunea nationala, acel „patriotism” care in situatii de criza ar fi fortat romanii sa actioneze unitar pentru salvarea natiei. Mica oaste de simbriasi nu va putea face niciodata fata unei adevarate criza, cum sunt cele ce urmeaza. Poporul, care inca nu a facut-o , se va risipi in cele patru zari de indata ce lucrurile vor merge cu adevarat rau.

  13. Domnu’ Ungureanu, e interesant articolul da’ să nu va fie cu supărare, vedeți ce interesante sunt comentariile? Să sumarizez un pic: victima e devină; victima e și ea devină; text socialist – victima trăiește un progres dar ticăloșii de socialiștii nu știu să-l vădă; nu se poate face nimic pentru victimă că așa e cu muncă sezonieră; de vină e samsarul român – să lăsăm olandezii în pace.

    Acuma io văd că dumneata ai suflet curat dar nu ai deprins încă cum e cu PR-ul. Titlul articolului trebuia să fie: „Dreptmăritori abuzați de necredincioșii sexo-marxiști cu sparanghelul”. Altfel reacționa lumea.

  14. Orice articol de presă / cuvîntare spre oameni normali nu dă bine, dacă nu identifică un vinovat, respectiv semeni precum crinul – mai exact fără vreo responsabilitate, în ce li se întîmplă.

    Apropo de vinovății, n-ai vedea pe careva să bată obrazul lui Dumnezeu de una ori alta – la o adică El a făcut lumea, nu eu!

  15. Cred ca in primul rand ar trebui sa nu ne jucam cu cuvinte gen „iobagie” (sau, in alte materiale similare, „sclavie”) cata vreme oamenii respectivi nu sunt tinuti cu forta (sau amenintarea cu forta, sau similar).

    Putem sa ne intrebam daca este vorba de inselaciune (daca oamenilor li s-a promis ceva si s-au trezit in altceva).

    Dar daca nu, atunci ar trebui mai degraba sa ne intrebam de ce oamenii accepta conditii atat de precare? Nu cumva pentru ca incearca sa scape de conditii si mai precare de unde vin ei? Si de ce nu exista oportunitati mai bune?

  16. Suna si arata bine materialul asta. De la distanta. Ca, privit de aproape, da cu virgula.
    Majoritatea sezonierilor sunt someri, practicanti ai agriculturii de subzistenta sau angajati pe undeva cu salariul minim pe economie. In cadrul acestor categorii,tocmai cei care-si iau traista in bat au sansa sa mai progreseze material. Cunosc destule situatii in localitatea mea din Mures: familia care de ani de zile pleaca la munca „afara” doua luni, apoi doua sta acasa; fostul taran sau lucrator de la padure care mai are ceva pamant, il seamana, apo in timpul sezonului munceste in Germania in agricultura sau constructii; angajata de la atelierul de croitorie platita cu salariul minim care in fiecare vara merge doua luni „afara”, apoi revine la locul ei stabil de munca.
    Hai sa facem o socoteala: croitoreasa aia ia in mana 1400 si cativa lei. Sufkcient cat sa-si plateasca abonamentul de autobuz, pachetelul de la micul dejun si (intr-un caz bun) facturile de acasa. Luna de luna, an de an. Nici gand sa aiba cu ce sa mai adauge o camera in plus la casa ei de la tara sau sa schimbe canapeaua primita ca zestre acu’ 20 ani. Ei, patrotii mosului, abia asta e sclavie. Aia adevarata. In alea doua luni muncite din greu afara, face 1200-1500 € pe luna si se intiarce acasa toamna cu cel putin 10 000 lei, adica echivalentul salariului ei pe sase luni. Oricum o iei, din banii astia iti iei vreo sase canapele.
    Privita astfel, munca sezoniera „afara” e o oportunitate. Cunosc familii care traiau acum 20 ani ingr-o saracie crunta si care acum o duc relativ confortabil.Sau cinci frati parasiti de mama lor, dintre care patru si-au croit drum in viata cu tenacitate si care azi sunt mai bine situati ca altii care la vremea lor beneficiasera de mosteniri semnificative.
    Nu fac apologia perpetuarii muncii ieftine in Occident. Clnstat doar ca pentru multi e singura oportunitate de a sparge barierele. Unora le iese, altora nu. Cata vreme conditiile de pe piata muncii de acasa nu se imbunatatesc, munca sezoniera „afara” ramane ceea ce este de fapt: o optiune la care daca vrei poti sa recurgi-sau nu. Asa functioneaza viata reala.
    Restul e joc de glezne aurit.

    • Deci salariul minim trebuie desfiintat, numai astfel angajatorii pot fi obligati sa platesca salarii mai bune iar daca nu pot, mai bine sa intre in faliment. Sa decida piata si mai putin politicul.

      • Nu stiu daca desfiintarea salariului minim este o solutie. Cata vreme cresterea sa populista, peste masura, nu arunca peste bord antreprenorii cu afaceri aflate la limita rentabilitatii, producand somaj, salariul minim e o forma de protectie sociala binevenita. Cheia e „reglajul fin” al acestuia, facut de preferinta in perioade care sa nu coincida cu perioade electorale sau preelectorale. Experienta anilor 1990-2000 ne arata ca nu exista o limita de jos a nivelului salariilor, produsa de jocul cererii si al ofertei. Undeva trebuie trasa o linie, cu conditia ca ea sa nu descurajeze total antreprenorii care produc bunuri si servicii cu valoare adaugata redusa.
        Oricum, de ceva vreme presiunea cererii pe forta de munca a imbunatatit in mod natural lucrurile: angajatorii au inceput sa ofere salarii mai bune, bonusuri, decont la cheltuielile de deplasare la si de la locul de munca, etc. Declicul l-a produs tocmai munca in strainatate, sezoniera sau pe termen lung, care a anulat argumentul „daca nu-ti convine, la poarta sunt altii o suta care asteapta”. Iaca nu mai e nimeni la poarta, iar asta il forteaza pe angajatorul, altfel cu arici la punga, sa-si reevalueze atitudinea fata de angajati.
        Practic, posibilitatea muncii in strainatate scade semnificativ presiunea pe piata interna a muncii, cu rezultate benefice pentru angajat.
        Citeam ca in urma Brexit-ului cei ramasi in UK au fost nevoiti sa depuna cereri de rezidenta pentru a ramane si munci acolo. Cu ocazia asta am aflat in sfarsit cati romani sunt in UK: vreo 970 000. Cati or mai fi in Spania, Italia,Franta, Germania? Totalul probabil sare de 5 milioane. Nici nu vreau sa-mi imaginez ce ar insemna pentru piata muncii daca pe astia i-ar lovi brusc demnitatea, refuzand sa mai salahoreasca pentru olandezi si ar hotărâ ca, gata, de azi inainte vor sa pliveasca doar in Gradina Maicii Domnului…

      • Teoria este foarte frumoasa. Pe acesta platforma am mai auzit-o pledata de un profesor universitar care lucrează pe un salariu foarte bun la STAT.
        In România nu trăiesc oamenii doar in Buc, Cluj si Timișoara.
        Nu stiu cate competiție este intr-un trag precum Buhuși, unde pana acum câțiva ani era un singur angajator. Si de astfel de locuri este plina România.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Dan Ungureanu
Bursier al École normale supérieure, Paris. Studii aprofundate la École Pratique des Hautes Études, Paris. Asistent la catedra de limbi clasice a Facultății de Litere, Universitatea din Timișoara. Doctorat în lingvistică istorică despre fiabilitatea statistică a reconstrucțiilor lingvistice. Fost lector de limba română la Universitatea Paris IV și la Universitatea Carolină din Praga. Articole (selectiv) : ”The four layers of the lexical substrate in Romanian” în Loanwords and Substrata, Proceedings of the Colloquium Held in Limoges (5th-7th June, 2018) Innsbruck, 2020. Comunicări (selectiv) : Cognitive biases and statistical innumeracy in comparative Afroasiatic linguistics, NACAL, The North American Conference on Afroasiatic Linguistics Conference, Leida, 2014 Cărți (selectiv) : Româna și dialectele italiene, Editura Academiei, București, 2016 Autorii mei preferați sînt Emmanuel Todd, Nassim Taleb, A. O. Hirschman și Fons Trompenaars.

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Carte recomandată

“Să nu apună soarele peste mînia noastră. Un psiholog clinician despre suferința psihică” – Andrada Ilisan

”Berdiaev spune că la Dostoievski singura afacere, cea mai serioasă, cea mai adîncă e omul. Singura afacere de care sînt preocupați toți în Adolescentul e să dezlege taina lui Versilov, misterul personalității sale, a destinului său straniu. Dar la fel e și cu prințul din Idiotul, la fel e și cu Frații Karamazov, la fel e și cu Stavroghin în Demonii. Nu există afaceri de altă natură. Omul este deasupra oricărei afaceri, el este singura afacere. Tot omul e și-n centrul acestei cărți. Și lipsa lui de speranță.” Continuare…

 

 

 

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

 

Esential HotNews

Top articole

Când sursele de energie care ar trebui să stopeze schimbarea climei nu mai funcționează din cauza schimbării climei…

Toleranța va atinge un asemenea nivel încât oamenilor inteligenți li se va interzicesă mai gândească pentru a nu-i ofensa pe imbecili.Autor...

Suntem un stat laic?

Scriu textul de față îndemnat de trei împrejurări. În ordine cronologică inversă, a treia e apariția reportajului Recorder Clanul marelui alb. Sunt...

Odăjdiile clanului Soprano

În statutul BOR art. 149, cauzele se introduc pe rolul consistoriului doar cu aprobarea episcopului sau patriarhului.  Hotărîrile devin executorii doar după...

Criză economică sau nu? Furtuna Perfectă necesară unui ”crash”

Semne de criză economică sunt tot timpul. Într-un sens, crize economice, mai mult sau mai puțin extinse, la nivel de ramură, la...

România, octombrie 2021 : eşec statal şi paralizie politică

Eşecul statal şi paralizia politică sunt semnele sub care stă România zilelor acestea.   Statul român se înfăţişează cetăţenilor acestei ţări  astfel cum...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.