joi, mai 19, 2022

Mariajul sino-rus și reflexia geopolitică a războiului din Ucraina

Când Vladimir Putin ne-a transmis că vom asista la „consecințe cu care nu ne-am confruntat niciodată în istoria noastră”, eu cred că a avut dreptate. Lumea se restructurează sub ochii noștri, dar nu în mod obligatoriu cu viteza și în sensurile invocate de Putin.

În timp ce Rusia căuta o formulă de ieșire din izolarea geopolitică, orchestrând o „lovitură de grație” dată Occidentului, s-a expus mai degrabă unui efect de bumerang, prăbușindu-se și mai mult în izolare diplomatică și economică. Justificările propagandiste sau fanteziste nu mai pot înlocui amploarea eșecului și rezultatul vizibil al propriei răniri. În urma unor dorințe vicioase de a confisca suveranitatea altor state, Rusia a devenit, cel puțin pentru moment, captivă propriilor acțiuni și decizii.

Orice element care ar putea fi avansat de Putin, acum, în cadrul negocierilor, pentru a gestiona o ieșire din acest conflict, va părea banal în comparație cu magnitudinea cererilor sale inițiale. Putin poate urmări un obiectiv mai mare decât salvarea propriei sale imagini interne, dar, mai devreme sau mai târziu, trebuie să identifice o cale pentru reducerea sancțiunilor. Tocmai pentru că pârghiile de negociere s-au diminuat drastic în acest moment, este improbabil ca „decizia” de încheiere a primei faze a „operației speciale de denazificare” să aibă un substrat real, iar în lipsa marcării unui rezultat, Putin nu va deține un activ consistent de oferit la schimb Occidentului.

Pe de altă parte, cu cât durează mai mult acest război, cu atât este mai mare potențiala umilință a lui Putin și a armatei sale, dar se adâncește și suferința poporului ucrainean. Așadar, indiferent ce ni se prezintă ca intenții din partea Kremlinului, Putin s-ar folosi de acestea pentru obținerea unui răgaz de a-și regenera și repoziționa trupele, a le retrage și recurge la o ofensivă nediscriminatorie de la distanță sau de a accepta o înfrângere de etapă, urmată de amplificarea eforturilor pentru schimbarea regimului de la Kiev prin alte metode neconvenționale.

Este greu de crezut că Vladimir Putin va renunța la Ucraina și va accepta o înfrângere, atâta timp cât va mai fi la putere, iar din acest punct de plecare pot fi construite diverse scenarii. Izolarea temporară sau definitivă a celor doi lideri militari de la Moscova, Serghei Șoigu și Valery Gerasimov, ar putea justifica disensiuni majore existente în eșalonul întâi de comandă al Kremlinului și frica lui Putin ca ecosistemul de putere să nu se vireze necontrolat spre canibalism politic. Șansa unei schimbări de paradigmă în Rusia este mică; legăturile din cadrul sistemelor autocrate nu sunt cimentate de idealuri, ci de acorduri de influență, corupție și brokeraj politic.

Arhitectura internațională de putere nu mai poate reveni la realitatea anterioară pentru că vorbim despre un război care testează și redefinește ordinea globală și istoria. Această dinamică aflată în continuă mișcare, va redefini nu doar profilul strategic al Europei, dar și leadership-ul global occidental.

În timp ce China acuză Taiwanul că profită de războiul Rusiei în Ucraina, ea acumulează frustrare în urma sancțiunilor aplicate de Taipei Rusiei pentru limitarea accesului la piața sa vastă de semiconductori.

Se naște următoarea întrebare: Îl va împinge Xi Jinping pe Vladimir Putin sub autobuz sau va deveni un aliat al celui mai aprig inamic pe care îl au democrațiile europene?

Cu doar câteva zile înainte de invadarea Ucrainei, Vladimir Putin și președintele chinez Xi Jinping au emis o declarație comună în care proclamă că parteneriatul sau relația dintre cele două țări „nu are limite […] și (cei doi) se opun unei mai mari extinderi a NATO”. În plus, Kremlinul a transmis că sprijină pe deplin poziția Beijingului privind Taiwanul și se opune independenței statului insular în orice formă. Potrivit opiniilor Fionei Hill, furnizate în cadrul unui interviu acordat recent pentru Denver Post, China este datoare cu un răspuns în urma acestei invazii. Hill, în calitate de fost oficial al Consiliului Național de Securitate al SUA, susține că „în timp ce politica externă americană s-a concentrat separat, în mod tradițional, pe Europa și Asia, războiul Rusiei în Europa cu sprijinul indirect al Chinei necesită o abordare mai coerentă”.

Așadar, mai multe state occidentale vor dori să afle în ce măsură angajamentul Chinei față de Rusia este unul declarativ, simbolic sau tacit. În timp ce eșecul diplomatic al Kremlinului ar trage China în jos, prăbușirea politică a Rusiei ar putea duce la pierderea potențialului aliat cheie de pe orbita chineză. Însă, asocierea Beijingului cu efortul lui Putin de a distruge ordinea globală liberală decredibilizează statutul internațional al Chinei, riscând să fie împinsă spre izolare. În consecință, o abordare onestă din partea Chinei ar fi condamnarea încălcării flagrante a suveranității Ucrainei și a dreptului internațional de către Rusia, pivotând spre o mai bună conlucrare cu lumea occidentală de pe urma căreia a crescut economic, s-a stabilizat și se hrănește în continuare.

În urma anexării ilegale a Peninsulei Crimeea de către Rusia, valurile de sancțiuni occidentale au favorizat oarecum apropierea Moscovei de Beijing. În noua ecuație, Putin a acceptat rolul de partener junior al lui Xi Jinping, dar a subestimat amplitudinea răspunsului occidental cu care urma să se confrunte în urma invadării Ucrainei. Kremlinul a crezut că vor exista câteva sancțiuni noi și, prin urmare, totul va fi gestionat printr-o dependență suplimentară față de China și nimic mai mult.

Calculele lui Putin s-au dovedit a fi eronate, asimetria economică a Rusiei față de China se află în continuă creștere, iar pârghiile pe care la va obține China în următorii ani vor fi tot mai accentuate dacă Moscova nu își va stabiliza relația cu Vestul și nu va recurge la reforme structurale interne. Potrivit lui Alexander Gabuev – președinte al Programului Rusia în Asia-Pacific la Centrul Carnegie din Moscova, „China ar putea fi în măsură să dicteze în viitor termenii colaborării militare a Rusiei cu rivalii regionali ai Beijingului”. Între timp, relația Chinei cu Rusia este foarte importantă pentru Beijing și o Federație Rusă instabilă sau care s-ar alătura taberei pro-occidentale, dar supărată pe China, ar deveni un coșmar strategic. În schimb, prăbușirea Moscovei ar putea aduce oportunități enorme pentru China; Rusia a fost mult timp reticentă în a vinde Chinei cea mai sofisticată tehnologie militară, dar dacă Moscova nu va avea altă opțiune, câștigurile majore ar putea fi de partea Beijingului.

Semnul căderii Rusiei în izolare geopolitică a fost destul de evident când Putin s-a deplasat la Beijing cu mâna întinsă și a primit sprijinul tacit al Chinei pentru războiul său, cu prețul ipotecării viitorului Rusiei. Dar, așa cum afirmam mai devreme, susținerea lui Putin erodează totodată încrederea și reputația internațională a Chinei. Președintele Xi Jinping se află sub lupa occidentală și dacă va da curs cererii Rusiei de asistență materială, Beijingul va fi privit ca parte activă a Moscovei în conflict, iar o astfel de evoluție va atrage sancțiuni din partea economiilor democratice, provocând o ruptură geopolitică de lungă durată între China și Occident.

Oricâtă dragoste s-ar fi legat între Moscova și Beijing, seismul global provocat de Putin aduce disconfort economic Chinei. După declanșarea războiului în Ucraina, China a înregistrat un exod global de pe piețele sale iar Beijingul face apel la investitorii internaționali după ce acțiunile se prăbușesc. Înalții oficiali chinezi promit politici mai transparente și mai predictibile, în timp ce președintele Xi Jinping a acceptat prezența unor companii americane de auditare a afacerilor locale pentru a menține interesul investitorilor internaționali. Partidul Comunist Chinez încearcă să recâștige încrederea fondurilor internaționale și a comunității globale de afaceri după ce asocierea cu Rusia a generat energii neatractive în piață.

Administratorii de fonduri se tem să cumpere acțiuni chineze datorită legăturilor strânse ale Beijingului cu Moscova, restricțiilor severe pe fondul pandemiei Covid-19 și lipsei de claritate cu privire la sfârșitul supra-reglementărilor care copleșesc oportunitatea de cumpărare; acțiunile au înregistrat cu aproximativ două săptămâni în urmă o scădere de 75%.

Diplomația chineză a fost pusă în dificultate prin nivelul ridicat de sprijin pe care Xi Jinping i l-a declarat lui Vladimir Putin pe 4 februarie, iar jocul diplomatic chinez poate deveni costisitor prin afectarea statutul său în lumea aflată în curs de dezvoltare, în special în Africa, America Latină și restul Asiei, unde sprijinul ambiguu al Chinei pentru suveranitatea națională este pus sub semnul întrebării.

Până acum poziționarea Chinei s-a produs în termeni de retorică, schimbând abordarea de la apărătoarea suveranității politice și a integrității teritoriale la o poziție de învinuire a americanilor pentru invazia rusă, apoi la o poziție de a fi reticentă în a folosi termenul „invazie”, dar recunoscând că există un război. Oricât de mult căutăm profunzimea acestor mișcări diplomatice, o poziționare de fond nu a venit din partea Beijingului.

Președintele Xi Jinping a produs trei mari realizări în cooperarea strânsă cu Rusia:

  • o dependență economică accentuată a Moscovei față de Beijing;
  • un confort strategic al Chinei în raport cu Rusia, care în baza dialogului reciproc a anulat grijile istorice pentru o amenințare de securitate rusă pe frontiera comună;
  • colaborarea diplomatică China-Rusia în cadrul Consiliului de Securitate al ONU și susținerea preocupării Chinei pentru afirmarea sa ca pilon al ordinii globale într-o lume post-americană.

Războiul din Ucraina scoate la lumină, e drept, mai devreme decât și-ar fi dorit China, construcțiile sale geopolitice. Deși China ar fi putut tranzita spre o economie de piață completă până la sfârșitul acestui deceniu, războiul declanșat de Putin a complicat lucrurile și face aproape imposibilă decuplarea sa de piețele occidentale, iar capacitatea Chinei de a angaja un sector corporatist în Rusia este destul de limitată.

În loc ca invazia rusă în Ucraina să producă șoc și groază în Uniunea Europeană și NATO, a avut efectul invers, a acționat ca un factor catalizator remarcabil și punte de angajament a societăților democratice. Noua situație ar putea să răstoarne teza ultimilor zece ani potrivit căreia China se îndrepta inexorabil spre statutul unui hegemon regional şi global. Pe de altă parte, nici coeziunea europeană nu este foarte clară când vine vorba de afacerile cu China.

O îndepărtare a Moscovei față de Beijing este puțin probabil să se întâmple, dar o Rusie fără Putin ar putea schimba balanța globală de putere în competiția ideologică, economică și militară a Occidentului. Tocmai pentru a menține și fructifica cele trei mari realizări ale președintelui Xi Jinping în raport cu Rusia, el se va strădui să-l salveze pe Putin, nicidecum să „îl împingă sub autobuz”, iar Ucraina nu poate fi decât un obiectiv terțiar pe agenda Beijingului.

Retorica Chinei cu privire la presupusa extindere a NATO nu face altceva decât să justifice războiul pornit de Putin. Oficialii chinezi consideră că țara lor se află într-o „zonă de mijloc” a războiului, dar pe fondul creditării acțiunilor lui Putin, preocuparea centrală sau „zona de mijloc” reală o reprezintă spațiul securității europene și, cu atât mai mult, NATO și UE au tot dreptul de a susține statele suverane aspirante să-și decidă în mod liber apartenența la alianțe democratice.

Cel mai probabil, China va adopta o poziție publică neutră și nu se va grăbi să insiste pentru sfârșitul rivalităților. Un război de lungă durată nu dezavantajează China și, deși îi lipsește infrastructura și experiența unui hegemon global, va învăța din această criză, utilizând-o ca pe o oportunitate strategică. Confruntarea de lungă durată rezultă în costuri mari de ambele părți implicate în conflict sau pe marginea acestuia și odată ce războiul se va încheia, Rusia va fi mai dependentă de China; nevoile energetice ale Chinei pot fi rezolvate avantajos, iar comerțul Chinei cu Rusia va avea ocazia să înlocuiască raporturile economice cu Europa, cu singura condiție ca Putin să obțină un bilet de pasager în autobuzul roșu condus de Xi Jinping.

În acest joc periculos, China nu trebuie să uite că deține pârghii slabe în limitarea excentricității nucleare afișate de Putin și că prin susținerea efortului Rusiei de a deprecia mediul de securitate european s-ar putea confrunta la rândul său cu un efect de bumerang geopolitic.

Distribuie acest articol

34 COMENTARII

  1. Ce acțiuni au scăzut cu 75% în ultimeke două săptămîni?!
    Indexul principal al acțiunilor chinezești S&P Total China BMI Index a scăzut cu 15% de la începutul războiului.
    Folosiți adevărul în argumentare, altfel…

    • Bună ziua domnule Bogdan,

      Aveți dreptate și vă mulțumesc pentru semnalare! S-a strecurat o eroare materială, neintenționat. Este corectă evidențierea scăderii de 15%, fiind cea mai mare din 2008 încoace.

      Silviu Nate

  2. @Asm

    Nimeni nu poate șterge încrederea dvs. în spusele Putin. De aici, logica dvs. este „câștigătoare” din start, dar toxică…

    Felicitări, domnule Nate, cred că este prima și singura analiză de acest calibru publicată de un expert român pe acest subiect extrem de interesant! Vă urmăresc cu mare atenție de ceva vreme. Mulțumesc!

  3. „Pai Putin a spus clar ca Rusia se va decupla total de vest” atat timp cat petrolul si gazele curg linistite spre vest. Si daca nu mai cumpara nimeni, va fi o victorie a propagandei ruse deoarece Rusia nu mai vrea sa vanda. Aham…

  4. In sfirsit, dupa o multime de lamentari, vehemente literare apare si un articol care ar putea purta titlul de analiza politica. Interesanta perspectiva viitorului lumii. Interesanta si cumva trista si ingrijoratoare.

    Cu o chestie nu sunt total de acord „În loc ca invazia rusă în Ucraina să producă șoc și groază în Uniunea Europeană și NATO, a avut efectul invers, a acționat ca un factor catalizator remarcabil și punte de angajament a societăților democratice.” Nu sunt convins ca aceasta solidaritate va fi de durata. Efectele economice ale sanctiunilor sunt extrem de diferite pt diferite tari. Unele sunt chiar avantajate, de ex USA care are ocazia sa-si vinda gazele, obtinute prin fracturare (ha, ha, ha), la preturi astronomice. E chestie de timp pina cind anumite animozitati contra americane, mai ales din partea Germaniei, vor iesi la suprafata. Motivul ar fi si invidia Europei, o comunitate impotenta intelectual si tehnic, care a interzis fracturarea, genetica si inca alte multe tehnologii, promovind bicicleta, si acum vede ca USA atrage in continuare inteligenta lumii si are succese tot mai mari. Nici turcii, membrii NATO, nu cred ca au uitat cum a sters EU cu el pe jos.

    Catastrofa Putin a aratat, odata in plus, cit de catastrofala a fost si este politica EU. Picant e ca marele nostru Habeck, s-a dus cu umilinta sa-i roage pe Qatar sa ne dea gaze. Asta dupa ce l-au injurat ca nu respecta drepturile femeii, si al oamenilor. Deci are de ales intre ciuma si holera.

  5. O analiza buna. Eu cred ca lumea va deveni din nou BIPOLARA: cu 2 blocuri, unul LIBERAL SUA+UE si unul AUTOCRAT China+Rusia. Unde Rusia va fi dulaul, iar China fabrica. In celalalt bloc, SUA va fi dulaul si UE fabrica. Deci 2 blocuri in oglinda, foarte apropiate ca forta, care se vor confrunta mai mult economic decat militar. Dar exista totusi un mare pericol daca razboiul Ruso- Ucrainian dureaza: pericolul mare este ca si China sa revendice Taiwanul si inceapa o actiune militara pentru a-l cuceri. In acel moment vor incepe alte 2 razboaie: unul intre Coreea de Nord care va ataca Coreea de Sud si altul intre IRAN+SIRIA care vor ataca ISRAELUL. Deci in total vor fi 4 conflicte simultan, antrenand majoritatea statelor lumii si escaladarea lor va fi sfarsitul. Acesta este marele pericol al prelungirii acestui conflict regional, de amorsare a celui general si total. De aceea e imperios necesar ca toate fotele RESPONSABILE sa se implice in REZOLVAREA lui si impunerea PACII. Iar ONU ar trebui sa se implice mult mai mult si mai tare in rezolvarea lui. Si CHINA ar trebui sa o faca mai accentuat.

    • Cam prea speculativ, dar interesant scenariu. Evident că e doar un scenariu din multele deoarece concluziile la care ajung politicienii din statele în cauză pot fi foarte diferite. Asta chiar și la modul obiectiv; unii privesc mai mult tactic (aici occidentul excelează), alții strategic (ex.:CHN)

  6. „Este greu de crezut că Vladimir Putin va renunța la Ucraina și va accepta o înfrângere, atâta timp cât va mai fi la putere,… asimetria economică a Rusiei față de China se află în continuă creștere, iar pârghiile pe care la va obține China în următorii ani vor fi tot mai accentuate… odată ce războiul se va încheia, Rusia va fi mai dependentă de China;”
    Putin a anunțat deja că războiul în Ucraina se termină la 9 Mai 2022. Ucraina primește zi de zi armament de la Alianța Transatlantică.
    Raportul economic BIP între Rusia lui Putin și Alianța Transatlantică e de 1 : 27. Raportul economic BIP între Rusia lui Putin și China lui Xi Jiping e de 1:6. Rusia lui Putin este și rămâne un pitic economic. Putin nu a făcut nimic și nu va face nimic pentrru a crea în Rusia o economie eficientă și modernă. Rusia rămâne cu structurile economice nerentabile și dăunătoare. Oricum se termină războiul criminalului de război Putin în Ucraina economia Rusiei rămâne slabă și fixată pe export de gaz, țiței si cărbune (40 % din budget). Exportul de materii ale Rusiei lui Putin prime în UE scade zi de zi cu tendința de a rămâne la un nivel scăzut. Nu cred că se va ajunge repede la o deconectare economică totală a Rusiei lui Putin de UE. Gazprom livrează și acum gaz prin Ucraina în UE. Ministrul de economie și energie german Habeck /Grüne a spus că se va ajunge la renunțarea de import de cărbune rusesc în vara 2022, la import de țiței la sfârșitul anului 2022 și la renuntarea de import de gaz rusesc la începutul anului 2024. Deci 2 ani RFG mai are nevoie de gaz rusesc.
    Comerțul import-export e interesul major al Chinei lui Xi Jiping. Nu știm când China lui Xi Jiping va ataca Republica Taiwan. Termenul a fost anunțat de Xi Jiping. Nu știm dacă în urma războiului Rusiei în Ucraina Xi Jiping se grăbește să pornească alt război în Pacific. Pariul politic și economic chinez înseamnă: voi tăceți din gură și Xi Jiping/PCC vă asigură un trai mai bun an de an.
    Războiul lui Putin se termină la 9 Mai 2022?

  7. Păi, judecînd dupa barbaria cu care se duce războiul din Ucraina, punțile Rusiei putiniste cu lumea libera au fost deja distruse iremediabil iar China va ramîne singurul tovarăș de drum al Rusiei (tovarăș periculos, ca în orice asociație dintre un uriaș și un pitic). Ramîne de văzut pîna unde va lasă China pe Putin sa meargă. Probabil ca pîna la limita de la care interesele economice ale Chinei ar fi afectate serios. Din acest punct de vedere, războiul nuclear ar fi o catastrofa chiar pentru China neutra caci (1) va pierde cea mai mare parte din piața pentru export; (2) valoarea rezervelor valutare ale Chinei (în dolari) se anihilează. De aceea, în măsura în care Xi poate influența pe Pu, acesta din urma nu va recurge la arma nucleara.

  8. De la vrut până la putut, când te-ai înconjurat doar cu lingăi incapabili și-au umplut administrația de stat de corupție, e cale extrem de lunga.

  9. Cre’ că analiza scăpa din vedere câteva aspecte cred imo importante privind situația internă a Chinei. În cel mult două decenii economia Chinei va intra într-o recesiune profndă și de durată. Economia Chinei se bazează în cea mai mare parte pe manufactură/producerea de bunuri de mai larg sau mai puțin larg consum. Sectorul tehnologiilor de vârf e praf – chinuit, pe lângă ingerințe politice și management defectuos, și de nivelul ridicat de corupție pe care-l generează orice dictatură. Decenii multe la rand plus politicile sociale dezastruoase au dus China în situația în care populația îmbătrânește chiar mai rapid ca-n occident. Nu poți susține o industrie manufacturieră vasta cu o populație îmbătrânită. A doua problema cumva decurge din prima. Statul. Husa, la cat de obtuz, de corupt și de incapabil e, ca să facă bani, folosește o schemă cretină: concesionează teren dezvoltatorilor imobiliari, pe doar 50 de ani, care la rândul lor fac bani din vânzarea de apartamente – investițiile imobiliare fiind una din putinele posibilități de utilizare a banilor fără riscuri majore și fără complicații pentru majoritatea chinezilor. (Ăsta-i motivul pentru care în China găsești mii de apartament goale în clădiri de calitate execrabilă dar în and bune ale orașelor mari – alea au fost construite ca să fie vândute, nu ca să stea cineva în ele.) Investițiile alea însă le faci când ești tânăr, și dacă tinerii devin tot mai puțini, și banii din schema asta seacă. Tot catastrofa demografică spre care se îndreaptă China o să pună și-o presiune enormă pe sistemul de pensii. Una peste alta, chiar dacă nu pe termen foarte scurt, China și-a cam copt-o singura.

    ecorupt și de

  10. Este greu de spus ,greu de presupus ,ceea ce se va intimpla in viitor .Sa o luam pe rind .In anii 2014-2015 Rusia intra in Ucraina fara a intimpina nici un fel de rezistenta .Un Stat independent ce avea in spate un acord semnat de Marea Britanie ,SUA si Rusia ii oferea statul de Natiune Independenta statut oferit la paritate cu renuntarea la capacitatle sale nucleare . Fapt ce s-a si intimplat .Este ocuparea Crimei ,un fapt intimplat, ce face parte dintr-un dublu joc ? Este totul o momeala ce a fost parte a implicarii Rusiei ,in conflict si prin ocuparea celor doua regiuni din Donbas , ocupate partial de catre armata Rusiei , ceea ce a dus , inevitabil ,la aparitia Razboiul actual ? Au cazut rusii in capcana ce le-a fost intinsa si care ii transforma din presupusii pacificatorii si eliberatorii ai Ucrainei , de fortele asa numite neonaziste,in agresorii unei natiuni „ FRATE” si pina mai ieri prietene cu toate riscurile ce decurg din aceasta pozitionare eronata ? Mai poate, Rusia ,iesi , cu fata curata , din acest context universal , acolo unde sunt numiti ,de Media Internationala, ca si de presedintele SUA, posibili criminali de razboi ? Mai poate administratia Putin sa intoarca perceptie publica si sa fie parte a unor noi intelegeri politice si economice cu Occidentul si cu toate statele lumii ce condamna agresiunea ? Vedem ,cum Rusia este scoasa din mai toate formele decizionale la nivel universal , cum sanctiunile provoaca pagube ,uriase, in economia Rusiei ce este pusa in fata unui iminent dezastru , cum accesul rusilor la tehnologie este eliminat , cum folosirea banilor le este restrictionata , cum,o data pornita pe acest drum ,Ucraina este ajutata sa tina „in sah ” armata Rusiei , cum intreaga lume civilizata si aliatii nu cad in capcana unor lupte directe cu Rusia , cum amenitarile devin tot mai agresive si bomba nucleara pare a fi o joaca in mintea multora , dar care nu poate fi parte a conflictului , cum presedintele SUA are o prestatie de exceptie .Cita bunatate si inteligenta umana , la nivel politic ,detine acest presedinte al SUA ,Nu trebuie decit sa faceti comparatie cu retorica Presedintelui SUA de dinainte de anul 2020 .J.R:Biden , acolo, unde merge , fara de frica , sa ajute intreaga natiune ucraineana , in limitele masurilor ce pot fi luate spre a opri cit mai repede Rusia din agresiunea ,deja transformata in razboi ,ce ataca nu numai armata ucraineana ci si civilii, ne arata fata atit de umana a acestui atit de bine intentionat cetatean al Planetei Terra . Cu maxima bunatate si inteligenta J.R.Biden pune in fata lumii intregi si a partenerilor de discutii de felul Chinei , Indiei sau chiar a Turciei toate alternativele ,politico – economice , ce pot decide viitorul intregii omenirii si fara a forta pe nimeni ofera tuturor statelor lumii sansa de a decide . Ne indreptam cu pasi repezi spre o era a bunastarii tuturor . Ca sa parafrazam : Ofertele lui J.R:Biden sunt „de nerefuzat” .Exceptionalitatea demersului Presedintelui SUA este parte a nevoii , celorlalti sefi de state si de Mari Puteri ,de a face tot posibilul ca Rusia sa devina o democratie sau macar sa nu aiba la conducerea sa un Presedinte iliberal .Germania este poate cea mai interesata ,tara, in a relua transportul gazelor rusesti si ea este pusa in fata a ceea ce Biden tocmai a zis cu referire la actualul presedinte al Rusiei . Toate tarile lumii constientizeaza ,chiar acum, cum singura solutie , ce ar insemna intorcerea tuturor la vechile obiceiuri , este aparitia unei noi Administratii in Rusia . Poate cineva sa zica NU ? Punind in balanta profitul aplicarii unui astfel de demers cu tot ceea ce ar aparea , ca forma de pedepsire a unor natiuni ce nu doresc reluarea tuturor cailor economice de pina acum, vedem cum oferta nu poate fi refuzata .Mai dureaza ceva vreme , poate chiar ceva ani , dar jocul este incheiat deja si doar o ambitie , devenita curind ,singulara si personala , nu poate schimba intreaga omenire .In asta consta exceptionalismul faptelor actuale si viitoare ale Presedintelui J.R.Biden. Izoleaza si singularizeaza, nu un popor, nu o natiune, ci o persoana ce nu mai poate fi partenerul de discutie al nimanui . Un astfel de exemplu este unic in istoria Paminteana .

  11. Articolul prezinta o sinteza buna a situatiei prezente. Asistam din nou la un razboi care nu mai este „cu procura” ci direct intre o mare putere militara si o putere militara sprijinita „cu procura” de lumea libera. Victoria ar insemna o schimbare rapida a relatiilor internationale, fie spre reinstaurarea unipolaritatii fie spre multipolaritate. Deja se contureaza o reducere a importantei militare si economice a Rusiei si a UE, si o crestere a SUA si RPC, probabil viitorii competitori pentru hegemonie. Dar intotdeauna se stie cum incepe un razboi si niciodata nu se stie cum se termina. Pana atunci vedem un vast poligon de incercare a tehnicii militare si a metodelor de ducere a razboiului modern.

  12. Rusia joaca o carte mare pentru ca are posibilitatea. Sa luam pe rind, lucrurile care nu sunt prinse in articol. Numarul de emigranti a ajuns numai in Polonia la 3 milioane si polonezii spun ca nu mai au posibilitati de primire. Restul curg spre Germania in principal. Cind se va ajunge la zece milioane Europa se va sufoca. Ce logistica militara si ce resurse trebuisc administrate pentru a nu se ajunge la focare de boli contagioase? Acesti emigranti care in principal sunt incapabili de a se sustine material vor trebui intr-un fel asimilati. Asta presupune eforturi materialea considerabile. In urma cu citiva ani un million de sirieni au fost o problema, dar zece cum vor fi rezolvati? Dependenta europei de gaz este vitala. Sa presupunem ca Putin inchide robinetul o saptamina sau o luna. Nu ne uitam la pret pentru ca el se va dubla ci la industriile dependente. Cind nu ai rezerve atunci nu ai nici posibilitati de decizie. Acelasi lucru si cu nichelul, unde Rusia este sursa unica. S-a terminat productia de acumulatori si lantul corespunzator. Adaugam ca in situatia cea mai dificila Putin a aratat capacitatea de a distruge orase si de a face sute de mii de victime. Doua bombe nucleare tactice si se vor aseza la masa tratativelor. Oricind este posibil sa o faca si nu ii va intreba pe chinezi daca sunt de acord. Aceste analize exista in occident si sunt luate in serios pentru ca viitorul omenirii depinde de mutarile pe care politicienii vor avea curajul sa le faca. Daca se va ajunge la un razboi care se va prelungi inca citeva luni Rusia are capacitatea de a aduce o jumatate de milion de soldati cu care va schimba balanta confruntarii. Si asta fara a folosi aviatia cu bombardierele grele. Rusia poate cuceri Ucraina dar nu va putea sa o stapineasca. Cea ce Putin nu cred ca realizeaza. Si ce va fi dupa? Raspunsul acesta inca nu a fost abordat de nimeni. Nimeni nu are curajul sa se gindeasca asa departe. Prea multe variabile.

    • Apreciez punctele dv.de vedere. V.Putin va stapani f.bine Ucraina caci va fi depopulata cu mai mult de jumatate din populatie, prin emigrare. Aceste sistem la aplicat Stalin in R.Moldova, a trimis in lagare de munca mii de romani, evrei,etc si a adus populatii din alte republici ale fostei URSS. Putini au mai revenit din lagare si au tacut apoi ca sa isi vada de viata si familie.

      • Ucrainenii, in general, nu sunt subsaharieni sau magrebini sa traiasca din furtisaguri si ajutoare sociale. Se va lucra si tara se va reface, rusia intre timp va ramane paria, multe secole. Pana va fi invadata si distrusa, poate de ucraineni si polonezi si nordici, poate de chinezi, indieni, inca nu e clar. 160 milioane de indivizi nu au nici o sansa. Ei sunt cei care se sufoca in propria prostie.

  13. Într-un comentariu la un articol anterior @JB mi-a semnalat, indirect, o lucrare care merita citita: Capcana lui Tucidide, Mai pot evita Statele Unite si China războiul? de Graham Allison.
    O lucrare f buna care analizează istoria conflictelor dintre puterile dominante si cele emergente. Din 16 conflicte analizate de autor 12 s-au soldat cu războaie. Graham Allison spune ca si Xi ar fi citit lucrarea (sau era la curent cu tezele ei). F probabil este insa ca l-a citit si pe Sun Tzu cu The art of War:
    Doua fraze cheie:
    The wise warrior avoids the battle.
    The supreme art of war is to subdue the enemy without fighting.
    Sigur Putin nu le-a citit.
    Din pacte studiul istorie si, mai ales, învățarea unor lecții din ce s-a întâmplat in trecut nu este subiectul favorit al liderilor ultimilor 25 ani din nici o tara.

    • @Cinicul
      Vă mulțumesc 👍😁
      Dacă îmi permiteți aș mai recomanda niște cărți:
      Unrestricted warfare by Qiao Liang and Wang Xiangsui. F.probabil Xi s-o fi citit. Search pe google și o puteți citi online. https://en.m.wikipedia.org/wiki/Unrestricted_Warfare
      Cărțile lui Mearsheimer, dar și pe YouTube îl puteți vedea/asculta. E f.simpatic, f.bun vorbitor.
      https://en.m.wikipedia.org/wiki/John_Mearsheimer
      The last but not least cărțile lui Victor Suvorov. All of them! Dar de menționat: Spărgătorul de gheata, Ziua M (tratează aspecte care mie mi se par esențiale și astăzi), Epurarea plus ciclul Ultima republică. Precizez că doar aparent subiectul cărților este restrâns la ww2.

      Dar revenind la cestiunea noastră, nu am de unde să știu dar e probabil ca Putin să-l fi citit pe Machiavelli.
      Să încercăm să ne punem in locul lui și să analizăm declanșarea conflictului/războiului de astăzi prin prisma următorului citat “There is no avoiding war, it can only be postponed to the advantage of your enemy.”….. D.p.d.v.RUS, rational și logic lucrurile decurgeau exact in sensul avantajării adversarului. Nato&UE era calea UKR. Avea tot dreptul, dar nu despre drepturi vorbim ci despre interese supreme ale RUS, așa cum le vede acum Putin&co. Și războiul e vândut poporului astfel (direct și indirect) „An unavoidable war is called justice. When brutality is the only option left it is holy.”.
      Putin și-a făcut lectiile. Rămâne de văzut dacă o să-i iasă.

      In ceea ce ne privește (Ro&UE) sunt un pic sceptic.
      Dacă UE nu-si capătă, măcar, o relativă autonomie strategică vom plăti din greu. Aici, ideea e f.nepopulara. Toată lumea o privește ori cu dispreț (ceea ce e incredibil) sau doar ca pe un fel de ceartă cu US. Sunt multe art. in care Macron e ironizat, din greu, pe tema planului lui de autonomie strategică europenă. Dar autorii nu argumentează, resping de plano.. Uite că situația, din nefericire, i-a dat dreptate lui Macron.

      • Mearsheimer are o butada care oricât de machiavelica si cinica ar parea este plina de adevăr: in internațional relations might makes right.
        Macron a făcut multe ?gafe cat a fost ministru al economiei, inter alia vânzarea Alstom. Scandalul firmelor de consultanta este unul mai recent. Sper sa se trezească in al doilea mandat pentru ca din cei peste 20 de candidați nu vad altul mai bun si nici in restul Europei nu există lideri de calibru.

        • @Cinicul
          Da, din nefericire ” in internațional relations might makes right” este o butada cat se poate de ilustrativa si plina de adevar. Machiavelli is always right. Tragic!
          Chestia e ca statele cu guverne intelepte isi analizeaza propria politica nationala&internationala in functie de butada amintita. Este, la modul f.realist, o foarte buna busola in rel.internationale. Bineinteles ca in timpuri normale dreptul international reprezinta un reper important, dar si el relativ la raporturile de forta.

          Nu stiu povestile cu Alstom & al firmelor de consultanta. Dar in fine, Macron mi se pare, efectiv, singurul cu viziune si cu vointa de a fi mai mult decat un simplu gestionar/manager al afacerilor curente la nivel Fr.&UE. Restul sunt doar deconstructivisti, chiar si Z.pe care il simpatizez ptr.opiniile privind ist.FR (nu toate, dar cele mai multe).

    • @Cinicul
      Va propun sa cititi (critic) urmatorul art. https://www.bbc.com/news/world-asia-60896824 .
      Similaritatea (mutatis mutandis) cu situatia „noastra” (ref.la UKR, RUS, NATO) este incredibila. Priveste cauzele actualei crize, motivatiile si reactiile marilor puteri/puterilor regionale dominante la amplasarea de forte militare straine in „sfera lor de influenta” (pe care o revendica explicit/tacit)….
      Argumentele partilor sunt IREAL de asemanatoare cu cele din sit.RUS&UKR. de la drepturi, suveranitate la „afectarea echilibrului de forte regional”…..si Australia pe post de RUS (in privinta riscurilor de securitate, etc).
      Este demonstrarea, fara pic de tagada, a teoriei geopolitice realiste a lui Mearsheimer. Reluarea, in mic/f.mic dar ilustrativ, a desfasurarii de evenimente care au dus la ce se intampla astazi. Incredibil !

      A bons entendeurs salut !!

  14. La sfîrșitul secolului trecut/înceuputul acestui secol, și R. P. Chineză, și SUA au ascuns sub preșul financiar-bancar spargerea unei bule, a piețelor asiatice pentru RPC, dot com pentru SUA. După spargerea din nou a bulei, în 2008, economia americană a făcut corecții puține și incomplete. RPC a ascuns din nou efectele în sistemul bancar. Acum se sparge bula dusă la absurd de măsurile economice inspirate de Covid și de războiul din Ucraina. SUA au de corectat efectele ultimei bule, mari și împovărătoare. RPC are de corectat tot efecte mari și împovărătoare, ale politicii de toleranță zore în paralel cu extravaganțe de tipul Olimpiadei de iarnă, a distrugerii economice a Hong Kongului și al hărțuirii Taiwanului, Dar RPC are în plus de corectat toate ineficiențele și pagubele acumulate și generatoare din 1998 și care continuă să generaze de dobînzi, atît la figurat cît și la propriu.

    Timpul, care nu mai avea răbdare cu imperialismul militar al Rusiei, nu mai are răbdare nici cu imperialismul economic al RPC. Răgazul pe care comuniștii chinezi îl au la dispoziție pentru a alege între închiderea marelui experiment NEP deschis de Deg Xiao Ping și trecerea la democrație, pe model taiwanez, este pe terminate și orice amînare crește prețul, deja periculos de mare, al ambelor opțiuni.

  15. Rusia este marele perdandt al secilului XXI.

    Insa mai poate alege „cu cine” sau … pe cine favoirizeaza ptr locul I.

    Este vorba despre „geopolitica” adica BANI (bucks, money, moloz, pognon) nu despre „morala” (care in gnl este imorala!)
    Este vroiba despre resursele Rusiei (Siberia) si controlul drumurilor comerciale . Ucraina … bien pozitionata si-a jucat prost cartea (nu credeti? Zelinski cere embargou comercial internațional impotriva Rusiei … insa nu taie aprovizionarea cu gaz din .. Rusia!!!! Ce face Z este de fapt este realism politic … nu isi poermite s ataie gazul!

    Cat despre Rusia ca mare perdant … si fara acest razboi (« C’est pire qu’un crime, c’est une faute. » )… Rusia ar fi trebuit sa accepte u „infuenta” ENORMA in Siberia la E de Baikal (Siberia 3 locuitori pe km patrat) .. ce va iesi acum …..

    Si a nu se uita – nu poti „impinge” prea departe o putere atomica .. cu atat mai putin una care detien capacitate de overkill . Si nu va faceti iluzii domnilor … cine ajunge seful unei putrri nucleare a accetat deja ca va declansa Apocalipsa!!!

    A! Da! Ati uitat ca resursele energetice „eliberate” de cererea europeana pot servi si intereslor .. indiene !!!
    Bizonu’ doar cu o diploma la FF dar care in 1980 isi delapida banii pe duverse reviste (obtinute cu greu!) si care se interesa de doctrinele nucleare ….

  16. Câteodată rămân stupefiat după lectura unui asemenea articol ce elucidează cu aplomb imperial misterele geopoliticii. In România chiar avem o liotă de intelectuali dibaci gata să-ți explice cum stă treaba cu raporturile conjugale ori amantlâncurile ce se petrec pe scena politicii globale, iar apoi să-ți indice și rezolvările (ca niște consilieri matrimoniali de mare talent). Nu știu de ce mai marii lumii preferă Davosul pentru întâlnirile lor și nu se bulucesc in Micul Paris, sau măcar la Cluj, locuri unde densitatea de strategi și analiști pe cap de locuitor depășește cu mult Parisul mare, Geneva, Londra sau Washingtonul.

    Știți ce au in comun aproape toți actorii implicați in ultima gâlceavă cu figuri apocaliptice (Putin, Xi Jinping, Macron, Merkel, Ursula…ba chiar și Zelinsky)? Au stat toți la aceeași masă cu un fanfaron veleitar, un futurolog autor de literatură tehno-utopică de 2 bani, un oarecare K. Schwab. Inginerașul ăsta bâlbâit a reușit să atragă un număr incredibil de politicieni, corporatiști, șefi de state in niște ședințe penibile gen băncuța din parc unde s-au umflat in pene că trag ițele globalizării. Au plătit câțiva măzgălitori să le construiască imaginea de conspiraționiști, de lucrători in culise și gata fantacsia.

    Și, fiind la rându-mi atins de valul de ghiciri și prorociri carpatine, zic să îndrăznesc și io o explicație pentru tot ce se-întâmplă: cât de imbecil să fii ca șef de stat democratic să participi la asemenea întruniri, sub patronajul unui asemenea personaj cu aere de guru ce vântură baliverne sinistre la limita șarlataniei, și să-ți dai coate cu toți dictatorii și criminalii lumii? Ce prestanță, ce poziție morală poți să mai ai după ce te-ai băgat in asemenea troacă? Nu era de ajuns că o mulțime de lideri occidentali de după 1989, in inerția împăciuitorismului, au încurajat schimburile comerciale și întărirea legăturilor diplomatice cu dictaturi islamice, cu regimuri comuniste, cu tiranii africane și asiatice? Mai era nevoie și de asemenea luare in derâdere a raporturilor de drept internațional (de când până unde o entitate privată e îndrituită să organizeze asemenea spectacole cu șefi de state distribuiți in roluri mărunte?)? Chiar e posibil ca ditamai cancelarii și președinți de republici să se afișeze cu niște bufoni autori de declarații aiuritoare asupra viitorului omenirii? Păi acum cine te mai ia in serios pe lumea asta? Toate statele mari -așa-zisele puteri emergente- au aflat despre Occident că e o babă ramolită, dependentă de samovarul rusesc, înțolită și încălțată de valetul chinez (ce îi toacă astfel averea îmbogățindu-se pe nesimțite) ce se dedulcește ..iată!…cu rahat șvăbesc. Și prin urmare nu e de mirare că toți dictatorașii au inceput să încalece Europa și să o stoarcă de bani și vlagă. Ia priviți cu atenție clipul cu întâlnirea dintre Erdogan și Ursula și remarcați tupeul extraordinar cu care sultanul wannabe o umilește pe cancelara Europei! Apoi amintiți-vă cum Putin l-a umilit in văzul lumii pe Borell, ministrul nostru de externe, apoi pe Macron samd. Vă întrebați de ce a pornit Putin acest război?! Păi..simplu: pentru că poate și așa are el chef, in plus Ucraina i se pare a fi un gheșeft (și e drept: țara asta poate produce mulți bani căci are resurse destule). Iar realitatea e că noi, ca civilizație, nu mai avem nicio pârghie ca să-l oprim. Suntem extrem de slabi, dezbinați, dependenți de confort și consum, paralizați de niște birocrații infernale, lipsiți de resurse (mineritul a fost eliminat de pe continent), de manufactură (externalizată) și cu industria la pământ (parțial externalizată, cu lanțuri complicate de furnizori și dependentă de materiile prime oferite de diverse dictaturi) și realitatea asta a fost pusă in lumină de ani buni de destui economiști și intelectuali occidentali (din categoria „reacționari” și „frânari” ai progresului globalist). Nu mai avem nici măcar autoritatea morală de partea noastră, ca să putem să ne ridicăm și luptăm impotriva agresorului, după vreo 3 decenii de legături indecente cu tot soiul de dictatori și tirani. Doar dacă nu schimbăm toată garnitura de lideri rătăciți in utopii, senili, imbecili sau/și corupți ce au coabitat cu Rusia putinistă de douj’de ani încoa, cu China comunistă și cu teocrațiile islamice din motive de petrol/gaze/mânădelucru ieftine in timp ce delirau colectiv despre securitatea globală, încălzirea globală, propășirea globală, vaccinarea globală și alte aiureli globale in sufrageria-forum a clar-văzătorului global Klaus…

    • Diferenta este , in occident mediul economic „dicteaza” politicului, banul si eficienta maxima fiind primordiale, in dictaturi, autocratii si si o mai fi, politicul „dicteaza” economiclui ce are de facut acesta fiind sub controlul direct al liderilor. In aceste conditii vedem bine ce se intampla, Xi si Putin sunt „alesi” pe viata, in occident la 4 – 5 ani politicienii se milogesc de voturile noastare ca sa ce ?
      Intre timp toate clasele politice de la Bejing si pana la Washington, o apa si un pamant, sunt in stare sa arunce lumea in haos, unii pt banii altii pentru puterea si controlul absolut.

  17. Cu un singur amendament: așa cum lui Putin nu i-a păsat nici de dreptul internațional cu privire la suveranitatea Georgiei, Moldovei și Ucrainei sau cu privire la protejarea civililor și nici de implicațiile economice asupra Rusiei, nu cred că-i va păsa în vreun fel de orice promisiune îi va fi făcut lui Xi Jinping.
    Ca atare, dacă China crede o iotă din ce a zis Putin, va fi ea cea aruncată sub autobuzul EU-USA-UK-AU-NZ cu pasageri din India, Asia de Sud-Est, America Latină și Africa. Și nu cred că va supraviețui nici dacă doar intră în coliziune un pic cu autobuzul anterior menționat.

    • Nrz ntz ntz

      nu China trebe sa se intrebe daca Putin sau Rusia isi va tine cuvantul …. ci Kremlunul sa se intrebe daca va ceda/inchria/altceva Siberia la E sau si la V de Baikal si cat ca primi ca redeventa /chirie .Daca ….

      Si sa se roage la titi zeii ca chinezii sa dea dovada de ipocriezie la maxim si sa binevioiasca sa le ofere bani!!! Nu ar fi chiar indeit – la fionalul razboului cu Mexicl SUA au „oferit” ca r\pret al anexarilor teroitiriale 15 milioane de $ . Ca nu puteau proceda :ca englezii” ei , americanii fiind „morali” ….

  18. Lumea e in cautare de energie ieftina. Putin sta cu fundul pe rezerve uriase si castiga bani fara sa faca mare efort, lucru ce genereaza frustrare pe ici si pe dincolo. A aparut intrebarea: Cum luam energia fara sa-l platim pe maniacul betiv? Nu e frumos sa mergem peste el in barlogul in care sta. Dar daca reusim sa-l scoatem din barlog il putem bate de-i suna apa in cap si apoi ii luam tot. Betivul a muscat momeala si a facut greseala imensa sa iasa din vizuina. Acum urmeazasa o ia pe coaja si apoi sa ramana doar in chiloti. Game Over…

    • „Fabula” sus enuntata este si parea mea, Putin a „muscat” in cursa care i-a fost intinsa, Ucraina a fost doar momeala.
      Este moral sa sacrifici un popor, sa distrugi o tara pt energie ieftina ? La acesta intrebare trebuie sa raspunda toti, toti politicienii lumii, indiferent de tara .

  19. Nici Ucraina nu sta confortabil. Recent, V. Zelensky a cerut renegocieri cu Polonia, Moldova, Romania in privinta problemelor istorice legate de frontiere si utilzarea limbilor etnice. Daca in 1991, Ucraina retroceda vechi teritorii care nu au fost ale ei si respecta neutralitatea fata de Nato si Ue nu avea azi razboi fratricid, caci slavi sunt si rusii si ucrainitii. De multe ori istoria se razbuna crunt si nici Porosenko si Ianukovici nu au fost conducatori cu viziune ci niste politruci.

    • Ok, are blondul viziune… dar viziune, are ? Nu de alta, dar…
      Cum crezi, draga, ca ar fi reactionat urss la auzul vestii ca Ucraina restituie teritorii furate de urss ?
      Razboiul este fratricid in „viziunea” agresorilor (fiind totodata si operatiune speciala, antinazism etc… amalgam ce dovedeste gravele probleme de la mansarda ale agresorilor), caci rusii si ucrainenii nu sunt frati, cel mult rude mai indepartate, acum separate pe vecie. Noi nu avem nevoie de cordonul sanitar rusesc. Suntem tari independente – de rusia. Suntem in aliante contra ei, ca sa ne aparam. De ce, deschide o carte de istorie. De „minciuni occidentale”, vreau sa zic. Nimeni nu vrea in ruski mir. rusii nu pricep asta, si avem ceea ce avem azi. ruski mir e de domeniul trecutului. rusia e de domeniul trecutului. problema rusiei este aceea ca nu a avut o putere care s-o limiteze spre est. nu a avut, acum are. si nu mai exista nazisti, ca sa justifice vrea lupta „patriotica” – asta desi colabora chiar foarte bine cu ei, schimb de experienta si produse si tot, sa fi vazut ! In urss, in vremea preteniei cu reichul, erai lichidat daca ziceai ca nazismul e rau – ordin de la „parintele popoarelor”.
      Asa ca las-o balta, problema e vesnic aceeasi, rusia se victimizeaza ori de cate ori baga baioneta in careva. De data asta baioneta a ramas blocata.
      Sa stii ca in istorie, istoria „mincinoasa a occidentului”, s-au vazut destule exemple de state mici care au luat cu asalt si au distrus complet state mai mari. Regatul lui Clovis supus treptat tot ce misca in jur. Ducatul Normandiei a supus Anglia, apoi si-a croit dinastie in Sicilia. Asturiile au recucerit peninsula iberica de la mult mai bine organizatii mauri si au croit, cu timpul, un imperiu „peste care soarele nu apunea niciodata”.
      Intr-o zi, sper, ii vom vedea pe ucraineni distrugand moscova. Nu rade. Vor rade ei.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Silviu Nate
Silviu Nate a urmat mai multe programe de formare academică în țară și străinătate, are pregătire în domeniile științe politice, relații internaționale și studii de securitate. Este conferențiar universitar dr. la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, fiind totodată directorul Centrului de Studii Globale din cadrul aceleiași universități și coordonatorul programului de licență Studii de securitate. Preocupările sale directe vizează elaborarea analizelor și construcția documentelor de recomandări strategice dedicate spațiului Mării Negre și securității euroatlantice.

conferinte Humanitas

 

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este banner-contributors-614x1024.jpg

„Despre lumea în care trăim” este o serie anuală de conferințe și dialoguri culturale şi ştiinţifice organizată la Ateneul Român de Fundaţia Humanitas Aqua Forte, în parteneriat cu Editura Humanitas și Asociația ARCCA.  La fel ca în edițiile precedente, își propune să aducă în fața publicului teme actuale, abordate de personalități publice, specialiști și cercetători recunoscuți în domeniile lor și de comunitățile științifice din care fac parte. Vezi amănunte.

 

Carte recomandată

Anexarea, în 1812, a Moldovei cuprinse între Prut și Nistru a fost, argumentează cunoscutul istoric Armand Goșu, specializat în spațiul ex-sovietic, mai curând rezultatul contextului internațional decât al negocierilor dintre delegațiile otomană și rusă la conferințele de pace de la Giurgiu și de la București. Sprijinindu-și concluziile pe documente inedite, cele mai importante dintre acestea provenind din arhivele rusești, autorul ne dezvăluie culisele diplomatice ale unor evenimente cu consecințe majore din istoria diplomației europene, de la formarea celei de-a treia coaliții antinapoleoniene și negocierea alianței ruso-otomane din 1805 până la pacea de la București, cu anexarea Basarabiei și invazia lui Napoleon în Rusia. Agenți secreți francezi călătorind de la Paris la Stambul, Damasc și Teheran; ofițeri ruși purtând mesaje confidențiale la Londra sau la Înalta Poartă; dregători otomani corupți deveniți agenți de influență ai unor puteri străine; familiile fanariote aflate în competiție spre a intra în grațiile Rusiei și a ocupa tronurile de la București și Iași – o relatare captivantă despre vremurile agitate de la începutul secolului al XIX-lea, ce au modelat traiectoria unor state pentru totdeauna și au schimbat configurația frontierelor europene. Vezi pret

 

 

 

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro