În data de 8 septembrie 2023 s-a emis OME cu Nr. 6.238, care reglementează, printre altele, bursa de merit educațional. Ne-am fi așteptat la o oarecare parcimonie în folosirea fondurilor publice în condițiile unui deficit bugetar destul de ridicat după standardele europene, dar, având în vedere că anul electoral 2024 bate la ușă, politicienii României bat la rândul lor din picior și distribuie sume apreciabile categoriilor sociale vulnerabile (cuvântul este, din păcate, corect ales și întrebuințat, dacă ne gândim la sutele de mii de părinți care sunt plecați temporar în străinătate la muncă, dar și la natura nivelului de trai de care se bucură cei mai mulți cetățeni români), altfel spus, minorii țării, viitorul ei de aur, prin intermediul cărora posibilul votant poate fi sensibilizat, mângâiat duios pe creștet și, nu în ultimul rând, înșelat nici măcar cu cinism, ci pus la colț cu o nerușinare autohtonă tipică, învechită în rele, pe care opinia publică o încurajază ca marcă a succesului social. Una vorbim la Bruxelles, unde ne ploconim mieros și acceptăm orice regim de austeritate, indiferent de natura surselor ideologice din spatele politicilor economice unionale, alta facem acasă, unde strecurăm pe repede înainte orice este de interes politic imediat în hotărâri de urgență sau în ordonanțe ale guvernului, în ordine de ministru etc. Mentalitatea politicianului român este cea a unui președinte de asociație de proprietari la bloc dintr-un oraș mare, președinte care umflă necesarul de detergenți ai scărilor disponibile, înspumate și parfumate excesiv, în speranța că luna aceasta își va curăța podelele din apartament pe gratis. ,,Păi, ce, eu sunt președinte în schimbul a nimic? Lasă să înțeleagă și ăștia cine-i stăpânirea”. Samavolnicia este adânc cuibărită în mentalitatea oricărui personaj vremelnic, dar cu ceva autoritate oficială la români.
Pe fondul acestei grabe de a emite hotărâri pentru a câștiga puncte politice, bursa de merit școlară este definite ca acordând-se la ,,minimum 30% din elevii din fiecare clasă de gimnaziu și liceu dintr-o unitate de învățământ” (Art. 7, (1) din OME Nr. 6.238). Elevii din clasa a V-a primesc bursa de merit în funcție ,,de notele obținute (…) pe parcursul primelor două intervale de învățare din anul școlar în curs” (Art. 7, (1), b), OME Nr. 6.238), iar cei de clasa a IX-a ,,în ordinea descrescătoare a mediilor de admitere în învățământul liceal sau profesional” (Art. 7, (1), c), OME Nr. 6.238). Considerând faptul că primele două module nu s-au încheiat, ne-am aștepta, pe cale logică, să ne lovim de două situații neplăcute, ambele simultan, dar cu ponderi variabile în ansamblu: pe de o parte sunt elevi de gimnaziu și liceu ale căror medii depășesc ușor media 9,50, iar aici ne gândim la minoritatea instituțiilor de învățământ reputate pentru numărul de premii obținute la olimpiade și concursuri școlare, caz în care până și un sfert din elevii unei instituții de învățământ gimnazial sau liceal se pot califica pentru suma de 450 de lei pe luna per capita, pe de altă parte, există unități de învățământ unde performanțele educaționale sunt modeste, iar cei 30% cu bursă de merit pot include elevi cu note sub 5. Pe deasupra, nu este greu să ne imaginam și un caz ipotetic hibrid, în care un elev de la o clasă cu rezultate slabe capătă bursă de merit cu o medie generală anuală între 6 și 7, iar alți colegi din aceeași instituție de învățământ, dar din alte clase, cu medii până în 9,50 (pragul de merit stabilit în anii anteriori), nu se încadrează în primele 30% din mediile organizate ierarhic ale colectivului clasei din care aceștia fac parte. Toate aceste presupuneri legitime, care conțin un indice ridicat de platitudine, au trecut cu siguranță prin mintea celor care au elaborat și aprobat respectivul OME, însă socoteala politicianistă de a obține ușor voturi de la un electorat cu speranțe puține și furii multiple a contat mai mult în luarea unei decizii nu numai eronate, ci și ridicole prin consecințele sale imediate. Cum să creăm un cadru legal în care media 4 este un merit? Meritocrația educațională nu înseamnă prea mult în România – asta ca să ne ferim a spune lucrurilor pe nume. Piața muncii autohtonă este deficitară atât cantitativ, cât și calitativ la majoritatea capitolelor. Un specialist cu experiență în resurse umane din piața românească ar putea nu numai confirma, ci și susține cu o mulțime de cifre, proiecții și chiar anecdote un asemenea verdict de interval istoric. Una peste alta, a decreta meritul educațional și a pune în mișcare finanțele statului prin ordine de ministru gândite pe genunchi fac parte din practicile deja cunoscute, încercate de prea multe ori și, în definitiv, falimentare ale statului român (dar poate statul da faliment când ne putem, în schimb, îndatora organismelor internaționale creditoare?), aflat la discreția unor aleși votați democratic, e adevărat, dar în curs de a fi confirmați sau respinși la tururile de scrutin din 2024.
Însă pentru a înțelege dimensiunea reală pe care bursele de merit, aplicate unor elevi cu performanțe educaționale scăzute, o înglobează, știrile recente ne arată de unde provin bursele de merit sub nota 5. E vorba și de elevii care au fost proaspăt admiși la liceu, nu doar de cei care nu învață prea mult de la un an la altul. Media 4 le permite atât obținerea unui loc eligibil la liceu în anul 2023, cât și bursa de merit[1] (îmi venea să scriu bursa de medie întrucât media face meritul). Este splendid că sistemul românesc de educație îngăduie asemenea note de admitere în liceu. Cu siguranță vinovați sunt profesorii, ale căror exigențe obsolete și nerealiste, nu tocmai adaptate pieței muncii, unde predomină muncile înalt calificate (sic!), sunt responsabile pentru aceste note mici. De altminteri, poate și materia de Evaluare Națională ar putea fi subțiată încă și mai mult pe acest fond de note de admitere la liceu sub standardele recunoscute ca fiind suficiente. În felul acesta, colegiile naționale de elită ar permite o creștere a ultimei medii de admitere de la 9,50 la 9,90, iar în viitorul nu tocmai îndepărtat la 9,99, tendință din ce în ce mai pregnantă în ultimii 15 ani, în vreme ce anumite licee profesionale și tehnologice, în loc să califice elevi cu note sub 5, ar lucra cu aceeași elevi, cărora le acordăm suplimentar și burse de merit, cu puțin peste această notă minimă de trecere. Este ușor a îndeplini această distopie a meritului educațional: coborâm standardele cerințelor de la examenele naționale, iar, în acest fel, se adună la vârf procentul elevilor care învață, cei care ajung să se confrunte cu diferențe insignifiante și irelevante de pregătire, la nivel de zecimi de sutime, pentru admiterea într-un liceu de prestigiu. Ceilalți, care de-abia au competențele minime sau nu le au, de fapt, aproape deloc, intră la rândul lor într-un liceu, unul cu elevi ,,reziduali”, pentru a folosi terminologia sociologului Lazăr Vlăsceanu. Iar, colac peste pupăză, statul român le acordă burse de merit primilor 30% ca medie în fiecare clasă. Bănuiesc că avem măcar dreptul de a fi mirați de aceste anomalii căutate, nu accidentale, pe care, la presiunea amuzată a presei, cineva le va corecta din mers. În definitiv, unitățile de învățământ din România au fost informate că au obligația de a-și tăia din bugete cât mai curând și de a face economii la consumul de curent, apă, hârtie igienică, hârtie de tipărit alte multe hârtii (în ce stadiu ne aflăm cu digitalizarea?), dosare cu șină, bibliorafturi, ștampile cu tuș, pixuri, creioane, radiere și alte mărunțișuri care contribuie la gaura bugetului de stat mai mult decât proasta guvernare.
Între timp, pe un website dedicat educației, una din cele mai reputate platforme online din România, suntem informați că din suma de primă didactica, 450 de lei – cuantumul de bursă de merit a unui elev într-o lună – pot merge și pe frigidere și congelatoare, dacă profesorii completează suma respectivă din buzunarul lor[2]. Iată o ,,nevoie didactică” stringentă, în sprijinul căreia statul român acționează cu multă înțelepciune. Primum vivere deinde philosophari scrie pe frontispiciul școlii românești. Pe lângă școala formală, rece și plictisitoare, are loc a doua pregătire, cea a școlii vieții.
[1] A se vedea https://www.edupedu.ro/burse-de-merit-de-450-de-lei-pe-luna-pentru-136-de-elevi-cu-medii-sub-5-din-bistrita-nasaud-anunta-inspectoratul-scolar/, https://www.edupedu.ro/peste-120-de-elevi-de-clasa-a-ix-a-din-judetul-gorj-vor-primi-burse-de-merit-pentru-medii-sub-5-in-valoare-de-450-de-lei-pe-luna-transmite-inspectoratul-scolar-judetean/.
[2] https://www.edupedu.ro/un-lant-de-magazine-anunta-ca-din-prima-didactica-profesorii-isi-pot-cumpara-si-frigidere-daca-pun-diferenta-de-pret-categoriile-de-produse-eligibile-pentru-cei-1-500-de-lei-cardurile-sunt-valabi/
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
sa nu fie discutii, putea fi in regula sa se fi dat bursa la toata lumea, dar ma tem ca ar fi intrat in discutie si „da’ de ce sa se dea la toata lumea ?”
baremul de 30% va stimula totusi o concurenta si ar fi absurda o relativizare infinita, ca altfel ar trebui sa se dea burse numai la niste olimpici sau numai la cea mai performanta scoala din tara;
era ceva mai bine daca raportarea s-ar fi facut la nivel de scoala, nu la nivel de clasa, pentru ca elevul nu poate opta pentru redistribuire in alta clasa; e insa destul de bine ca vor ajunge burse tocmai la copii care au mai multa nevoie de ea decat geniile din scolile aristocratice; si va fi poate si mai bine daca unii mai inteligenti si mai silitori vor opta pentru scoli marginale, din motive financiare, incat sa se mai reduca decalajele;
cu siguranta sistemul are scheleti prin alte dulapuri;
Pentru copiii care au nevoie de bani și nu sunt genii aristocratice există bursă socială.
Dar geniile din familiile cu venituri medii ce sanse au?? Cei care nu primesc bursa sociala pentru ca nu sunt atat de saraci dar nici nu isi pot permite scoli private.Nu au nici o sansa, in scoala noastra se vorbeste doar despre programe remediale pentru loaze, scuzati-mi expresia, si nici un program pentru copiii dotati sau supradotati din scolile normale. Exista pe hartie minunatul „invatamant diferentiat” care bineinteles ca nu se aplica nicaieri. Acum au mai scos si bursele de la clasele primare de la concursurile nationale, ca sa le dea la cei cu medii de 2. Ce concluzie sa tragi de aici?
Cineva a pus o întrebare de bun simț; ”Dacă bursierul cu 1,95 este în primii 30%, ce medii au oare restul de 70% din clasă?”. Nu putem ști, trebuie să-i întrebăm pe cei care au clocit și au dat țării programul ”România educată”.
Felicitari pentru aceasta analiza. Meritocratia nu mai exista de mult cu adevarat. Daca exista nu aveam politicieni cu diplome de carton. Oare cati ministri si parlamentari vor citi cele scrise si gandite de dv si vor face ceva?!!!!.
meritul in educatia romaneasca imita meritul din societatea romaneasca; ce va mira? „cum e turcul si pistolul”; „cum e sacul si petecul” etc
De la Valeriu Nicolae stiu ca unii dintre copii ar veni la scoala daca ar avea ce sa imbrace! Si ca altii vin pentru ca acolo primesc de mincare! Oricum o dai asta e tragic.
Cu bursele de merit opinez ca au rostul lor de la un nivel in sus, la o scoala de la un nivel in sus. Nu sint eu capabil sa stabilesc nivelurile astea insa la mine la liceu 8 la mate era o nota buna. Un singur coleg a luat citiva 10 la mate in 4 ani dar el era o clasa peste mine. Asta la mate. Eu am luat zece la Geometrie Descriptiva (o faceam la Desen Tehnic, nu mai stiu, anul 2, cred) si a doua zi vuia tot liceul: proful x a dat un 10. Cica ar fi fost primul de pina atunci, asa zicea zvonul insa cred ca e o exagerare.
N-am avut niciodata bursa, salariile parintilor mei erau cele care erau, pina si in tabere ma calificam cu greu tocmai din cauza asta – firesc, cind am fost la Navodari in tabara in liceu in anul 3 eu fusesem la mare in fiecare vara incepind de la 3 ani iar majoritatea colegilor o vedeau pentru prima oara! – si nici n-am stiut vreodata ce era cu intrebarea care li se punea unor colegi in examen: „ai bursa?”, pot doar presupune ca nota era cumva influentata de faptul ca studentul avea sau nu bursa, profesorul incercind sa-i ajute.
Am avut un coleg de grupa orfan de tata iar mama croitoreasa. Fara bursa el n-ar fi putut veci sau ar fi putut cumva cu mari sacrificii sa se intretina in facultate. Si era un student foarte bun.
Asadar, nu-mi da mie bursa decit daca am, sa zicem, 10 pe flanc la o scoala „aspra” si am si facut ceva deosebit, vreun proiect cu recunoastere internationala (reala nu imaginara), am cistigat vreo olimpiada, de-astea. Nu zic ca-mi strica insa faci mai mult bine dindu-i bursa unui copil care vrea sa invete dar n-are bani de incaltaminte!
De acord ca bursa primita de un elev fara posibilitati materiale trebuie sa il ajute sa termine scoala. Dar trebuie sa arate ca poate sa ia note intre 7 si 10. A da bursa unor elevi cu medii intre 2 si 6 mi se pare o risipa. Si in vremea lui Ion Creanga invatatorii sprijineau copii doritori sa invete bine cu burse. Am ajuns mai rau ca acum aproape doua secole. Unde este Romania educata ?!!!
Daca bursele se numeau altfel, lucrurile ar fi fost mai clare. Ajutorul acordat unui elev si familiei sale pentru a avea acces mai usor la educatie este benefic atunci cand un oarecare progres poate fi constatat.
Avand in vedere ca sunt categorii speciale de adulti imbuibati cu „ajutoare financiare” si de alte feluri, suma care se cheltuieste din buget pentru bursele astea de „merit” nu cred ca ar fi o povara prea mare pntru buget. Problema este atunci cand elevii nemerituosi se naravesc si primesc pleasca precum para malaiata. In acest caz, banii nemeritati fac mult rau.
Foarte corecta observatia. Vorba ” bursa” este aiurea aleasa.
Bursa ca si coronița se acorda pe merit .
Sper ca premiantii mai primesc coronițe , ca absolventii universitatilor mai intoneaza Gaudeamus igitur si ca au habar de traducere ca sa nu zambeasca prosteste cand versurile evoca finalitatea destinului laureatilor cu frunze de bac.
Atata timp cat in tara noastra mai sunt parinti analfabeti care fac o cruciulita in spatiul destinat „luarii la cunostinta” a continutului unei mesaj scolar, ajutorul social pentru studii se justifica indiferent de resursele financiare ale familiei elevului/ studentului.
In societatea romaneasca nu trebuie sa se creeze confuzii intre alocarea unei burse si alocarea ajutorului social pentru studii.
Oare ministrii invatamantului nu au si dansii consilieri de comunicare care sa detina proprietatea cuvintelor?
Nu „bursa” e aiurea. „Merit” e total aiurea.
daca bursele s-ar acorda exclusiv pentru excelenta, cu certitudine elevii nemerituosi se vor „naravi” cu ideea ca nu vor avea nici o sansa sa detroneze vedetele clasei; dar daca te poti califica in primii 30% chiar cu note mici, merita sa incerci; totodata, ar trebui luat in considerare ca anomaliile au aparut la clasa a IX-a, la care se iau in considerare note de examen; iar daca notele de examen au fost sub 5, e cat se poate de probabil ca mare parte din vina sa fie de fapt a profesorilor;
Personal am avut posibilitati materiale in familie foarte reduse. Dar am realizat inca din scoala generala ca daca nu rup cartea nu am sanse sa depasesc conditia materiala ale parintilor. Ca atare am reusit sa termin un bacalaureat cu medie mare. Sa intru in o facultate fara meditatii. Sa obtin o bursa in fiecare luna avand medii anuale de peste 9. Cu aceasta bursa am reusit sa imi cumpar cele necesare pentru facultate si din cand in cand ceva de imbracat ori incaltat. Bursa a fost si de merit dar si cu mare impact social. Colegii care nu au putut merge la liceu au mers la scolile profesionsale iar multi dupa liceu la scolile postliceale de doi ani. Aceasta inainte cu putin inainte de 1990.
Nu stiu daca Ionut Raicea a fost sustinut financiar pentru a ajunge sa studieze la Accademia Vivarium Novum dar in mod cert merita un premiu de excelenta pentru alegerea facuta, alegere care ii onoreaza pe romani.
Atata timp cat exista tineri care fac o asemenea alegere, avem dreptul sa speram,, sa zambim cu incredere.
https://vivariumnovum.net/en/year/admission
”În 2020-21, numărul elevilor care au primit burse de merit și de excelență a fost de peste trei ori mai mare decât cel al celor care au beneficiat de burse sociale. Sprijinul financiar acordat elevilor numai pe baza meritelor ridică unele probleme. Este mai probabil ca elevii cu înclinație mai mare către învățare să provină din medii socioeconomice favorizate și să reușească în educație chiar și fără bursă de merit. Prin urmare, bursele de merit pot duce la o utilizare ineficientă a resurselor publice și nu contribuie la soluționarea inechităților din sistem.” (pg. 30 – https://www.edu.ro/sites/default/files/Romanian_Technical%20report_4.03.2024.pdf)