miercuri, octombrie 20, 2021

Marile realizări din timpul pandemiei: gogoașa Unifarm

CE ESTE ȘI CE VREA UNIFARM?

Unifarm este o companie națională a statului, care a luat ființă în 1998, în baza hotărârii de guvern 892, prin reorganizarea fostei regii autonome. Conform actului normativ menționat, Unifarm are ca obiect de activitate:

(i) asigurarea rețelei sanitare cu medicamente, produse farmaceutice și parafarmaceutice, produse tehnico-medicale, aparatură și echipamente sanitare, seruri și vaccinuri, reactivi și cu alte produse din producția internă proprie și din import;

(ii) colaborează cu Ministerul Sănătății în vederea asigurării programelor naționale de sănătate organizate și finanțate de acest minister;

(iii) asigură, prin depozite proprii și prin subdepozite teritoriale, constituirea rezervei de mobilizare pentru produse medicamentoase cu finanțare integrală de la bugetul de stat, precum și acumularea, împrospătarea, păstrarea, scoaterea sub forma de împrumut sau definitivă a acestora.

Pe scurt, s-ar dori să fie o companie a statului cu rol strategic, înființată pentru a oferi sistemului sanitar acces curent sau de necesitate la produse, dispozitive și echipamente medicale și sanitare fără de care nu și-ar putea îndeplini rolul în societate.

În mod firesc, în perioadă de pandemie, atenția publică a fost atrasă de modul în care responsabilii Unifarm au „reușit” să își îndeplinească, cu „dedicație” și „profesionalism” rolul pentru care au fost creați.

Sursa: Unifarm.ro[1]

Ca structură, compania Unifarm funcționează (potrivit Actului Constitutiv) sub autoritatea tutelară a Ministerului Sănătății și este condusă de un Consiliu de Administrație format din 7 membri, în timp ce managementul executiv îi este asigurat de un director general, numit pe bază de mandat, și de un director general adjunct.

Conform datelor publice, companiei Unifarm i-a priit pandemia; tabloul ultimilor zece ani de activitate ne arată că în anul 2020 aceasta a raportat o cifră de afaceri de circa 400 de milioane de lei, mai mult decât dublu față de anul 2019 (cu circa 140,5 milioane de lei). Creșterea cifrei de afaceri nu i-a adus și profit; ultimul an cu profit a fost raportat în 2018, când la o cifră de afaceri de 119 milioane de lei, compania a raportat un profit de 285 mii lei.

Sursa: listafirme.ro[2]

Probabil că anumite aspecte din evoluția companiei pot fi mai bine înțelese dacă le corelăm cu persoana celui care a asigurat managementul executiv al acesteia pentru 8 ani și jumătate din cei zece ani de activitate luați în analiză, și anume directorul general Adrian Eugen Ionel.

Domnul în cauză, care are acum mici neplăceri în câteva dosare penale, a absolvit, se pare (nu este clar în ce condiții și-a susținut examenul de licență), Spiru Haret (școala superioară care a produs personaje din care se selectează destule ce ajung să aibă probleme cu DNA, din ce putem constata) și apoi un postuniversitar la Academia de Informații a SRI.[3]

În primul mandat, să zicem 2021 – 2015, Adrian Eugen Ionel s-a descurcat ceva mai bine: la cifre de afaceri modice, profiturile Unifarm au fost decente, cu șase zerouri. Pentru prima dată director general al Unifarm a ajuns în 2012, pe vremea când premierul de atunci, Victor Ponta, asigura interimatul la sănătate.

În 2015, înainte de Colectiv, a fost detașat la conducerea Institutului Cantacuzino, sub mandatul de la educație și cercetare al lui Sorin Câmpeanu, dar la începutul anului 2016 s-a reîntors la Unifarm, mai întâi ca președinte al Consiliului de Administrație și apoi din nou ca director general.

Din anul 2018 a început să crească numărul de angajați ai companiei, pe măsură ce scădeau profiturile obținute, chiar dacă se multiplica cifra de afaceri. Că așa e la „strategicele” statului. Și uite așa, Unifarm a fost cuprinsă de vârtejul pandemic și de marile oportunități pe care Adrian Eugen Ionel era pe cât se poate de pregătit să le întâmpine.

Câteva observații, înainte de a trece mai departe:

(i) Adrian Eugen Ionel redevine director general sub autoritatea guvernului Cioloș, pe vremea când ministru al sănătății era Vlad Voiculescu, după o ședință de Consiliu de Administrație care ar fi trebuit să ridice semne de întrebare la minister.[4]

(ii) Corpul de control al ministrului PSD al sănătății din guvernul Grindeanu, Florian Bodog, a identificat mai multe nereguli la Unifarm și a recomandat schimbarea din funcție a celui în cauză. Între timp la minister a ajuns doamna Sorina Pintea, care a trecut cu vederea concluziile raportului.[5]

MĂRUL STRICAT LĂSAT ÎN COȘ NU ADUCE DOAR PIERDERI, CI ȘI CÂȘTIGURI (POLITICE)

Să revedem puțin istoria recentă: în 16 aprilie 2020 PSD reușește să formeze o majoritate parlamentară care condiționează votul pentru prelungirea stării de urgență cu încă 30 de zile cu condiția ca, în termen de 60 de zile de la încetarea stării de urgență, echipele lui Mihai Busuioc de la Curtea de Conturi să prezinte un raport privind cheltuirea banilor publici pentru urgențele pandemice.

Firește că la acel moment cazul Unifarm era bine cunoscut parlamentarilor PSD; practic Adrian Eugen Ionel folosea aceleași metode de delapidare pentru care fusese iertat de doamna ministru PSD a sănătății în 2017, doar că o făcea la altă scară și sub oblăduirea guvernului minoritar PNL condus de Ludovic Orban.

Cu riscul de a altera puțin cursivitatea istorisirii, cred că este locul aici pentru alte două precizări:

(i) la momentul votului în Parlament din 16 aprilie 2020, se știa deja că Unifarm contractase două credite: (a) un credit de la EximBank, în data de 17 martie 2020, în valoare de 1,150 miliarde de lei și (b) un credit de trezorerie, în 24 martie 2020, în valoare de 1,150 miliarde de lei, iar Unifarm începuse manoperele care aveau să o aducă într-o situație financiară limită un an mai târziu;

(ii) ca ministru al sănătății, domnul Nelu Tătaru numai să nu fi vrut nu știa cine este, cu ce se ocupă și ce motivații îl mână în luptă pe domnul Adrian Eugen Ionel de la Unifarm. Doar că, am aflat ceva mai târziu, dintr-o declarație a fostului premier (astăzi președinte al Camerei deputaților) Ludovic Orban, că nu se făcea să-l schimbe pe Adrian Eugen Ionel în plină pandemie: „Noi l-am găsit în funcție pe directorul Unifarm Adrian Ionel, mandatul lui expiră în 14 iulie. Nu am luat decizia să îl schimbăm pentru că în plină pandemie să stai să umbli la conducerea entităților numai dacă am fi avut informații suficiente de clare și de precise am fi putut să-l schimbăm.”[6] Sigur, ministrul putea citi rapoartele din ultimii ani ale Corpului de Control pe tema Unifarm, dar nu este cazul să-i învățăm noi meserie pe politicienii români.

Una peste alta, ce nu a făcut Nelu Tătaru, a făcut Mihai Busuioc: a căutat Unifarm și pe Adrian Eugen Ionel prin toate dulapurile, a scos de acolo orice schelet a putut găsi și pe toate le-a trântit, sub forma a patru pagini din raportul special de control[7] pe masa Parlamentului. Venise vremea ca domnul Ionel, acum sacrificabil, să se dovedească din nou util PSD, în calitate de agent de compromitere a guvernării PNL.

Sursa: Raportul special al Curții de Conturi

Ca să nu trec prea repede peste subiectul privind concluziile controlului Curții de Conturi la Unifarm, redau și eu pe scurt câteva dintre constatări:

(i) Pentru a asigura finanțarea în perioada stării de urgență, compania a contractat două credite, și anume: (a) Contractul de credit încheiat cu Banca de Export–Import a României Eximbank,în data de 17.03.2020, în numele și în contul statului român, în valoare de 1.150.000 mii lei; (b) Convenția de împrumut înregistrată la Ministerul Finanțelor Publice cu nr. 601801/24.03.2020pentru rambursarea primei tranșe din împrumutul acordat de Eximbank în numele și în contul statului, iar diferența pentru a fi utilizată în scopul achiziției de urgență de material și echipament sanitar în contextul epidemiei cu COVID-19 în România. Cele două împrumuturi au fost contractate în condiții diferite. În timp ce contractarea creditului de la Eximbank a fost aprobată de CA și AGA, împrumutul de 1.150.000 mii lei acordat de MFP nu a fost supus aprobării CA și AGA;

(ii) compania a achiziționat echipamente/materiale sanitare de la firme intermediare deși deținea toate autorizațiile necesare în vederea realizării achizițiilor direct de la producătorii externi prin importul acestora și/sau de la producători interni, ceea ce a făcut ca Unifarm să plătească prețuri de achiziție mai mari cu suma estimată la 175.274 mii lei;

(iii) au existat neconcordanțe și nereguli în documentele întocmite aferente contractelor de furnizare medicamente și materiale sanitare specifice combaterii pandemiei cu coronavirus încheiate de Unifarm cu Ministerul Sănătății;

(iv) nu au fost evidențiate și înregistrate corespunzător operațiuni de ieșire din gestiunea Unifarm a unor medicamente și echipamente medicale;

(v) compania nu a înregistrat în evidența contabilă unele produse farmaceutice primite prin donație/sponsorizare în valoare estimată de 401 mii lei.

Concluziafinală:resursele financiare ale Unifarm, care constau în credite contractate special pentru starea de urgență, în vederea achiziționării de produse specifice combaterii pandemiei cu coronavirus, au fost gestionate defectuos, atât prin efectuarea unor achiziții de echipamente și materiale sanitare de la firme intermediare, la prețuri supraestimate, cât și prin efectuarea de plăți în avans, compania nu a asigurat corespunzător și urgent rețeaua sanitară cu produse specifice combaterii pandemiei cu coronavirus.

AU INTRAT PE FIR ȘI PROCURORII: DACĂ E BAL, SĂ FIE BAL!

În octombrie 2020 DNA l-a trimis în judecată pe Adrian Eugen Ionel sub acuzația că a cerut mită de un intermediar care încerca să promoveze o firmă cu care Unifarm să încheie un contract în perioada pandemie. În rechizitoriul DNA faptele sunt consemnate astfel:

„În calitate de director general al CN Unifarm SA, inculpatul Ionel Eugen Adrian ar fi pretins 760.000 euro unui intermediar ce reprezenta o societate comercială pentru ca CN Unifarm SA, companie de stat, să atribuie un contract de achiziție a echipamentelor de protecție împotriva infectării cu virusul COVID 19 (250.000 de combinezoane și 3 milioane de măști chirurgicale).

Totodată, din funcția pe care o ocupa, inculpatul Ionel Eugen Adrian ar fi determinat un funcționar din cadrul CN Unifarm SA să ateste în mod nereal, pe documentele de atribuire aferente contractului, că negocierea s-ar fi efectuat chiar cu reprezentantul legal al firmei private care a livrat echipamentele (Notă: este vorba despre Maria Lizica Daniela Radu, în calitate de şef serviciu comercial[8]).

În realitate, negocierea s-a realizat între directorul general Ionel Eugen Adrian și intermediar, la un restaurant din municipiul București, unde practic s-a convenit asupra clauzelor contractului și a prețului echipamentelor de protecție.

Intermediarul a pretins de la reprezentanții societății comerciale, pentru sine și pentru funcționari din CN Unifarm SA, suma de 5.810.175 lei, reprezentând un procent de 18% din valoarea totală a contractului încheiat cu Unifarm.

Pentru că societatea comercială furnizoare nu a achitat intermediarului nicio sumă din procentul de 18 % convenit, inculpatul Ionel Eugen Adrian, în calitate de director general al CN Unifarm SA a decis rezilierea unilaterală a contractului.

Din totalul echipamentelor conținute în contract a fost livrată și plătită doar o parte, respectiv 1 milion de măști (care de altfel nu corespundeau specificațiilor tehnice) și 26.000 de combinezoane.

Prin modalitatea descrisă s-ar fi produs un prejudiciu în valoare de 2.380.000 lei în patrimoniul CN Unifarm SA, reprezentând contravaloarea celor 1 milion de măști de protecție neconforme cu cele care au constituit obiectul contractului.”[9]

Inculpații din dosar, implicit Adrian Eugen Ionel, au încheiat acorduri de recunoaștere a vinovăției cu procurorii, așa că DNA a transmis către Tribunalul București propuneri de condamnare la 3 ani închisoare, cu suspendarea executării pedepsei pe durata unui termen de supraveghere de 4 ani și interzicerea pe o perioadă de 3 ani de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare a unor drepturi civile.

E FALITĂ UNIFARM SAU NU? CE FACEM CU EA?

Se cheamă că Adrian Eugen Ionel a scăpat cu bine de dosarul deschis de DNA și a rămas practic în libertate, să se bucure de „beneficiile” fostelor sale mandate de director la Unifarm. Dacă va mai fi trimis în judecată sau nu și pentru alte fapte și, în cele din urmă, va ajunge să guste și din privațiunile de libertate, rămâne de văzut. Eu unul nu aș paria că se va întâmpla așa ceva.

Doar că Unifarm a rămas după mandatele de director general ale celui menționat cu multe probleme prin contabilitate. Să ne reamintim, în 2017 Corpul de Control al Ministerului Sănătății constata că:

(i) nu se regăsea în evidențele contabile ale Unifarm suma de 839 mii lei;

(ii) Unifarm a închiriat spații către 11 chiriași, fără a organiza licitații publice. Adrian Eugen Ionel a refuzat să prezinte contractele de închiriere respective inspectorilor Ministerului Sănătății „… atât pe timpul controlului, cât și ulterior controlului, cu toate ca a fost înștiințat prin adresa nr.7898/08.02.2017”.[10]

În 2021 Unifarm se confruntă cu situația în care nu poate respecta termenii prevăzuți la art.4 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.29/21 martie 2020[11], privind rambursarea creditului de Trezorerie, pentru că:

„Unul din motivele pentru care Unifarm nu poate rambursa împrumutul de la Finanțe este situația financiară cauzată de acumularea de stocuri. Mai precis, Unifarm avea la finalul anului trecut (…) stocuri de marfă în valoare de peste 736 milioane de lei.

Peste 85% din total erau stocuri de marfă aferente COVID, situație generată de evoluția prețurilor pe piața internă (pe piață a existat între timp o ieftinire față de prețurile la care mărfurile au fost achiziționate de către Unifarm, la momentul izbucnirii pandemiei).

Aceste mărfuri au rămas pe stoc deoarece, afirmă administratorii, spitalele achiziționau materiale, dispozitive și aparatură/echipamente din surse neautorizate, deși exista marfă în depozitele Unifarm.

Compania semnalează potențialul de a intra în incapacitate de plăți, în condițiile nevalorificării acestor stocuri, mai ales ținând cont că România a impus la un moment dat o interdicție de export a acestor materiale de protecție, iar piața internă a fost saturată cu produse cu preț mult mai jos.

Administratorii semnalează că stocuri în valoare de 51,12 milioane de lei au reprezentat marfă expirată la sfârșitul anului și marfă ce a expirat până la data de 30 iunie 2021.”[12]

Consiliul de Administrație al Unifarm a cerut Ministerului Finanțelor Publice în 24 septembrie 2020, la împlinirea termenului legal consemnat în OUG, să amâne termenul de rambursare cu 12 luni, dar ministerul nu a răspuns.

Mai apoi Consiliul de Administrație a încercat să obțină de la Ministerul Finanțelor Publice eșalonarea pe o durată de 7 ani a diferenței rămase de rambursat din credit. În luna martie ac. ministerul a comunicat Unifarm că va fi nevoie de un Memorandum inițiat de Ministerul Sănătății, ca minister titular, pentru a se aproba  eșalonarea cerută.

Între timp, Consiliul de Administrație și managementul executiv al Unifarm trebuie să ia măsuri, atenționează Finanțele, „în vederea echilibrării situației financiare a companiei, cauzate de potențiala incapacitate de plată a Creditului contractat de la Ministerul Finanțelor Publice„.

 Pe de altă parte, Ministerul Sănătății, prin mandatul transmis Adunării Generale a Acționarilor, a cerut în luna mai ac. administratorilor executivi și neexecutivi ai Unifarm să examineze dacă compania se află în situația prevăzută la art.66 alin. (1) teza I sau alin. (4) din Legea nr.85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență și să comunica la cabinetul ministrului o analiză în care să se precizeze „…în clar, a concluziei existenței sau inexistenței stării de insolvență sau iminenței acesteia, după caz.”

Și uite așa a apărut pe buzele tuturor, când vine vorba de Unifarm, termenul „salvator” de insolvență! Cineva să o constate (sau nu) și să demareze procedurile (sau nu). Dar cine? Cine să facă analiza? Cine și, mai ales, cu ce argumente să prezinte cazul în fața judecătorului sindic? Și, mai ales, ce anume se poate rezolva în insolvență și nu pot rezolva rapid miniștrii sănătății și ai finanțelor (ultimul fiind și premierul în exercițiu, omul care a semnat OUG nr.29/2020)?

Să recapitulăm puțin chestiunea, înainte de a fi orbiți de praful în ochi ce se aruncă din toate părțile și să ne lăsăm păgubași:

(i) Încă din anul 2019 Unifarm se pare că a făcut achiziții de materiale și echipamente cu care a rămas în stoc și a început să acumuleze pierderi. De ce și cine este responsabil, la aceste întrebări poate răspunde fie un nou control al Corpului de Control al Ministerului Sănătății, fie un audit (de preferință contractat cu un extern) dispus de actualul Consiliu de Administrație. Așa se poate afla dimensiunea „grelei moșteniri a mandatului Ionel” cu care Unifarm a intrat în pandemie;

(ii) La jumătatea lunii martie 2020 directorul Unifarm, același Ionel, este mandat să ia finanțare de la EximBank, până la suma de 1,150 miliarde de lei. Ridică o primă tranșă de 575 de milioane de lei și se pune pe achiziții, că presiunea era mare;

(iii) La o săptămână, Guvernul Orban, grijuliu, aprobă OUG 29 prin care Unifarm să încheie o convenție pentru un credit de Trezorerie de 1,150 miliarde de lei, doar că – i se indică companiei prin textul ordonanței – va trebui să ramburseze întâi anticipat tranșa de credit angajată deja cu EximBank și de restul banilor rămași (1.150 milioane – 575 milioane = 575 milioane lei) să continue să facă achiziții. Adrian Eugen Ionel trece la executare, fără să se mai obosească să treacă noul plan de finanțare a achizițiilor prin Consiliul de Administrație și să informeze Adunarea Generală a Acționarilor;

(iv) La data controlului Curții de Conturi, Unifarm făcuse achiziții pentru care a plătit suma de 1.024.273.349 lei și îi mai rămăsese disponibil din credit suma de 125.726.651. Ei bine, așa cum aflăm acum de la Consiliul de Administrație al Unifarm, avem un stoc de produse nevandabile evaluat la 736 milioane de lei (cam 71% din ce achiziționase compania la data controlului Curții de Conturi și 64% din total credit), din care marfă în valoare de circa 51 de milioane de lei este cu termen de garanție expirat (deci pierdere certă).

(v) Ministerul de Finanțe își vrea banii înapoi, pentru că Unifarm avea termen de rambursare 24 septembrie 2020 și suntem, iată, aproape la un an distanță și compania stă cu stocurile în depozite, nu le vrea nimeni, iar șansele de rambursare a creditului devin pe zi ce trece tot mai apropiate de zero.

Mie mi se pare că, dincolo de comportamentul penal al fostului director general al Unifarm, avem aici o situație mult mai complicată, care ține de buna guvernare. Unifarm a făcut achiziții proaste, dar multe le-a făcut sub presiune. Ministerul Sănătății nu s-a implicat în valorificarea produselor, dispozitivelor și echipamentelor – măcar a celor conforme – în sistem, iar Unifarm a rămas cu stocul în depozite.

Ministerului Finanțelor Publice i s-a semnalat oficial, în scris, situația în 24 septembrie anul trecut, dar nu a catadicsit să răspundă Unifarm. Probabil funcționarii de acolo credeau că alegerile parlamentare vor fi soluția tuturor problemelor și au aruncat scrisoarea Unifarm într-un sertar și au uitat de ea.

Acum tuturor le-a străfulgerat soluția ideală: insolvența! Ne spălăm pe mâini, cum ne recomandă medicii în plină pandemie, cu mult săpun și timp de vreo 2-3 ani. Să găsească profesioniștii în insolvență și judecătorul sindic soluția, să facă ei treaba ministerelor: să scrie memorandumuri, să scrie hotărâri de guvern, să scrie ordonanțe de urgență, să dispună amânarea la plată a unor facturi, să găsească soluțiile de scoatere a stocurilor expirate din contabilitate, să vândă în pierdere ce se mai poate vinde… Datoria neplătită a Unifarm o punem astfel în contul bugetului de stat, să plătească contribuabilul.

Ei bine, cred că Unifarm nu are de ce să intre în insolvență. Tot ce poate face un practician în insolvență, poate rezolva un management executiv profesionist, cu implicarea și asumarea răspunderii înalților funcționari guvernamentali și a demnitarilor din Ministerul Sănătății și Ministerul Finanțelor. Dacă sunt găsiți și vinovați, să fie sesizate organismele de cercetare și urmărire penală. Dacă totul eșuează, atunci Unifarm să fie lichidată în baza prevederilor legii societăților comerciale. End of story.

Mie mi se pare că invocarea articolului 66, paragrafele (1) și (4) din legea 85/2014 în Hotărârea AGA din mai ac. este gestul disperat al înalților funcționari din Ministerul Sănătății care nu-și asumă lipsa de implicare în ceea ce ar fi trebuit să fie o operațiune strategică de aprovizionare a sistemului medical în plină pandemie, în care Unifarm era un pol strategic.

Unii probabil nu s-au implicat pentru că protejau afacerile personale ale directorului penal Adrian Eugen Ionel. Alții nu s-au implicat pentru că au întrevăzut consecințe și au preferat să se delimiteze din timp de riscul de a fi implicați în vreo anchetă ulterioară. În fine, există și o categorie care nu se implică din principiu, pentru că nu profesionalismul îi ține în slujbele ministeriale, ci vreo relație personală.

În acest al 13-lea ceas, Ministerul Sănătății ar face bine să numească un director general cu mandat deplin, să-l pună la treabă și să-i ofere tot concursul să scoată Unifarmul din belele. Compania are și la acest moment un director general interimar și nu-l văd pe interimarul Marius Georgică Hutanu implicându-se în administrare cu toată energia, atât timp cât nu știe ce-i aduce ziua de mâine.

Mai apoi demnitarii din ministerele sănătății și finanțelor ar trebui să se pună de acord și apoi să implice structurile pe care le conduc, prin mandate clare, în identificarea soluțiilor de negociere a unei soluții de eșalonare a datoriei Unifarm că Trezorerie. Eșecul este al guvernului în materie și Guvernul trebuie să o rezolve, și nu prin a transforma Unifarm în țap ispășitor.

În fine, dacă nu se găsesc soluții de eșalonare, atunci le ofer eu un sfat gratis celor din Adunarea Generală a Acționarilor: să citească aliniatul (2) de la art.66 din Legea 85/2014, corelat, firește, cu aliniatul (1). Poate se mai clarifică.

Și ca o rugăminte din partea unui contribuabil, dacă nu îndrăznesc prea mult, cred că nu ar strica o conferință de presă pe la Guvern, unde să ni se explice și nouă ce are de gând, care este planul guvernamental privind nesemnificativa sumă de 1,150 miliarde de lei blocată la Unifarm. Nu este musai să o organizeze premierul sau doamna ministru a sănătății, dar nici chiar portarul de la Palatul Victoria, dacă se poate. Mulțumim!

NOTE


[1] https://www.unifarm.ro/informatii-publice/1_legislatia_si_organizarea_companiei#table-documnents

[2] https://www.listafirme.ro/compania-nationala-unifarm-sa-11653560/

[3] https://www.romaniacurata.ro/cine-este-adrian-ionel-masterand-al-academiei-sri-si-mai-ales-cum-a-ajuns-el-director-la-unifarm/; https://ziare.com/stiri/acuzatii/cine-este-adrian-ionel-directorul-unifarm-acuzat-ca-a-cerut-mita-760-000-de-euro-pentru-achizitii-facute-in-criza-covid-19-1616230

[4] https://flux24.ro/dna-recunoaste-vlad-voiculescu-si-dacian-ciolos-l-au-facut-pe-adrian-ionel-imparatul-unifarm/

[5] https://ziare.com/stiri/acuzatii/cine-este-adrian-ionel-directorul-unifarm-acuzat-ca-a-cerut-mita-760-000-de-euro-pentru-achizitii-facute-in-criza-covid-19-1616230

[6] https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/orban-nu-am-avut-informatii-despre-faptul-ca-la-unifarm-s-ar-fi-derulat-proceduri-ilegale-1330243

[7] http://storage1.dms.mpinteractiv.ro/media/1/1481/21336/19498529/3/raport-covid-1.pdf

[8] https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/dosarul-unifarm-a-fost-trimis-in-judecata-1377846

[9] https://romania.europalibera.org/a/directorul-unifarm-adrian-ionel-pus-sub-urmarire-penala-pentru-luare-de-mita/30686297.html

[10] https://ziare.com/stiri/acuzatii/cine-este-adrian-ionel-directorul-unifarm-acuzat-ca-a-cerut-mita-760-000-de-euro-pentru-achizitii-facute-in-criza-covid-19-1616230

[11] Conform libertatea.ro (https://www.libertatea.ro/stiri/orban-si-citu-au-semnat-si-i-au-dat-lui-adrian-ionel-11-miliarde-de-lei-la-unifarm-printr-o-oug-neavizata-de-justitie-si-sanatate-3581741): Nimeni din Ministerul Sănătății, proprietarul companiei Unifarm, n-a vrut să semneze documentul. Cu mare probabilitate, susțin surse din Ministerul Justiției, el a fost avizat de MJ, dar nu semnat de ministrul Predoiu.

[12] https://economedia.ro/documente-sirul-de-nereguli-care-au-dus-unifarm-la-un-pas-de-insolventa-compania-nu-poate-rambursa-imprumutul-de-115-miliarde-lei-luat-pentru-a-achizitiona-materiale-sanitare-in-pandemie-produse-d.html

Distribuie acest articol

7 COMENTARII

  1. In toate instituțiile statului șefii sunt numiți politic.
    Misiunea lor principala , asigurarea de fonduri către partide ( oricare la putere) și către politicienii ” cu greutate” la momentul respectiv.
    Nu se fura cu valiza.
    Se fura legal, prin contracte cu dedicație. Clientela e semnalata politic și care clientela finanțează ocult partide și politicieni. Nu scapă nici un minister, instituție de aceasta boala. Civil sau militar.
    Practic o cangrena generalizată .
    Faptul că anumite personaje rămân pe post indiferent de cine face guvernul , e dovada că acești șefi sunt ” inteligenți”. Nu au mama , nu au tata, satisfac cerințele ( financiare) a tuturor.
    Uniform e doar vârful uni iceberg de corupție camuflat cu slogane goale tip ” Romania educata” și „Romania lucrului bine făcut”.

    PS.
    Statul român are unul din cele mai permisive și aiuristice coduri penale.

    Practic e facut de borfași pentru protejat borfașii.

    Pe acest fond , aștept cu nerăbdare reîntoarcerea în politica a pluricondamnatului Năstase , a deținutului politic Dragnea, a eroinei Elena Udrea, a martirei Alina Bica , a mega generalilor Oprea , Dobritoiu și nu uit fruntașul ajuns general dar și primar , tovarășul Neculai Onțanu.

    E o societate fără valori și fără morală. La oricare nivel.
    Iar pierderea financiara Unifarm e clar penala dar cite firme de stat sunt aduse în faliment de marionete politice și citi au răspuns pentru așa ceva ?
    Nici unul. In 31 de ani. Ne doare in basca de MCV, Schengen , UE.
    Promitem mereu ce vor , facem mereu ce vrem. Noi.

  2. In 2020 , prin luna mai , am vazut pe posturile tv , la interval de cateva zile , interventii ale doctorului Raed Arafat si ale dr. Adrian Strainu Cercel .
    Mesajul transmis de distinsii specialisti era ca nu trebuie luati la intrebari cei care au facut achizitii de urgenta pentru materiale sanitare necesare in pandemie .
    Pentru ca oamenii s-au sacrificat si au lucrat noaptea , peste program , pentru a asigura materialele sanitare de care avea nevoie poporul .
    Pentru ca eventualele cercetari intreprinse asupra acestor achizitii i-ar putea descuraja pe altii sa actioneze rapid si eficient in situatii similare .
    Oare renumitii specialisti Raed Arafat si Adrian Strainu Cercel aveau in vedere activitatile Unifarm pe care le descrieti dv ?

  3. Buna analiza, si doar pe baza de documente si informatii publice…
    Cu atat mai mult s-ar putea face luand in calcul si datele nepublice. Dar cine sa o faca, ca chiar asta e definitia statului esuat, ca autoritatile nu au niciun interes sa isi exercite atributiile, fiind blocate in singurul scop al existentei lor, servirea intereselor personale si de grup nelegitime ale functionarilor si politicienilor.

    • Ma tem ca „datele nepublice” la care va referiti pur si simplu nu exista.

      Din articol e destul de clar ca Unifarm (de fapt dl. Ionel) a primit ordinul sa cumpere si a cumparat, nu s-a mai obosit sa documenteze intern ce a facut si de ce a facut.

      In alta ordine de idei, unele stiri despre Unifarm de anul trecut sugerau ca legislatia nu permite Unifarm sa vanda sub pretul de achizitie, si de aceea nu pot sa scape de stocuri. Sunt foarte curios daca exista un sambure de adevar acolo, sau singurul motiv pentru care nu au scazut pretul este speranta lor ca Ministerul Sanatatii va obliga spitalele sa cumpere de la Unifarm indiferent de pret.

      • @Dan
        Ar putea să fie și așa. Adică, dincolo de „vagabonțeala” penală dovedită a lui A. E. Ionel, să fie mai departe vorba pur și simplu de proastă guvernare.
        De ce?
        Păi, ai o companie strategică ca Unifarm, înființată să țină stocuri strategice (dar nu le-a avut) sau să facă achiziții strategice în timp de pandemii, îi dai bani să le facă de urgență (deci evident la prețuri peste cele obișnuite din piață), după care tu, Guvern, nu te mai îngrijești și de pârghiile firești prin care marfa achiziționată astfel să fie valorificată rapid în sistem: nu majorezi bugetele spitalelor, nu ridici barierele birocratice, nu-ți asumi să notifici un eventual ajutor de stat sub urgență pandemică la Bruxelles și așa mai departe.
        Dar și dacă este așa cum spuneți, Guvernul trebuie să comunice public și să o facă de urgență!
        Va fi nevoie cu siguranță de au audit serios, un audit extern, care să arate ce este penal și ce este proastă guvernare la Unifarm, ca să poată fi făcut un plan corect de remediere.
        Ce este penal să ajungă la DNA, ca să poată scrie – pe lângă drepturi la replică – rechizitorii serioase, ce nu să ajungă pe masa premierului, ca să poată emite cadrul normativ necesar pentru a remedia situația.
        În orice caz, la Unifarm NU INSOLVENȚA ESTE SOLUȚIA. Insolvența este o soluție doar dacă vrei să ascunzi guniul sub preș.

  4. Romania este un stat mafiot de sus pana jos si cu o legislatie si institutii care sa il deserveasca. Totul trebuie resetat de la zero, incepand cu Constitutia si Justitia, Politia, etc.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Cristian Felea
Doctor în ştiinţe inginereşti, domeniul: „Mine, Petrol şi Gaze” - Universitatea din Petroşani. Ofițer SRI în rezervă Colaborator al publicaţiei „Revista Minelor”

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Carte recomandată

“Să nu apună soarele peste mînia noastră. Un psiholog clinician despre suferința psihică” – Andrada Ilisan

”Berdiaev spune că la Dostoievski singura afacere, cea mai serioasă, cea mai adîncă e omul. Singura afacere de care sînt preocupați toți în Adolescentul e să dezlege taina lui Versilov, misterul personalității sale, a destinului său straniu. Dar la fel e și cu prințul din Idiotul, la fel e și cu Frații Karamazov, la fel e și cu Stavroghin în Demonii. Nu există afaceri de altă natură. Omul este deasupra oricărei afaceri, el este singura afacere. Tot omul e și-n centrul acestei cărți. Și lipsa lui de speranță.” Continuare…

 

 

 

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

 

Esential HotNews

Top articole

Când sursele de energie care ar trebui să stopeze schimbarea climei nu mai funcționează din cauza schimbării climei…

Toleranța va atinge un asemenea nivel încât oamenilor inteligenți li se va interzicesă mai gândească pentru a nu-i ofensa pe imbecili.Autor...

Suntem un stat laic?

Scriu textul de față îndemnat de trei împrejurări. În ordine cronologică inversă, a treia e apariția reportajului Recorder Clanul marelui alb. Sunt...

Odăjdiile clanului Soprano

În statutul BOR art. 149, cauzele se introduc pe rolul consistoriului doar cu aprobarea episcopului sau patriarhului.  Hotărîrile devin executorii doar după...

Criză economică sau nu? Furtuna Perfectă necesară unui ”crash”

Semne de criză economică sunt tot timpul. Într-un sens, crize economice, mai mult sau mai puțin extinse, la nivel de ramură, la...

România, octombrie 2021 : eşec statal şi paralizie politică

Eşecul statal şi paralizia politică sunt semnele sub care stă România zilelor acestea.   Statul român se înfăţişează cetăţenilor acestei ţări  astfel cum...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.