miercuri, iunie 19, 2024

Mărturia Lucreției Jurj despre rezistența anticomunistă din Apuseni

În anul 2002 apărea la editura clujeană Dacia o primă ediție a cărții Suferința nu se dă la frați. Mărturia Lucreției Jurj despre rezistența anticomunistă din Munții Apuseni (1948-1958).

Cartea era produsul editorial al transcrierii a 16 ore de convorbiri pe care, pe atunci, doi tineri absolvenți ai Facultății de Istorie de la Cluj-Napoca, le-au avut cu protagonista. Fostă componentă a așa-numitului grup Șușman sau Teodor Șușman care a activat în Munții Apuseni imediat după abdicarea forțată a Regelui Mihai și până la anihilarea totală a combatanților, fie ca urmare a unor decese, fie ca o consecință a acțiunilor de reprimare continuă, încăpățânată, nemiloasă ale Securității.

La ora la care apărea prima ediție a cărții, Lucreția Jurj nu era tocmai o necunoscută. Ea se manifestase deja în spațiul public, dăduse interviuri, își evocase demn și fără patetisme, fără inutile și disproporționate auto-elogii și lupta, și suferința. Căci nu a fost nicidecum simplu și deloc la îndemâna oricui ca, preț de patru ani, să fie singura femeie din componența grupului, să bănuiască și mai apoi să dobândească certitudinea că soțul ei, pe nume Mihai Jurj, a fost ucis de oamenii Securității, să fie anchetată, uneori brutal, de angajații acesteia, să facă turul a câtorva închisori, să suporte nenumărate mizerii și privațiuni. Unele diabolice de-a dreptul.

Lucreția Jurj a făcut zece ani de închisoare. A fost eliberată în 1964. Și-a luat viața de la capăt. În momentul punerii în libertate i s-a pus în vedere și ei, ca și atâta altor victime ale represiunii comuniste, să nu spună nimic despre ceea ce a pătimit. I-a fost greu, nespus de greu Lucreției Jurj nu doar să își croiască un nou rost. Cum să le explici noilor colegi de muncă de ce nu ai avut nici un serviciu până în 1964 fără să le mărturisești motivul? Cum să te obișnuiești cu o nouă lume. Cum să te adaptezi unei normalități ea însăși departe de normalitate câtă vreme era supusă unei libertăți și strâmte, și condiționate? Cum să treci de la lumea domnilor la aceea a tovarășilor? Lucreția Jurj a avut, totuși, un dram de noroc, a izbutit să se recăsătorească cu Grigorie Costescu care s-a dovedit a fi un om bun. A fost și el, ca și Lucreția Jurj, bolnav de TBC. Pe Grigorie Costescu poate chiar căsătoria cu Lucreția l-a salvat de la moarte. Amândoi au muncit din greu și așa au izbutit să își cumpere un mic apartament în cartierul clujean Grigorescu. Să ducă o viață cvasi-normală.

Până la Revoluția din Decembrie 1989 puțini au fost aceia care au știut cine este cu adevărat Lucreția Costescu, odinioară Jurj. Deși, în linii mari, a fost lăsată în pace de Securitate (desigur, a primit totuși oferta de a-i fi acesteia colaboratoare, informatoare, a primit-o, în sensul că i-a fost făcut-o, însă spre cinstea ei, nu a acceptat-o), fosta deținută politic știa că nu era nicidecum bine să îi fie cunoscută de prea multă lume condiția. Lucreția Jurj nu avea studii superioare, era însă de o inteligență și de o intuiție sclipitoare. Asculta, ca și în anii rezistenței, emisiunile posturilor de radio dușmănoase (acțiune interzisă ca urmare a unui Decret dat de Nicolae Ceaușescu încă din 1971), realizase că pentru istoriografia comunistă rezistența din munți era ceea ce se cheamă subiect tabu.

Cu totul a fost situația după Revoluție. Rezistența anticomunistă din Apuseni, desfășurată între anii 1948-1958, a funcționat drept contra-argument în fața afirmației că românii s-ar fi împăcat relativ ușor cu cei cu Steagul roșu. Atunci Lucreția Jurj și-a luat foarte în serios rolul de mărturisitoare, apogeul fiind reprezentat de confesiunea ei din paginile cărții apărute, cum spuneam mai sus, în 2002, la editura Dacia.

La 22 de ani de la prima ediție, semnatarii volumului, istoricii Cornel Jurju și Cosmin Budeancă, specializați pe ceea ce se cheamă istorie orală, au reeditat mărturia Lucreției Jurj la editura ieșeană Polirom. Este vorba despre o ediție revizuită și adăugită, întocmită după reguli științfice clare, respectate cu sfințenie. După un cuvânt înainte datorat istoricului Doru Radosav, directorul Institututului de Istorie Orală de la Universitatea clujeană ‘’Babeș-Bolyai’’, putem citi un amplu capitol scris de semnatarii cărții. Cornel Jurju și Cosmin Budeancă refac aici, cu lux de amănunte, și contextul, și acțiunile, și sensul acțiunilor, și mișcările, și regrupările din interiorul grupului Șușman. Dar și misiunile și acțiunile personajului principal al cărții.

Centrul de maxim interes al volumului e reprezentat de mărturia Lucreției Jurj, una transcrisă cu fonetismele inerente. Dotată cu un bun simț exemplar, Lucreția Jurj are grijă să sublinieze că rostul grupului nu a fost acela de a sta la marginea drumului, de a omorî oameni.Da, cu toții au avut arme, chiar și ea, însă acestea au fost folosite strict în scop de auto-apărare.

Cornel Jurju și Cosmin Budeancă au întocmit un număr substanțial de note de subsol. Și lămuritoare, și cu funcția de a repara unele inerente scăpări ale memoriei mărturisitoarei. Memoria este, cum se știe, înșelătoare, istoria subiectivă/orală așijderea și tocmai de aceea e nevoie de prezența și contribuția unor istorici profesioniști. Așa-numitul istoric oralist face parte dintre aceștia. Iar Cornel Jurju și Cosmin Budeancă o probează cu asupra de măsură.

În părțile de final ale volumului, Cornel Jurju produce o mărturie subiectivă și reținut sentimentală despre Lucreția, iar Ruxandra Cesereanu scrie un foarte bun text intitulat Lucreția Jurj-Model uman și etic.

Anexele- fotografii și un indice de nume- completează benefic cartea.

Cornel Jurju și Cosmin Budeancă – SUFERINȚA NU SE DĂ LA FRAȚI. Mărturia Lucreției Jurj despre rezistența anticomunistă din Munții Apuseni (1948-1958) Editura Polirom, Iași, 2022

Distribuie acest articol

1 COMENTARIU

  1. Aceasta a fost o romanca adevarata!!!
    In fiecare familie am avut cate un bunic caruia i s-a luat pamantul, carul si boii, dar nu si demnitatea…
    Bunicul meu citea zilnic „scanteia” si zilnic descoperea in ea un mesaj „ca vin americanii”!!!!
    Parintii mei au pastrat printre haine portretul regelui Mihai si al reginei Elena…
    Tata a apucat sa vada schimbarea de regim…..
    Eu am trait-o si votez, si votez……
    Conf.dr. Georgeta Praisler

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Mircea Morariu
Mircea Morariu
Critic de teatru. Doctor în filologie din 1994 cu teza „L’effet de spectacle de Diderot à Ionesco” şi, în prezent, profesor universitar de Literatură franceză la Facultatea de Litere a Universităţii din Oradea. Dublu laureat al Premiului UNITER pentru critică de teatru (2009 şi 2013)

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

„Greu de găsit un titlu mai potrivit pentru această carte. Într-adevăr, Vladimir Tismăneanu are harul de a transforma într-o aventură a cunoașterii materia informă a contorsionatei istorii a ultimei sute de ani. Pasiunea adevărului, obsesia eticii, curajul înfruntării adversităților își au în el un martor și un participant plin de carismă. Multe din concluziile sale devin adevăruri de manual. Vladimir Tismăneanu este un îmblânzitor al demonilor Istoriei, un maître à penser în marea tradiție – pentru a mă restrânge la trei nume – a lui Albert Camus, a Hannei Arendt și a lui Raymond Aron.“ — MIRCEA MIHĂIEȘ 

 

 

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

„Avem aici un tablou complex cu splendori blânde, specifice vieții tărănești, cu umbre, tăceri și neputințe ale unei comunități rurale sortite destrămării. Este imaginea stingerii lumii țărănești, dispariției modului de viață tradițional, a unui fel omenesc de a fi și gândi.", Vianu Mureșan. Cumpara volumul de aici

 

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro