duminică, aprilie 21, 2024

Ministerul Energiei trebuie să fie în CSAT!

Legislația, strategia și interesul national

Este sau nu este energia un subiect al securității naționale ? Am arătat care este importanța geostrategică a energiei și rămâne ca să convingem decidenții că dacă este parte a securității și a apărării naționale, trebuie să fie tratată ca atare.

România, la începutul fiecărui mandat de președinte, își definește o Strategie Națională de Apărare (SNAp), care trebuie să genereze strategii sectoriale. România nu a mai avut de mai mult de 15 ani o strategie energetică. Probabil că o definire mai bună ar fi “Strategie de Securitate Energetică”, mai ales în această perioadă tulbure și tensionată pentru regiunea în care ne aflăm. De asemenea Strategia de Apărare Naționala, împreună cu strategiile sectoriale trebuie să fie modelate în funcție de mediul extern. Problema este că nici după criza Covid și nici după ce Federația Rusă a atacat Ucraina, SNAp nu trebuiește modificată, deoarece este foarte cuprinzătoare. Realitățile geopolitice sunt fluide și acestea au dictat schimbări sau ajustări în strategiile de securitate și apărare sau sectoriale ale tuturor statelor care sunt influențate de crizele internaționale. Riscurile, amenintările, vulnerabilitățile și pericolele sunt altele după februarie 2022. Și oportunitățile sunt altele! Războiul de la graniță a schimbat multe și România, ca parte a Uniunii Europene și NATO, a demonstrat că în unele domenii s-a adaptat iar în altele a fost prinsă nepregatită.

Reiau de câte ori am ocazia: “Securitatea energetică a unei țări este parte integrantă a doctrinei naționale de securitate. Securitatea Energetică este o condiţie a existenţei statului român, un drept internaţional inalienabil şi imprescriptibil, rezultat din dreptul statului asupra resurselor sale energetice şi din tratatele europene şi euroatlantice, care trebuie să devină unul din obiectivele de guvernare pe termen lung. Securitatea energetică presupune asigurarea necesarului de consum de energie sub aspectul accesibilităţii la resurse şi a disponibilităţii accesului pe termen lung.”

La aceasta, hai să îi zicem definiție, adăugăm sintetizarea ministrului Burduja: „Energia trebuie să fie sigură, iefină și verde”. (Uneori sunt gelos că nu am avut eu această putere de sinteză.)

Legea 203 / 2015, privind planificarea apărării, specifică obligația președintelui României ca la începutul fiecărui mandat să realizeze Strategia Naționala de Apărare. De asemenea se elaborează și Strategia Militară a României.

În Strategia Națională de Apărare, elaborată la începutul lui 2020, în care securitatea energetică definită ca parte a securității naționale extinsă și care trebuie asigurată, se spune că Federația Rusă are un comportamentul agresiv, desfășoară acțiuni de militarizare a regiunii Mării Negre și desfășoară operațiuni de tip hibrid ce au ca scop menținerea unui climat tensionat și de insecuritate.

Cred că nu mai există nici un dubiu că războiul hibrid dus de Federația Rusă în România are cel putin patru componente: operațiunile de sabotare a industriei energetice, războiul cibernetic, operațiunile psihologice de manipulare și operațiuni de corupere a unor decidenți.

Noi nu putem demonstra care au fost operațiunile de sabotare a industriei energetice românești, dar dacă facem o analiză comparativ istorică din 2009 încoace, vedem că: România nu mai are un institut de cercetare fiabil pentru industria energetică, că industria energetică s-a degradat în ultimii ani, în companiile coordonate de Ministerul Economiei sau după caz, Ministerul Energiei, constatăm că nu au mai fost făcute investiții majore și chiar retehnologizări, multe capacități de producție fiind retrase din cauza uzurii, uzurii morale, având ca rezultat neprimirea autorizațiilor de mediu sau autorizațiilor ISCIR. Astfel începând cu 2019 România nu a mai fost în stare să-și asigure necesarul de consum, devenind o țară net importatoare de energie electrică și gaze. În susținerea acestei subpoziții venim și cu câteva întrebări: de ce expoatarea de gaze din resursa de gaze de la Caragele, de 30 miliarde metri cubi (mmc), a stagnat, fiind necesara venirea ministrului Burduja pentru a o revigora? Rămânând tot pe tărâmul Romgaz: De ce această companie s-a retras în primăvara lui 2020 din join-ventures-ul de la Alexandroupoli a terminalului NLG Gastrade, în care era partener cu grecii de la Desfa și bulgarii de la Bulgartransgas? De se s-a întârziat aproape 10 ani demararea proiectului de extracție de gaze din perimetrul de mare adâncime Neptun Deep? Cum e posibil ca termocentrala de la Iernut să nu fie finalizată după atâția ani?

Specialiștii în cyberwar ne spun că peste 70% din atacurile cibernetice au fost asupra sistemului energetic, instituțiilor guvernamentale și infrastucturii de transport.

Să amintim și câteva operațiuni de manipulare: Chevon și gazele de șist de la Pungești sau OMV – Petrom, poluarea din Bucuresti este din cauza Elcen-ului și „cutremurele” din zona Gorj sau cea care este în derulare: NuScale – Nuclearelectrica și SMR-urile „scumpe și neomologate nici măcar în SUA” care „fac experiențe” pe români.

De corupția din energie doar vă reamintesc de „băieții deștepți din energie” care au băgat în procedură de insolvență Hidroelectrica acum niște ani sau de cel mai mare scandal, care se află în derulare și care sigur se va extinde și pe anii precedenți, în care DNA-ul are în vizor „clanul băieților cu negru sub unghii” care au devalizat sistematic CE Oltenia.

Este bine să citim câteva pasaje din SNAp, reamintindu-vă că este scrisă în 2020!

„România trebuie să dispună de resurse, forţe şi mijloace proprii, corespunzător intereselor, profilului şi potenţialului său.”

„Disputele, inclusiv de natură armată, pentru acces la resurse naturale, vor deveni mai acerbe. (…)”

„Potențialul de escaladare a tensiunilor existente în regiune, pe fondul consolidării posturii ofensive şi agesivităţii Federaţiei Ruse din ultimii ani şi al perfecţionării instrumentarului hibrid pe care îl utilizează, reprezintă o preocupare majoră de securitate în context național.”

„Distorsiunile de pe pieţele energetice, precum şi acţiunile, sau după caz, inacţiunile care lezează interesele economice strategice ale României coroborate cu proiectele concurente ale unor actori statali sau non‐statali afectează eforturile României de asigurare a unui nivel suficient al securității energetice.”

„Interferențe nedorite și preluări străine ostile ale unor operatori economici de interes național și a unor procese vitale precum telecomunicațiile, energia și porturile pot dăuna securității naționale și ordinii publice. Infrastructurile necesare bunei desfăşurări a vieţii social-economice sunt, în lipsa unor eforturi conjugate şi coerente de modernizare, digitalizare şi finanţare optimă, expuse agresiunilor interne şi externe şi pasibile a fi aduse în stare de nefuncţionare.”

„Evoluţiile în plan intern şi regional pot genera şi alţi factori de risc de natură (…) a se reflecta negativ asupra stabilităţii economice necesare dezvoltării statului român, în domenii vitale, cu infrastructurile aferente (inclusiv cele critice) – energie, industrie, transporturi. (…)”

„Direcțiile de acțiune vizează (…) prevenirea şi contracararea riscurilor şi promovarea oportunităţilor în ceea ce priveşte asigurarea stabilităţii economico-financiare, a securităţii energetice, a intereselor economice ale României în regiunea extinsă a Mării Negre și în regiunea Balcanilor.”

Există și direcții de acțiune ce vizează dimensiunea energetică, cum ar fi: „asigurarea securităţii energetice prin adaptarea operativă şi optimizarea structurii consumului de resurse energetice primare, dezvoltarea de capacităţi de producere a energiei, creşterea eficienţei energetice, dezvoltarea proiectelor menite să asigure diversificarea accesului la resurse și transformarea României într-un actor important pe piața energetică, prin valorificarea resurselor de care dispune în Marea Neagră, creşterea capacităţii de interconectare şi a competitivităţii, inclusiv prin implementarea obiectivelor Uniunii Energetice, reducerea dependenței de combustibili fosili prin utilizarea inovațiilor viitoare în generarea de energie, inclusiv energie verde, nepoluantă, ceea ce va ajuta la rezolvarea problemele generate de schimbările climatice, energia fiind de importanță vitală pentru continuitatea socială.”

Și în Strategia Militară se amintește de amenințarea infrastructurilor critice și a siguranței energetice a statelor-țintă (ale Federației Ruse), precum și că sistemul energetic național este declarat ca infrastructură care susține efortul de apărare.

Problema nerespectării SNAp am ridicat-o acum trei ani! Din 2019 până în vara lui 2023 energia a fost birjărită de un posibil grup infracțional ce astăzi se află în vizorul DNA. Dar să lăsăm procurorii să își facă treaba …

Consiliul Suprem de Apărare este înființat conform Legii 415 din 2002 în care se specifică componența acestuia: „ministrul apărării naţionale, ministrul de interne, ministrul afacerilor externe, ministrul justiţiei, ministrul industriei şi resurselor, ministrul finanţelor publice, directorul Serviciului Român de Informaţii, directorul Serviciului de Informaţii Externe, şeful Statului Major General şi consilierul prezidential pentru securitate naţională”.

La vremea când s-a elaborat și aprobat această lege ministerul de resort care se ocupă de energie era Ministerul Industriei și Resurselor. Acesta s-a reformat de câteva ori în 22 de ani iar la anumite momente s-a împărțit, energiei atribuindu-i-se un minister dedicat. Noua arhitectură guvernamentală nu a schimbat și componența CSAT-ului, cu toate că obiectul de activitate al Ministerului Energiei se află printre problemele de care acesta trebuie să se ocupe prin lege.

De ce a important ca Ministerul Energiei să intre în CSAT?

În Programul de Guvernare se specifică la capitolul dedicat energiei o mulțime de obiective, ținte și acțiuni. Vă amintesc ca programul de guvernare este pentru 2023 – 2024. Cred că niciunul dintre cei care l-au scris nu a condus o companie de stat, pentru că nu cunoaște procedurile legale de investiții și de achiziții, acestea fiind concepute în mulți pași greoi și birocratici prin care funcționărimea din aceste companii cu greu își asumă vreo decizie. De asemenea, țintele de investiții sunt multe și în mare parte corecte. Problema este că de la dorință până la putință e drum anevoios prin hățișul legislativ. Mă gândesc numai la proiectele majore (și strategice) desfășurate de Nuclearelectrica, la proiectul Tarnița – Lăpușești sau la proiectele companiilor care dezvoltă capacități pe gaz. Realizarea caietului de sarcini, durează, dar procedura de achiziție a unui studiu de fezabilitate sau a unui proiect sau a echipamentelor sunt un întreg calvar iar uneori DNA-ul a s-a sesizat că ar exista și corupție în aceste procese.

Sunt deacord că toată această legislație greoaie și stufoasă este împotriva corupției, dar pentru atât de multe proiecte strategice, ca urmare a unor decizii strategice, lucrurile pot fi simplificate prin trecerea prin CSAT. Nu cred că cineva poate bănui membri CSAT de corupție (mulți, importanți și din instituțiile de forță ce luptă cu corupția). Nu cred că vreo mare companie ce poate fi angrenată în aceste proiecte strategice ar încerca să corupă pe cineva.

Cu alte cuvinte, dacă au fost luate deciziile strategice, CSAT-ul să faciliteze și punerea în operă a acestora!

Distribuie acest articol

12 COMENTARII

  1. Eu cred ca nici o structura nu ar trebui exclusa atunci cand se emit ipoteze despre o eventuala coruptie. Coruptia are multe fete, una din ele fiind traficul de influenta. Referitor la micile centrale nucleare, indiferent cum ar fi prezentat proiectul, realitatea este ca in SUA nu exista nici una, cea care era anuntata pe siteul producatorului pentru 2029 fiind anulata si inlocuita cu un alt proiect. Eu tind sa consider asta un experiment pentru o tehnologie insuficient validata in tara producatorului. Nu contest utilitatea ci modul in care a fost avansat si prezentat proiectul in Romania.

    • Nu contează că nu există nicăieri pe planetă vreun reactor mic omologat pentru utilizare pe uscat. Nu contează că ar dura minimum 5 ani omologarea, chiar și în cel mai optimist scenariu din Statele Unite sau din Canada (omologarea în UE ar dura inevitabil mai mult). Contează că reactoarele mici sunt bune pentru promisiuni despre ”viitorul luminos al omenirii”, timp în care se mai pot îngropa niște bani publici.

      Presupunând că Ursula obține și al doilea mandat (deși nici pe primul nu l-a obținut ea, i l-au făcut cadou Merkel și Macron) acest al doilea mandat se va termina oricum înainte de omologarea vreunui reactor. Deci e o situație tipică win-win 😀

  2. Cred ca in mod absolut nu este cazul ca „Ministerul Energiei să intre în CSAT”. Energia este o marfa si un obiect al comertului international. Nu se face comert cu securitatea nationala!

    • Energia nu este o marfa! este un serviciu social care tr sa functioneze 99% din timp! eu as include energia in contractul social. unii chiar o considera o marfa pt a face bursele de energie – financiarizarea energiei – uitand ca aceasta „marfa” nu e fungibila!

  3. Consider ca pe langa energie si agricultura sa faca parte in obiectul activitatilor CSAT, mancarea si apa fiind vitale, Romania intruneste toate conditiile sa-si satisfaca singura nevoile alimentare cat si energetice.
    Asa cum producem energie asa trebuie sa producem si hrana necesara populatiei.
    La energie este ceva mai complicat, sistemul national fiind interconectat cu cel european. Productia de hrana poate fi „autarca” la nevoie sa fara prea multe ajutoare si subventii europene.

  4. La aceasta, hai să îi zicem definiție, adăugăm sintetizarea ministrului Burduja: „Energia trebuie să fie sigură, iefină și verde”. (Uneori sunt gelos că nu am avut eu această putere de sinteză.)

    Tov. Burduja junior din Monaco batalion are vreo calificare inginereasca, e vreun inginer Verde ceva pe acolo?? Sau doar scoate panglici pe nas…

    Asta cu sa fie si neaparat verde m-a facut sa ma incovoi, nu sa ma foarfec (i.e. shear stress) de ris. Au NAT GAS si NUCULAR(sic) verzitura in ele caci cu eolienele, solar, m-am lamurit.

    Planet of the Humans – Michael Moore is an eye opening movie pentru oricine cu o farima de creier, dar se pare ca politicienii romani sint ramasi in urma rau se tot in bulelele lor verzi.

    In line cu agenda 2030 am si eu o propunere, din 2030 toate chitarele sa fie ELECTRICE! How about it??

  5. ministerul o trebui sa fie, dar ministrul nu trebuie sa fie decat pe facebook/linkedin/tictok/youtube.
    ministrul influencer…

  6. Stimate,
    d-le Cosmin,
    1.Chiar daca strategia energetică ar beneficia de ,,două” înscrieri” ca problemă a CNSAT, nu există banii și nici consumatorii (siguri) de viitor care să impună realizarea sa.Ați constatat vreodată ca instituțiile de acest gen rezolvă ceva, afară de a inventaria situațiile prezentate de cei ca dvs.?Cine să învestească miliarde de Dolari într-o economie ,,dezindustrializată” care produce deficit financiar și îndatorare istorică?
    Această strategie solicită pentru realizare de la 5 miliarde de Euro în sus, bani pe care nu-i are Romania din industrializarea PAUPERIZANTÂ de azi!Pentru a deveni realizabilă, analizele și interesul general trebuie să se îndrepte de la administrarea economică simplă/pasivă (de acum) la industrializarea țării cu ceeace presupune a treia și a patra revoluție industrială, cu valoare adăugată de ordinul celei din Germania, iar nu industria de manufactură, a primei revoluții industriale, singura existenta de 10 ani, alături de uzinele Ford și Dacia!
    2.Această tranziție de la manufactura montajului de cabluri sau producția de piese simple pentru diverse industrii din țari mai dezvoltate ca Romania este imposibilă în lipsa unei noi teorii economice a dezvoltării și proiect de țară care să o materializeze în uzine și active economice majore, de produs autovehicole grele, mașini unelte cu comanda IT, material rulant de mare viteza, cipuri și calculatoare. aeronautică, etc. care să susținnă salarii de la 1000 de euro în sus, impozite consistente (nu doar pe un salariu minim). care aduc bugetului și țării o saracie ca pe vremea cind industria socialistă producea 20 de milioane de tone de fier, 20 milioane de tone ciment, și exportam (ca și azi) materii prime agricole, etc.
    3.Urmare a studiului acestei problematici, am publicat cartea ,,Incotro se îndreaptă Romania postcomunistă 2024?” pe care am expediat-o (gratuit) la cîteva persoane care au solicitat-o, urmare a bunăvoinței CONTRIBUTORS de a permite să afișez numarul propriu de telefon 0721316019.
    Revin cu aceeași rugaminte, spre a continua expedierea ei, pentru a se face trecerea de la constatarea pasivă și prezentarea problemelor de tipul strategiei energetice naționale, către înțelegerea și dezbaterea problematicii dezvoltarii industriale, în lipsa careia problemele punctuale economice ca cea energetică nu dispun de suportul economic și financiar pentru rezolvare.
    Nu doresc să folosesc saitul Contributors pentru ,,lansarea” carții, avind altă cale utilizată deja: am expediat-o la posturi TV, publicații economice, ambasade, confederații antreprenoriale și sindicale, instituții de sinteză și coordonare economică generală, personalitați cu statut științific înalt, CEO – urilor firmelor mari, etc. și continui această încercare de ,,trezire” națională de la stagnarea în economia bugetară, care a condus la actualul eșec economic și financiar național.
    Ca orice noutate și în orice domeniu, o carte de o noutate economică absolută, care propune soluții de ieșire din starea de națiune eșuată economic prin aducerea instituțiior la funcționalitate și performanța celor din Vest solicită un oarecare efort de înțelegere și asimilare.Cu toate acestea, dacă nu ieșim din economia fiscală și financiară BUGETARĂ actuală, care nu are soluții de eliminare a deficitului bugetar și îndatorării, catre economia dezvoltării pe care au parcurs-o ,,tigrii asiatici” (Coreea de Sud, Singapore, etc.), prin noua ,,ȘTIINȚĂ A DEZVOLTĂRII”, ajungem în situația Greciei din 2012.
    Cartea poate fi un imbold de schimbare de 180 de grade in viața economică dacă persoanele interesate de schimbare acționează efectiv în acest sens, proiectul propus neavînd ca alternativă decăt creșterea pînă la cer, a taxelor și impozitelor…

  7. Da’ producatorii astia de energie n-au ei acolo Consilii de Administratie? Au. N-au manageri? Au. Atunci de ce exista Ministerul Energiei? Ce functie economica indeplineste, alta decit sa angajeze si sa numeasca prepusi si prepute politice care sa se-adune la prezentari in Power Point? Ce responsabilitate are managerul unui producator de energie daca planul lui de afaceri e prost? N-are, el nu in fata CA raspunde ci in fata partidului! Care, nu-i asa, „e-n toate cele ce sint, si-n cele ce miine vor ride la Soare”…
    Si la vara cald si doi douazeci.

  8. Bineînțeles că trebuie să fie in CSAT! 😛 Mai trebuie să fie Ministerul Mediului, al Digitalizarii (și al Informației, după caz), al Educației, al Agriculturii, al Sănătății, al Transporturilor, ce mai…
    Deci cum? Nu au fost cutremure in Gorj? Iar NuScale a construit si a dat in folosință SMR in SUA?
    Cum adică nu există corupție in CSAT? Adică acolo exista măcar o singura instituție care să nu fi fost implicată in scandaluri de corupție? 😲

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Cosmin Gabriel Pacuraru
Cosmin Gabriel Pacuraru
Cosmin Gabriel Păcuraru este consultant în regim de freelancing. Are un doctorat în „Relații Internaționale și Studii Europene” la Universitatea Babeș – Bolyai din Cluj Napoca cu o teză depre securitatea energetică a României. (2013) Este autorul cărților „Romania – Energie si Geopolitică” (2018) și „Energia – o problemă de securitate națională” (2022), precum și a numeroase articole științifice în domeniul securității și politicilor energetice în publicații de specialitate naționale și internaționale.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro