marți, aprilie 29, 2025

Memorie, sânge și cearșafuri de lux

Odată cu ieșirea pe piață a filmului Blink Twice (Clipește de două ori), Zoë Kravitz marchează debutul ei în regia de lung metraj. Unde mai pui că totodată  își sărbătorește căsătoria  cu binecunoscutul actor Channing Tatum care nu doar că deține rolul principal masculin, ci e și unul dintre producători, și decontează o poveste ale cărei începuturi se găsesc undeva în copilăria artistei. Care, conform propriei mărturii, a frecventat încă de timpuriu ceea ce odinioară se chema lumea bună, sau, mă rog, high society, fiind inițial fascinată de toate riturile sociale aferente, de faptul că toți cei aflați într-un anume loc păreau a se cunoaște de când lumea, că  erau unul față de celălalt numai lapte și miere, că zâmbeau necontenit “precum stewardesele din anii ‘60” și că se asigurau reciproc și periodic că se simt împreună cum nu se poate mai amazing. Pentru ca, mai apoi, odată ajunsă la vârsta maturității,  să caute să descopere ce se află dincolo de inflația de lux și voluptate. Iar ceea ce a descoperit regizoarea și ne împărtășește cu ocazia filmului  și nouă e cum nu se poate mai îndepărtat de calmul din celebrul vers al lui Baudelaire.

Aparent, filmul, care se chema inițial Pussy Island, este doar un frivol amestec de comedie, de thriller și de horror, garnisit cu panseuri șubred filosofice despre timp, uitare și memorie. Numai că regizoarea ne provoacă să trecem dincolo de aparențe. Și ca să-i reușească asta Zoë Kravitz itz nu face deloc economie  de neașteptate răsturnări de situație, de inserturi horror, de crime, de sânge, de mult, foarte mult sânge, de violență și de iepurași roșii. Firește, semnificația simbolului reprezentat de urechiații cu pricina li se va dezvălui spectatorilor doar către finele proiecției. Când vom avea parte de revenirea decorului preponderent pe un orbitor, fals aseptic fond alb (Fátima Diaz Oliveira), de încă o senzațională răsturnare de situație și de un happy end asezonat cu foarte multă ironie.

Așadar. Două foarte tinere chelnerițe, Frida (Naomi Ackie) și Jess (Alia Shawkat), ajung să își realizeze visul. Acela de a servi la una dintre nenumăratele acțiuni de caritate girate de superbogatul (fost) magnat al tehnologiei Slater (Channing Tatum). Acum pretins retras din viața publică și declarat pașnic crescător de găini. Care înțelege  ca astfel, prin revenirea la simplitate, la natură și la frust să își ispășească greșelile trecute. Numai că la asemenea de acțiuni de caritate cu invitați de ordinul sutelor se întâmplă multe, printre care și un mic accident de muncă de pe urma căruia Frida și prietena ei ajung să ia parte ca invitate cu toate drepturile aferente la o a doua petrecere. Cea din insula în care își săvârșește mult trâmbițata penitență mai sus amintitul Slater. Băuturi care de care mai puternice, bizare amestecuri alcoolice, mâncăruri delicioase și exotice, deserturi după deserturi, cearșafuri de lux, cadouri puse în pungulițe roșii cu a căror administrare nu se prea descurcă Stacy (Geena Davis) abandonarea oricăror conveniențe sociale și faptul că toată lumea se comportă în așa fel încât lasă impresia că ar cunoaște pe toată lumea, nu o păcălesc însă pe Jess. Neașteptata dispariție a acesteia, provocată de o evident provocată mușcătură de iepure o va pune în fine pe gânduri pe Frida care, în asociere cu noua ei prietenă Sarah (Adria Arjona), va pătrunde într-un extrem de încâlcit ghem de mistere. Printre care și cel al deja amintitului iepure roșu. Când totul pare a se termina în cel mai prost chip cu putință, când Frida îl înștiințează pe Slater că i-a dibuit jocul și ticăloșiile, foaia se schimbă. Avem de-a face cu o nouă metamorfozare a Fridei, cu transformarea ei în fermecătoare, elegantă soție a lui Slater –desigur îmbrăcată în roșu (costume: Kiersten Hargroder) și cu punerea la încercare și la noi chinuri a memoriei bietului domn Rich. Interpretat de Kyle MacLachlan. Odinioară fermecător în agentul Cooper din Twin Peaks pe care pariez că foarte puțini spectatori îl vor recunoaște din prima.

Că doar nu degeaba Blink Twice este, cum spuneam,  un film despre timp, memorie și uitare. 

BRUCE COHEN PRODUCTIONS; FREE ASSOCIATON METRO GOLDYN MEYER

BLINK TWICE (CLIPEȘTE DE DOUĂ ORI)

Regia: Zoë Kravitz

Scenariul: Zoë Kravitz și E.T. Feigenbaum

Producători: Bruce Cohen, Zoë Kravitz, Garret Levitz, Gildardo Martinez, Brian O’ Neill, Tiffany Persons, George Scarles, Channing Tatum

Imaginea: Adam Newport –Berra

Costume: Kiersten Hargroder

Decoruri: Fátima Diaz Oliveira

Coloana sonoră: Chanda Dancy

Montajul: Kathryn J. Scubert

Designer de producție: Roberto Bonelli

Cu: Geena Davis (Stacy), Haley Joel Osmet (Tom), Christan Slater (Vic), Kyle MacLachlan(Rich), Adria Arjona (Sarah), Channing Tatum (Slater), Alia Shawkai (Jess), Simon Rex (Cody), Naomi Ackie (Frida)

Distribuie acest articol

6 COMENTARII

  1. Interesant, multumim pentru prezentare!
    Se stie ca bogatii se plictisesc repede, iar atunci incearca „distractii” bizare prin care isi pot descoperi o latura a personalitatii foarte intunecata. Atunci cand iti place prea mult culoarea rosie, fie devii un comunist infocat, fie un criminal. Si unii, si altii, omorau de placere…

  2. Ma intereseaza extrem de putin cu ce se ocupa superbogatii… mi fac unii cit eun film ca ce sa faca si ei, doar sunt oameni de cultura, ha, ha, ha

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Mircea Morariu
Mircea Morariu
Critic de teatru. Doctor în filologie din 1994 cu teza „L’effet de spectacle de Diderot à Ionesco” şi, în prezent, profesor universitar de Literatură franceză la Facultatea de Litere a Universităţii din Oradea. Dublu laureat al Premiului UNITER pentru critică de teatru (2009 şi 2013)

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

Foarte rar mi-a fost dat sa citesc o carte atat de neinduratoare cu realitatea imediata, in acelasi timp atat de logica si de riguroasa in demonstratii. Da, Mihai Maci n-are solutii pentru impostura generalizata din sistemul universitar romanesc sau din cercetare; dar o vaneaza splendid si necrutator in toate cotloanele unde se ascunde si o fotografiaza impecabil, aratandu-i originile si semnificatia sociala. Da, recunoaste ca nu stie cum ar trebui recuplata cultura de invatamant, nu mai spera ca s-ar putea ingradi dezastrele produse limbii romane de utilizarea device-urilor digitale, nu poate decat consemna declinul ireversibil al culturii inalte, dar si al satului traditional si al „familiei traditionale”: dar cat de magistral si, mai ales, lipsit de complezenta sentimentala completeaza fisele sociologice ale principalelor mutatii sociale si culturale din ultimele decenii! Ce-i de facut, totusi? Atata (si e deja mult), crede el: sa privim drept in ochi dezastrul si sa-i punem interogatiile esentiale: „Inainte de-a da raspunsuri, se cuvine sa punem intrebarile”. – Andrei Cornea

Un nou volum semnat de Mihai Maci. Îl puteți achiziționa de aici

Carti

Cărți noi

Noțiunea de cumpănă, care dă titlul acestui volum, nu doar că surprinde natura momentului geopolitic internațional, dar sugerează și o posibilă soluție pentru România. Cumpăna nu este doar o etapă de tranziție, ci un punct critic în care direcțiile asumate astăzi vor determina ireversibil poziția țării în arhitectura globală a puterii. După trei decenii de integrare euro-atlantică, în care viitorul părea stabil și previzibil, realitățile internaționale s-au schimbat rapid, iar ordinea liberală care a definit ultimele decenii este acum contestată. Această contestare vine atât din exterior, prin ascensiunea regimurilor autoritare, cât și din interior, prin revizionism politic și radicalizarea discursului public.” Prof. Corneliu Bjola, Universitatea Oxford

Volumul poate fi cumpărat de aici

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

Carte recomandata

Ediția a II-a adăugită.

„Miza războiului purtat de Putin împotriva vecinului său de la vest este mai mare decât destinul Ucrainei, echilibrul regional sau chiar cel european. De felul în care se va sfârși acest conflict depinde menținerea actualei ordini internaționale sau abandonarea ei, cu consecințe imprevizibile asupra întregii lumi pe termen mediu și lung. E o bătălie între democrație și dictatură, între regimurile liberale și cele autoritare... Cumpara volumul de aici

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro