Ultimele luni ale anului super-electoral puteau fi prilejul unui spectacol politico-mediatic demn de o competiție parlamentară și prezidențială rară, doar o dată la 20 de ani coincid cele două tipuri de alegeri naționale. Miza e și ea rară: patru ani fără alegeri. În condiții normale am fi vorbit de o perioadă în care se pot face reformele amânate mult timp. Ce reforme? Ar trebui să aflăm din dezbaterile politice din timpul campaniei electorale.
Nu va fi cazul. Din păcate, aceste luni vor fi prilejul mimării unei lupte pe viață și pe moarte între partide, care nu vor face decât să-și prelungească alianța, în cazul PSD și PNL, eventual UDMR, sau neputința, în cazul AUR și USR.
Acum un an se vorbea despre liste comune PSD-PNL și un candidat comun la prezidențiale. S-a ajuns însă la concluzia că e suficientă struțo-cămila neconstituțională a comasării localelor cu europarlamentarele, plus lista comună la acestea din urmă ca prefață la teatrul de acum. PSDNL și-a spus: guvernăm împreună până în ultimul moment, dar în campanie e musai să ne certăm ca să ne mobilizăm baza electorală!
Ne mirăm de calitatea candidaților la prezidențiale, dar acum cinci ani pe primele trei locuri aveam trei persoane la fel de neinspirate ca acum: Iohannis, Dăncilă (cadoul PSD pentru șeful statului), plus candidatul USR al cărui nume l-au uitat cam toți.
Anul acesta prezidențialele sunt relativ mai competitive, dar rolul lor în a împărți puterea va fi mai mic ca în trecut.
PSD pare asigurat că-și va proiecta fără probleme președintele în turul doi. Calendarul electoral îl favorizează pe Marcel Ciolacu. Existența teoretică a scenariului negru, ratarea calificării în turul doi sau un scor foarte prost în turul unu, ar trage în jos semnificativ scorul PSD de la parlamentare. Acest risc va avea darul de a mobiliza PSD-ul în integralitatea lui încă de la turul unu al prezidențialelor. Plăcând de la sondaje și de la dinamica PNL, AUR și USR, putem spune că PSD va câștiga clar parlamentarele și, după aproape 25 de ani, poate spera chiar să câștige și prezidențialele.
Un Ciolacu președinte ar oferi un mare șlem PSD-ului care va putea să guverneze cu cine va vrea, dar îi va alege probabil tot pe liberali. În scenariul cel mai negativ pentru cele două partide, poate fi cooptat și UDMR-ul.
Scenariile în cazul unui alt câștigător al prezidențialelor se deschid minim. Simion poate intra în turul doi, dar nu poate câștiga. Un președinte Ciucă sau chiar Geoană ar guverna tot cu PSD și PNL. Rămâne varianta Lasconi. Intrarea acesteia în turul doi ar da o primă semnificativă USR-ului la parlamentare. Dar, chiar dacă Lasconi va câștiga, tot nu se vede cum ar putea avea o majoritate non-PSD în condițiile în care un USR sus ar presupune și un PNL net mai jos. O Lasconi președintă poate aduce USR la guvernare, dar nu va avea forța lui Traian Băsescu din decembrie 2004 ca să construiască o coaliție fără PSD.
Cine ar fi prim-ministru în cazul acestui ultim scenariu, singurul în care PSD ar fi aparent dezavantajat? Răspunsul este pentru unii surprinzător: foarte probabil tot președintele PSD, deci actualul prim-ministru! Mecanismul suspendării președintelui, cu infamele precedente 2007 și 2012, face ca până și un șef de stat non-PSD să fie nevoit să numească un prim-ministru al câștigătorului alegerilor parlamentare, care, dacă ne luăm după sondaje, va fi la distanță PSD. Numai dacă PNL și USR s-ar fi aliat preelectoral situația ar fi diferită.
Sigur că improbabile schimbări de candidați, de alianțe sau scandaluri pot schimba aritmetica probabilă. Dar, luând în considerare și mari marje de eroare ale sondajelor, aritmetica parlamentară e greu să fie alta.
PSD și PNL, pentru a merge la sigur, aveau totuși nevoie de actualul teatru politic. Care agravează modul nedemocratic în care au programat toate rândurile de alegeri: locale, prezidențiale, parlamentare.
Zecile de milioane care se vor cheltui în campanie din bugetul de stat nu se vor duce, via partide, într-un spectacol democratic, nu vor hrăni pluralismul și competiția între programe politice. Nu. Toți banii se duc spre sterilizarea presei și pentru acoperirea inutilă al unei adevăr pe care îl știm cu toții: regimul nostru politic a fost treptat golit de sens democratic.
O culme a fost atinsă atunci când o Curtea Constituțională ne-a spus nu numai că ordonanța de urgență dată pentru organizarea alegerilor era constituțională, dar și că era necesară pentru buna desfășurare alegerilor. Abuzul a devenit astfel o necesitate democratică! A doua culme a sfidării a venit atunci când s-a ales data parlamentarelor între cele două tururi ale prezidențialelor, plus stabilirea lor în weekend-ul cu Sf. Andrei și Ziua Națională, în speranța unei participări mai reduse, mai ales în mediul urban. Totul pentru mobilizarea partidului, niciun compromis pentru păstrarea unei minime respectabilității civice!
Politicieni fără rușine care, după ce s-au înhăitat în această sfidare a unei minime culturi democratice, interpretează acum rolul unei confruntări la baionetă. Pentru a ocupa scena. Pentru ca, având complicitatea mass-media, totul să se reducă la o alegere între cei doi protagoniști ai acestui trist spectacol.
Imagologic era nevoie de un țap ispășitor al acestei mari imposturi. Acesta s-a auto-propus fără să știe: președintele Iohannis avea oricum o popularitate minimă. Nimeni nu pierde la concursul: cine dă mai tare cu piatra în Iohannis? Un concurs menit să credibilizeze azi PSD, dar mai ales spectacolul rupturii PSD-PNL. Teoretic e un concurs la care se pot înscrie mâine și liberalii care, dacă citim știri pe surse, s-ar putea rupe în ceasul al 25-lea de președinte. Dar cine-i mai poate lua în serios? Mai probabil e că această mimare a luptei PSD vs. PNL și Ciolacu vs. Ciucă să anunțe tocmai înghețarea în actuala situație. PNL speră ca atacarea sistematică a actualului prim-ministru al guvernului din care fac parte să-l propulseze pe generalul în rezervă în postura de șef al unei armate electorale anti-PSD. Care l-ar duce în turul doi și chiar l-ar face președinte. Ceea ce, deloc paradoxal în cazul nostru, i-ar asigura proaspătului său inamic de acum încă patru ani la Palatul Victoria.
De fapt, marea rușine națională este că poporul român NU a știut/ putut/vrut să scape de urmașii PCR numiți azi PSD, caz unic între fostele state comuniste.
Astfel că peisajul politic este dominat de unitatea de monolit a „stângii” PSD vs anarhia unei „drepte” liberale care își ignoră propria doctrină politică ( e drept că asta se întâmplă cam peste tot în Europa, devenită și ea ” de stânga”…).
Paradoxal, intelectualitatea românească, foarte anticomunistă, este în majoritate ” de stânga”, favorizând ascensiunea „stângii” pesediste. Este un fel de schizofrenie…de neînțeles pentru mine.
Poporul? Păi poporul a demonstrat că nu-i place capitalismul și democrația, diaspora votând în proporție de 60% AUR+Șosoaca.
PNL sub KWI și Ciucă și-a pierdut consistența doctrinară, glisând spre stânga conform modelului PPE din Europa.
În definitiv, CE vrea poporul român? Se pare că s-a saturat de capitalism, de democrație și de Europa. Așa că rămâne ca opțiune probabilă PSD care îi va oferi poporului și elitelor lui cale liberă spre China, Rusia, Turcia,etc.
Vox Populi vox Dei.
Nu inteleg ce reprezinta afirmatia:
” Paradoxal, intelectualitatea românească, foarte anticomunistă, este în majoritate ” de stânga”,…”
atata vreme cat neomarxismul prinde radacini adanci in Europa si de asemenea si in America , iar noi ,din mimetism, preluam exemplul celor de acolo !
Poporului roman s-ar putea sa nu-i placa capitalismul si democratia deoarece ce avem acum in Romania nu este nici capitalism adevarat si nici democratie adevarata asa cum le place unora sa creada !….avem mai degraba cleptocratie si un sistem „democratic ” in care serviciile si influentele straine guverneaza tara nu neaparat in slujba intereselor nationale !
Cat priveste povestea cu China ,Rusia, Turcia,etc pana acolo mai e cale lunga deoarece ,cel putin in acest moment, lumea intelege ca apartenenta la UE este de preferat, asta in conditiile in care vor exista la nivelul conducerii acesteia schimbarile necesare pentru ca vocea tuturor tarilor sa se faca clar auzita !!
Domnule, nu este aceeași situație între popoarele fost comuniste( care știu bine ce a însemnat marxismul/comunismul) și popoarele din Occident care, deși ele au inventat comunismul, au fugit ca dracu’ de tămâie de el, exportandu-l în Est. Azi, se pare că și Occidentul vrea sa guste puțin din fericirea Raiului comunist, inventând progresismul, un fel de comunism cu față umană. Dacă vor comunism, le doresc să beneficieze de el 1000 de ani, poate se satură. Numai că asta nu scuză schizofrenia intelectualității românești care știe prea bine ce a însemnat comunismul.
Se pare ca domnul Gussi este singurul care mai are curajul sa abordeze teme de politică internă.
In România n-au existat niciodată partide cu o ideologie clara si constanta. Poate doar liberalii, deși in guvernarea țărănista din anii 30 aceștia din urma au luat masuri de liberalizare (dezastroase) mai dihai decât liberalii.
In perioada interbelica stânga tradiționala era un fel de amestec intre țărăniști si firave grupări socialiste sau social-democratice.
După 90 toate partidele formate au fost infiltrate de serviciile secrete sau de oportuniști. Într-o carte de memorii un medic-dramaturg povestește cum s-a dus in ianuarie 90 la sediui, PNT si l-a găsit la intrare, înregistrându-i pe noii membri, pe un colonel de secu. Când l-a întrebat pe Ion Diaconescu cum admite asta aceasta i s-a răspuns ca asta politica noua a PNT-cd, sa fie deschis.
Azi stânga si-a pierdut busola in întreaga lume democratica. Stânga si-a trădat electoratul ei tradițional si si-a creat unul, erzaț, din minorități sexuale, etnice, sau religioase (islamo-gauchismul) si din noii miliardari care contoleaza media si giganții digitali. Electoratul tradițional de stânga s-a deplasat spre dreapta unde spera, naiv, ca va găsi un răspuns la efectele mondializarii fericite, mondializare care a fost împinsa înainte tocmai de dreapta.
O, Pasă, nu este așa! SUA și Europa de Vest se îndreaptă cu voioșie sinucigașă către curentele de stânga marxiste, progresiste, ecologiste sau de extremă stânga. Cazurile din SUA, Franța, Germania și chiar UK sunt tipice.
Intotdeauna poporul a ales ce-i convine lui, sau macar raul cel mai mic, fara a tine cont de parerile politicienilor sau filozofilor. Asta e esenta democratiei, restul sunt amanunte. Iar daca nu ne place nu ne ramane decat sa ne plangem pe Contributors s.a. ori sa incercam sa lichidam democratia.
Lupta reala e pentru Parlament.
Indiferent cine va castiga Presedentia, nu va face nimic cu un Parlament majoritar PSD.
Deci, anti-pesedistii trebuie sa se orienteze spre un singur partid/alianta de opozitie la PSD. Si asta -sigur- nu-i PNL. Dar evident, e sf. Opozitia la PSD se va diviza intre alianta dreptei, USR si AUR. Dupa mintea si interesele alegatorilor. O sansa ar fi sa se mobilizeze la vot si lenesii care nu vin de obicei.
Presedintele depinde de cine va ajunge in turul 2.
E posibil ca Marcel sa piarda in turul 2, ca unire a tuturor impotriva PSD. Depinde cu cine se va califica.
Nu se pune problema ce vrea poporul roman. A spus clar in 2009 ce vrea (CCR a confirmat), politrucii care ne conduc -din scena vizibila sau din culise- sunt impotriva poporului roman si fac ce au e chef. „Pentru ca pot”. Ar fi nevoie de o revolutie portocalie si aici.
Teatrul de ruptUra Bolsoi vinde abonamente vioi! Și din nou românul, frate cu codru (de pâine, mămăligă) o să dea cu stampila in buletinul de vot, ale(r)gând…pe cel/cea care îl „reprezintă”. Câți politicieni vor sari peste barieră e greu de spus. Cine va fi locatar la Cotroceni e și mai greu. Cert este că populismul și vehemența, calomnia și brutalitatea, naționalismul de telenovelă și patriotismul de chiuvetă, inducerea in eroare și îngalarea mintală vor mânji in toată splendoarea. Așadar, acțiuni de sfâșiere, cafteală in toată regula. Tunurile tuneaza, bombardierele bombardează, mitralierele mitraliază, rachetele racheteaza, dronele droneaza. Televiziunile și site-urile din dotare îngalează. PSD, Aur, Sos-ul etc. și boborul, comunismul – viitorul! Dar, stupoare! După acest război de fațadă, Casa Poporului se va umple ochi tot cu „vechiturile” arhicunoscute. Tot cu pleava asta din pădurea „Ador… mita” ce se va aduna in fluviu, pentru o Șușanea pe ritmuri de manea. Și din nou, pentru alți patru ani, toat romanul, frate cu…, va rămâne cu buza inflata . Căci pe naivitatea noastră populară și pe somnul istoric se construiesc fulminante cariere politice. In Pădurea Ador-Mita.
e mai bine fara scandaluri (asa zisa democratie care a fost in ultimii 30 de ani), sa fie pace si consens la conducere, sa ne dezvoltam si noi ca astia din est, chinezii, si ceilalti tigri ai Asiei. Am vazut unde a dus democratia in vest, si inca nu e dezastrul terminat. La noi nu a fost niciodata democratie curata, a fost un haos, un balci. La noi PSD nu e urmasul comunistilor, TOTI sunt urmasii comunistilor, care s-au infiltrat in toate partidele, ciori vopsite in gugustuci, a caror singura doctrina e ciolanul.
Alegerile nu sunt în nici un caz inutile în România. Fără alegeri România nu ar mai părea un stat democratic, așa cum pare acum.
…Iar cleptocrația din România nu ar mai beneficia de sprijin (inclusiv financiar) de la UE sau alte surse externe. Ar fi sprijinită fățiș doar de Rusia, probabil.
De spun ca beneficiază de sprijin? Pentru ca, atât timp cât Uniunea nu poate înlătura regimul cleptocratic de guvernare din România, instaurarea statului de drept, independența justiției, de fapt îl ajută să prospere.
Domnule Gussi,
Vă atrag atenția asupra unei chestiuni secundare din text: expresia „actualului prim-ministru al guvernului” este un pleonasm. Primul ministru este echivalent cu „conducător al guvernului”. Puteți scrie fie „actualului prim-ministru al României”, fie „actualului prim-ministru”.
Vă mulțumesc.
nu vad de ce ar fi prezenta slaba in weekend-ul cu Sf. Andrei si Ziua Nationala pentru ca nu sunt multe libere sa pleci undeva, oamenii vor sta in localitatea lor.
iar pesedepenele isi doresc un model Orban/Erdogan/Putin: sa stea cat mai mult la putere, rotind premierul dupa cum dicteaza presedintele. singura miza este presedintele ca el numeste primul ministru
Miza ,,4 ani fără alegeri” este inexistentă, deoarece sub presiunea dezastrului economic și social ,, de șapte ani” ce urmează (pentru eliminarea deficitului bugetar), guvernele și actualii aleși n-au viață lungă…
Daca populimea sta acasa alegerile sunt inutile. Nenorocirea Romaniei e constitutia lui ilici si anatolie care transforma partidele in grupuri infractional organizate.Vezi PNL
Dupa 1990, Romania nu a avut decat o democratie simulata si originala. Lipsa de cunostinte politice a natiei a facut sa se perpetueze formule fara fond, un comunism latent. Nici un partid nu are o doctrina bine definita, un program economic si social bine construit, cu specialisti. Tocmai de aceea partidele sunt populate cu oameni cu scoli si facultati la mana a doua, cu sute de impostori si analfabeti functionali. Dorinta de bani si apoi de putere a facut ca toate ciclurile de guvernare sa fie dominate de grupuri de interese si clanuri interlope. Esalonul doi de comunisti si securisti inca decid destinul tarii. Ceea ce s- a mai facut doar la presiunea UE si Nato. Nu a existat coerenta si stabilitate in nimic, nici juridic, legislativ si fiscal, etc. Grija natiei este doar de fatada, iar sanatatea, educatia, cultura, cercetarea sunt la nivelul cel mai de jos. Daca in 35 de ani se dorea sa se faca ceva bun, durabil, atunci nu mai plecau 4, 5 milioane de romani.
Lipsite de orice viziune și proiecte naționale, care să dea un ascndent major unuia asupra celuilalt (ori asupra celorlalte partide), PSD și PNL nu pot decît să meargă în tandem mai departe.Restul este teatru politic…
Proiectele sunt europene ca doara fara bani nu poti face nimic
Domnule Gussi, ar fi mai sănătos să nu faceți predicții electorale. Mă întreb cum de Iohannis este impopular, pentru că nu a interacționat cu problemele interne care îi privesc pe români, salarii, pensii. Cu adevărat este foarte impopular suporterilor media USR și a propagandiștilor PSD.