Prima Constituție a României post-revouționare, cea adoptată la data de 21 noiembrie 1991, reglementa și reprezentarea în Parlamentul României a minorităților naționale, altele decât cea maghiară. Fiecare minoritate avea dreptul de a fi reprezentată cel puțin de un deputat. Prevederea a fost menținută în cel mai democratic mod cu putință și după revizuirea Legii fundamentale, revizuire intervenită în anul 2003.
Mult mai puțin clară este procedura prin care sunt desemnați reprezentanții respectivelor minorități. Adică cine dobândește astfel calitatea de deputat, pe ce principii, cât de reprezentativ sau reprezentativă este respectiva persoană pentru minoritatea cu pricină, în ce măsură mai păstrează ea contactul cu cei care se presupune că l-au mandatat și i-au acordat respectiva demnitate.
Toate aceste întrebări au apărut în prim-planul vieții publice după ce 12 dintre cei 18 deputați ai minorităților naționale, altele decât cea maghiară, au votat săptămânile trecute modificările dorite de majoritatea parlamentară la Codul de procedură penală și Codul penal. S-a aflat astfel că reprezentanta comunității bulgare ar avea grave probleme penale și se află în raporturi de beligeranță cu cei în numele cărora și-a dobândit mandatul și privilegiile aferente, inclusiv imunitatea, că insul care îi reprezintă pe minoritarii albanezi nu are nici urmă de sânge de albanez în vine pentru ca recent doamna Eva Galambos, cunoscută drept o excelentă jurnalistă specializată pe probleme de politică externă, să publice pe blogurile adevărul.ro un articol în care îi cerea socoteală pentru votul său reprezentantului minorității evreiești, un anume domn Silviu Vexler. Despre care, de altminteri, se știu lucruri foarte puține. Iar ceea ce se știe nu este deloc de bine. Că a absolvit Facultatea de jurnalism de la modesta universitate Hyperion, că nu s-a manifestat deloc semnificativ în presă, dar și că că este un apropiat și un purtător de geantă al președintelui Federației, dl. Aurel Vainer, și că a avut, de când este parlamentar câteva inițiative mai mult decât discutabile. Unele deloc în folosul celor pe care, chipurile, i-ar reprezenta.
Se cunoaște demult, încă de pe vremea CFSN, încă din timpul primului Parlament ales ca urmare a alegerilor ce au avut la 20 mai 1990 (celebra Duminică a orbului) că deputații minorităților votează îndeobște precum o face majoritatea. Până săptămâna trecută aproape toată lumea s-a împăcat cu această cutumă. Ea și-a dovedit toxicitatea cu ocazia acțiunilor complet nedemocratice ale majorității care a forțat adoptarea unor prevederi mai mult decât îngrijorătoare pentru sănătatea vieții democraticii și viitorul european al României.
Criticați au fost, pe bună dreptate, reprezentanții UDMR care nu au votat, însă au asigurat cvorumul, devenind astfel complici ai majorității PSD-ALDE, dar și cei ai celorlaltor minorități. Dl. Varujan Pambuccian, etern reprezentant la minorității armene, despre care până mai ieri toată lumea avea o părere bună (se spunea că e un om deștept, bine consolidat în profesia lui de matematician) și-a cam dat și dumnealui arama pe față. Mulți dintre minoritari nu sunt deloc mulțumiți cu modul în care au votat trimișii lor în Parlament și au o îngrijorare firească legată de felul în care se vor manifesta la urne respectivii dacă se va ajunge la un vot care să decidă o eventuală suspendare a președintelui Klaus Iohannis.
Dincolo de toate aceste fapte punctuale, cred că la o eventuală viitoare revizuire a Constituției vor trebui să fie formulate prevederi mai clare în privința modului în care sunt reprezentate în Parlament minoritățile.
7 COMENTARII
LĂSAȚI UN MESAJ
Sprijiniți proiectul Contributors.ro
anunt
Institutul de Istorie a Religiilor al Academiei Române și Societatea română pentru Istoria Religiilor organizează la București, în perioada 20-25 septembrie 2026, Congresul mondial al disciplinei.
Tema generală a Congresului – Religions 360° – va reuni sute de savanți din șase continente, care vor prezenta cercetările actuale desfășurate în toate centrele semnificative ale discipline la nivel global – vezi mai multe
Carti noi
Despre alegere şi discreţia binelui
„Vorbim tot mai mult despre viață în termeni de optimizare și eficiență; nu ne mai atrage atenția decât ceea ce ni se pare convenabil. Aderența la un mesaj de credință, imaginat doar ca poliță de asigurare, va mai putea oare să ne sugereze marile întrebări ale ființei și să ne ferească de ratare? Ar mai putea perplexitățile credinciosului de la noi să intre în dialog cu mirările lumii, astfel încât să nu lase impresia negocierii sale cu fatalitatea? Mai putem aspira la luciditate sub influența unui mod contorsionat de a concepe tradiția?“ — MIHAI FRĂŢILĂ - vezi mai mult
Carti noi
Carte recomandata
Ediția a II-a adăugită.
„Miza războiului purtat de Putin împotriva vecinului său de la vest este mai mare decât destinul Ucrainei, echilibrul regional sau chiar cel european. De felul în care se va sfârși acest conflict depinde menținerea actualei ordini internaționale sau abandonarea ei, cu consecințe imprevizibile asupra întregii lumi pe termen mediu și lung. E o bătălie între democrație și dictatură, între regimurile liberale și cele autoritare... Cumpara volumul de aici
Esential HotNews
contributors.ro
Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Am parerea ca reprezentantii in Parlament ai minoritatilor nationale trebuie sa aibe o participare activa, sa reprezinte punctul de vedere al minoritatii natinale respective / al minoritatilor nationalitatilor nationale in bloc in cazul votarii unor legi care afecteaza in mod specific aceasta / aceste minoritati nationale, in concordanta cu parerea forurilor acestora (care i-au propus sa candideze).
Atunci cand sunt supuse votului legi cu caracter general (ca de exemplu citata de autorul articolului o eventuala suspendare a presedintelui), reprezentantii in Parlament ai minoritatilor nationale si forurile nationale care i-au propus nu au cum sa cunoasca parerile minoritatii nationale reprezentate, pareri care pot fi impartite, Deaceea, pozitia acestor deputati nu poate fi imperativa, oricat ar fi nemultumiti unii ( de ex. doamna EvaGalambos). In aceste cazuri votul lor alaturi de majoritatea din parlament este pozitia cea mai justificata.
O sugestie – dupa alegeri si dupa constiturea camerelor
Parlamentului – reprezentantii minoritatilor
sa fie validati cumva de catre o autoritate de acelasi nivel
De exemplu de catre Senat – cum se intampla cu reprezentantii
societatii civile inclusi in CSM.
Sau poate de catre Curtea Constitutionala.
Intrucat in Romania perspectiva nu trece dincolo de varful nasului probabil ca
nici Senatul nici CCR ul nu sunt pe placul gruparii georgiene luminat elitiste.
Bun – atunci sa fie validati de Inalta Curte – dar acum repede ,
cat ne e draga doamna Tarcea ,
ca daca ne suparam mai incolo si pe dansa – nici acesta varianta nu mai e valabila.
***
Daca am fi destul de destepti ar trebui gasit un mecanism constitutional si
pentru omologarea in viitor a unor minoritati in curs de afirmare.
Cu siguranta exista deja in acest moment mai multi cetateni romani
de etnie ARABA si de etnie CHINEZA decat
cei de etnie albaneza , croata si Dumnezeu mai stie care.
Totusi mecanismul constitutional fixist
nu permite desemnarea unor deputati ai celor doua minoritati .
Daca tot avem cu ce ne mandi – si cred ca reprezentarea asta
simbolica a minoritatilor e un motiv de mandrie – macar s-o facem cum trebuie.
”georgiene” – adica ai lui George
„revederea a fost menținută în cel mai democratic mod cu putință ..”
Ma iertati dar participarea minoritatilor in Parlamentul Romaniei a fost din start nedemocratica. Ea a fost introdusa smechereste in Constitutie de Iliescu ca sa-si adauge niste voturi de la niste grupuri etnice obediente si, de altfel, in mare parte inexistente. Acesti deputati reprezentau cel mult o zecime din numarul de cetateni care-i alegeau de alti deputati neminoritari.
Comunitati care in anii 90 reprezentau poate cateva sute cetateni (un exemplu, comunitatea italienilor din R, reprezentata in Parlament de o actrita de altfel talentata) au ajuns sa incline balanta puterii in Parlamentul Romaniei.
Exceptarea minoritatilor de la pragul electoral este nedremocratica si din acest motiv foarte putine tari o practica: in Europa doar Romania, Germania, Danemarca, Polonia si Serbia.
Ertata: prevederea nu revederea.
A da unui minoritar un drept care te pagubeste pe tine este o judecata proasta, si care nu trebuie perpetuata. Regula care este pentru majoritari trebuie sa fie pentru toti. In nici o tara nu exista locrul asta si pentru care unii sunt mindrii. Mergi afara si vezi ca poti fi super si nu primesti mai mult decit cetateanul de rind. Mai putin in orice tara. Discriminarea este regula. Daca spui ceva iti arata usa.
Intr-o tara civilizata – nu tribala- nu trebuie sa existe reprezentare etnica.
Cu mentalitatea asta, o sa avem sute de „reprezentanti”; mai e si o discriminare, pentru ca reprezentarea nu e proportionala.
Oricum, unii sint alesi politic, iar altii etnic.
O porcarie tipic romaneasca sau o fi europeana ? Nu m-as mira…