sâmbătă, mai 16, 2026

Mirajul unei «forțe europene de reasigurare» în Ucraina

Când președintele Volodimir Zelenski a aterizat la Paris pentru discuțiile din cadrul Coaliției de Voință, un subiect-cheie de pe agendă a fost „forța multinațională condusă de Europa pentru Ucraina”.

Un proiect de declarație al Coaliției — care a fost aprobat de lideri pe 6 ianuarie — include „angajamente obligatorii” din partea membrilor de a sprijini Ucraina în cazul unui viitor atac rusesc.

Documentul mai precizează că Statele Unite ar conduce un „mecanism de monitorizare și verificare a încetării focului”, cu implicare internațională, și s-ar angaja să „sprijine” o forță multinațională condusă de Europa, desfășurată în Ucraina pentru a consolida armata țării.

Declarația detaliază idei anterioare privind garanțiile de securitate menite să asigure stabilitatea unei viitoare încetări a focului, care prevedeau o „forță de reasigurare” pentru Ucraina.

Planul a fost conceput inițial în primăvara anului 2025 și prevedea desfășurarea a până la câteva zeci de mii de militari terestri pe teritoriul Ucrainei, precum și trimiterea de nave de război în Marea Neagră, din partea unora dintre cele 33 de state membre ale așa-numitei Coaliții de Voință (CoW).

Planul european lăudabil de a crea o „forță de reasigurare” occidentală în Ucraina se confruntă însă cu două paradoxuri strategice.

În primul rând, discuțiile publice actuale despre desfășurarea de trupe occidentale în Ucraina sunt contraproductive pentru negocierile dintre Rusia și Ucraina privind un armistițiu. Pe cât de binevenită este ideea unei „forțe de reasigurare” occidentale în Ucraina, pe atât de ferm este respinsă în Rusia.

Dacă Europa promite aducerea de trupe doar după încheierea războiului, acest lucru va reduce probabil disponibilitatea Moscovei de a accepta un armistițiu, crescând astfel presiunea economică și militară necesară pentru a convinge Kremlinul să fie de acord cu o încetare a focului.

Al doilea paradox strategic al planului derivă din incertitudinea legată de un scenariu de tip „cel mai rău caz”, în care „forța de reasigurare” ar fi implicată în lupte active cu armata rusă.

Cea mai dificilă întrebare legată de desfășurarea trupelor occidentale în Ucraina ar fi modul în care acestea ar reacționa dacă ar fi atacate, de exemplu, de rachete și drone rusești, provocând pierderi semnificative de vieți omenești și materiale.

Răspunsul la un astfel de incident nu ar reprezenta doar o dilemă militară, ci ar avea și implicații politice de amploare.

Dacă „forța de reasigurare” ar răspunde în mod proporțional unei provocări rusești și ar riposta pe măsură, țările care trimit trupe, precum și NATO și/sau UE, ar putea fi atrase direct în războiul ruso-ucrainean.

Dacă, pe de altă parte, „forța de reasigurare” nu ar reacționa adecvat la un atac rusesc, misiunea și-ar pierde sensul, iar trupele ar fi demoralizate. Garanțiile de securitate ale Occidentului față de Ucraina și disponibilitatea generală de a se angaja în apărarea colectivă ar fi puse sub semnul întrebării. Angajamentele de asistență reciprocă ale statelor membre NATO și UE ar fi slăbite.

Există totuși o formă de sprijin militar direct pe care Coaliția de Voință (CoW) o poate oferi dincolo de asistența materială, financiară și cognitivă acordată Forțelor Armate ale Ucrainei?

Un angajament limitat al forțelor aeriene occidentale deasupra, în vestul și centrul Ucrainei pare mai puțin problematic decât desfășurarea de trupe terestre și nave de război. Un astfel de sprijin, prin utilizarea interceptorilor occidentali pentru protejarea vestului și centrului Ucrainei — cunoscut și sub denumirea de „SkyShield” — ar fi deja posibil și rezonabil chiar acum, adică înainte de încheierea unui armistițiu.

Crearea unor zone comune de apărare aeriană deasupra unor regiuni întregi ale Ucrainei sau, cel puțin, deasupra unor orașe importante precum Ujhorod, Liov și Kiev, ori a infrastructurii critice, implică un risc mai redus de escaladare, întrucât desfășurarea interceptorilor occidentali poate fi limitată în două moduri.

În primul rând, implicarea occidentală în apărarea aeriană a Ucrainei ar putea fi convenită astfel încât să aibă loc exclusiv deasupra teritoriilor ucrainene aflate departe de zonele actuale de luptă și de frontiera ruso-ucraineană.

În al doilea rând, această restricționare geografică a operațiunilor avioanelor de luptă la interiorul Ucrainei, în regiunile centrale și vestice, înseamnă că acestea nu s-ar întâlni cu aeronave sau elicoptere rusești pilotate. Interceptorii occidentali sau dronele și rachetele antiaeriene ar doborî doar vehicule aeriene fără pilot rusești și nu ar pune în pericol soldați ruși și nici nu ar încălca spațiul aerian al Rusiei.

O astfel de activitate desfășurată de un contingent limitat de militari europeni (piloți, ofițeri de comunicații, tehnicieni) în apropierea graniței, deasupra și parțial pe teritoriul Ucrainei ar putea fi justificată atât în fața opiniei publice din țările de origine, cât și în raport cu Moscova și cu comunitatea internațională mai largă, ca fiind o protejare a interesului legitim de securitate al statelor participante.

În primul rând, ambasadele statelor din Coaliția celor Dispuși (CoW) de la Kiev sunt, în baza Convenției de la Viena din 1961 privind relațiile diplomatice, teritorii inviolabile ale acestora și găzduiesc diplomați, precum și alți angajați guvernamentali care au nevoie de protecție fizică și psihologică.

În al doilea rând, recentele incursiuni ale dronelor rusești pe teritoriul NATO, venind dinspre Ucraina, au ilustrat necesitatea existenței unui scut împotriva unor astfel de pătrunderi.

În al treilea rând, politicieni, diplomați, jurnaliști, specialiști în cooperare pentru dezvoltare și alți cetățeni ai statelor CoW călătoresc în mod regulat în Ucraina pe calea ferată și pe șosele, rute care trebuie protejate de vehicule aeriene fără pilot rusești pe durata acestor deplasări.

În al patrulea rând, prin porturile sale de la Marea Neagră, Ucraina exportă, printre altele, cereale și alte produse agricole importante pentru stabilitatea prețurilor alimentare globale, ceea ce reprezintă un interes colectiv vital al omenirii — inclusiv al statelor din CoW.

Nu în ultimul rând, protejarea rețelei energetice a Ucrainei și a centralelor sale nucleare împotriva loviturilor cu rachete, proiectile și drone ar fi în interesul nu doar al statelor membre estice ale UE, ci și al Rusiei, Belarusului și Republicii Moldova.

Peste câțiva ani, circumstanțele se pot schimba, iar prezența trupelor terestre străine în Ucraina și angajarea maritimă în Marea Neagră ar putea deveni mai puțin problematice.

În condițiile de astăzi însă, dezbaterile privind desfășurarea unei „forțe de reasigurare” în Ucraina distrag atenția de la probleme mult mai importante.

În cele din urmă, garantul decisiv al securității Ucrainei este și va rămâne propria sa armată. Agresivitatea Moscovei poate fi ținută sub control doar de o Ucraină puternic înarmată și cu soldați bine instruiți — o condiție valabilă atât în timp de război, cât și în timp de pace.

Distribuie acest articol

25 COMENTARII

  1. Armatele europene desfasurate in U nu asigura U, ci Europa.
    Toti se tem de faptul ca Putler va continua agresiunea, dupa U.
    Din cauza asta europenii iau doua masuri: 1, sprijina militar U; deocamdata cu armament; 2. vor sa-si desfasoare soldati pe teritoriul U (dupa SEMNAREA PACII), ca in caz de o noua agresiune, lupta sa se desfasoare pe un teren avansat.

    Putler dovedeste -din plin- ca nu poate exista o pace in U si cu E, tocmai prin refuzul acestui cordon sanitar de dimensiuni reduse, de altfel. Imperialistii de la Moscova nu-si dau seama ca se tradeaza prin acest refuz. Ceea ce face ca E sa fie foarte hotarita. Daca Moscova nu accepta armatele europene, ei vor urma pe lista victimelor viitoarei agresiuni.

    U nu a cerut oameni niciodata. Se poate apara singura, daca i se furnizeaza arme.
    Din acest punct de vedere, sistemele de arme integrate pentru lupta aeriana furnizate, ii pot asigura suprematia in luptele aeriene cu Rusia. (Radare la sol si rachete a.a. -SUA si Franta, Italia-, avioane -F-16, Gripen-, radare aeriene, de avertizare timpurie -Saab-, rachete a.a. Meteor, cu cea mai mare raza de actiune. -Actualele rachete a.a. lansate de pe avioane aveau o raza maxima de 180Km, Meteor are o raza de 200km,-) Evident, depinde si de cantitatea oferita. (Cadou sau cumparate.)

    Prin urmare, cred ca nu trebuie sa privim problema prin prisma razboiului U-R, ci prin prisma intereselor europene in zona. Si aici, mi-e teama ca Rusia nu poate face nimic. Daca nu va accepta aceasta conditie, E va inarma U atit de mult, incat Rusia va colapsa, in final. Razboiul din U a devenit lupta industriala dintre UE si Rusia. (Din pacate, SUA merg cu frina trasa ; nu putem vorbi de NATO.) Putler trebuia sa inteleaga acest lucru de mult si sa accepte pacea. Manipularea lui Trump nu-l ajuta cu nimic, UE e mult mai puternica decat Rusia. Vrea dovezi? O sa aibe!

    • U nu a cerut oameni niciodata. Se poate apara singura, daca i se furnizeaza arme.

      False, U a cerut de la bun inceput toate mijloacele. Si a primit suport de la diplomatic pana la instructori, experti, si asa mai departe. Mai mult U are o mare problema cu recrutarea si cu oameni. Tu crezi ca ei oameni de pe strada si ii asezi pe F-16 care trebuie si reparat, intretinut. Vezi si tu cat timp si efort ia sa pregatesti oameni pentru aparare antiaeriana, controlori de trafic. Astea nu sunt arme simple deloc.

      Apararea nu se face doar cu URAaaa si lupta corp la corp cum vedem in filme, apararea in primul rand e logistica si productia de arme.

      • Nu a cerut soldați!
        A instruit soldați și specialiști, în NATO , dar nu a solicitat trupe pentru luptă cu rușii.
        Are probleme, evident, dar lucrurile sunt sub control. Și înlocuiesc oamenii, navele, avioanele cu drone. Aeriene , navale, terestre.
        Mai studiați problema, va rog.
        Trupele cerute după semnarea acordurilor de încetare a focului sunt garanții ca Moscova nu va mai ataca. Și nu sunt foarte mulți. 15.000 de soldați, când Moscova ataca cu 150.000 numai la Pokrovski -si degeaba- e nimic.
        E destul de simplu

  2. Chestia asta cu „garanțiile europene” pentru Ucraina(între timp SUA și-a retras semnătura!) este ridicolă și inutilă. Este un fel de bobârnac dat Rusiei cu un cocoloș de hârtie. Pierdere de timp.
    Europa este prea slabă și din această cauză NU poate articula un răspuns în forță contra Rusiei. Bineînțeles, Rusia râde de se prăpădește de „găselnițele” neputincioșilor europeni….
    Uite, SUA poate, arestează nave rusești prin Atlantic. Europa de ce nu ar face așa ceva cu dronele rusești care zburdă prin Europa? Sau chiar cu unele nave comerciale. Sau chiar cu confiscarea unor active ale afaceriștilor ruși de prin Europa. Sau cu prinderea spionilor și a agenților războiului hibrid de pe rețelele sociale.
    E vorba nu numai de slăbiciune, dar și de ipocrizia și ticăloșia din totdeauna a bătrânei Europe….

    • tarile europene separate sunt prea slabe; Europa unita (fara Hu, normal, ei nu sunt europeni de la origine) este mult mai puternica decat Rusia; va veti convinge

    • >E vorba nu numai de slăbiciune, dar și de ipocrizia și ticăloșia din totdeauna a bătrânei Europe….

      Uiți că nu mai e vorba de bătrâna Europă ci de Uniunea Europeană. Niciodată dealungul istoriei acestui continent nu a existat un grad de integrare atât de înalt ca cel de acum (nici măcar în vremea lui Charlemagne/ Carol cel Mare a cărui imperiu se întindea la est pânâ în Croatia de azi.)
      Aşa că e vorba de o Europă mai ‘sharp’ şi mai ‘smart’ ca niciodată până acum.
      Ştiu că sunteți un eurosceptic (să nu spun outright eurofob) dar Europa e de departe singura forță rațională de pe Planetă în clipa de față.

      • Istoria nu a murit chiar dacă unii progresiști vor asta. Fiindcă nu poate exista un Viitor fără o Istorie.
        Iar Istoria Europei este că nu poate fi unită. Au încercat Charlmagne, Napoleon, Hitler, Stalin, etc- nu au reușit nici militar nici ideologic. Chiar credeți că progresiștii vor face o Europa Unită cu acordul de bunăvoie și nesiliți de nimeni al popoarelor europene? Mira-m-as!

  3. Toate acordurile si pactele incheiate odata cu destramarea URSS nu au rezistat prea mult. Nici UE numai este ceea ce a fost la inceputul sau. Nici acest pact nu are sanse orea mari, UE vrea ceva si SUA cu totul altceva. Iar F.Rusa si R.P.Chineza vor altceva. Lumea a ajuns la un punct critic in care toate intelegerile politice si militare de dupa WW2 numai au o mare importanta, azi, interesele globale si regionale sunt altele.

    • Este vorba despre crearea unei Noi Ordini Mondiale, alta decât cea actuală impusă de câștigătorii din WW2. Ca părere, această acțiune este legitimă, Lumea s-a schimbat, unele foste mari puteri(URSS, UK, Franța,etc) au devenit mici, au apărut altele(China, India, Japonia, Germania,etc) care au și ele pretenții. Cei trei mardeiași – SUA, China, Rusia – au luat hora înainte și agresează Restul Lumii. Europa, o mare putere economică, doarme. Dacă nu se trezește va fi în meniu.

  4. Ministerul rus de Externe a anunțat că Rusia va considera trupele occidentale din Ucraina drept „ținte legitime”. Джерело: https://censor.net/ua/n3594434

    Ce cred ucrainienii despre CoW

    https://censor.net/ua/blogs/3594351/parizka-deklarats-ya-chomu-p-dpisi-l-der-v-sche-ne-oznachayut-poyavu-nozemnih-v-yisk-v-ukra-n

    Principalul rezultat al summitului din 6 ianuarie a fost „Declarația de la Paris”. Parisul, Londra și Kievul au semnat separat o Declarație de Intenție pentru desfășurarea de forțe multinaționale în Ucraina. Principala avertizare este că desfășurarea este posibilă numai după încheierea războiului.

    Dar, pe lângă nuanța menționată anterior, există și altele. Se pare că „Coaliția celor Voluntari” își dansează propriul tango – un pas înainte și apoi un pas înapoi.

    Pentru că, după agitația mediatică legată de noua declarație, apar declarații de la Merz, Starmer, Maloney și alții – aceiași pași înapoi.

    Astfel, cancelarul german Merz nu exclude participarea Bundeswehr-ului la asigurarea unei păci durabile în Ucraina, menționând că forțele germane ar putea fi implicate de pe teritoriile țărilor vecine NATO (adică, nu se mai află pe teritoriul Ucrainei). Decizia finală, potrivit acestuia, aparține guvernului și Bundestag-ului.

    Starmer a menționat și parlamentul țării sale atunci când a vorbit despre desfășurarea forțelor multinaționale în Ucraina. Potrivit acestuia, această chestiune va fi supusă la vot în Camera Comunelor.

    Adică, semnătura prim-ministrului pe declarație nu este suficientă. Trimiterea și desfășurarea forțelor pe teritoriul Ucrainei necesită aprobarea parlamentului, unde sunt prezente diverse forțe politice, care la rândul lor pot avea viziuni diferite asupra acestei chestiuni.

    • ” maestre” ,sau neaoșul bădie, coordonatele dvs arata estul sovietic cu dedicațiune și amor putinist.Cu condescendență va invit sa închideți poarta contributors si sa învățați kazaciokul cu pași mari de ducă. Kind regards!(In rusește cum se spune)?

  5. Franța + Germania nu reușesc să prezinte în comun o forță militară mai mare de 15.000 militari pentru intervenția ( ipotetică) în Ucraina .
    Restul tarilor europene (nu se știe care ) și citi militari vor putea mobiliza pentru Ucraina.
    In opinia mea personala , fără contribuția americană la o forță militară de cel puțin 200.000 militari ( înarmați de război ) , nu exista nici o șansă de a vedea trupe în Ucraina.
    Nu se poate imagina o intervenție armata model Liban unde 30.000 căști albastre ( sub steag ONU ) nu reușesc să facă absolut nimic serios de la înființare și pina acum. Nu sperie pe nimeni. Nici Hezbollahul și nici Israelul.
    Nu se publică inutilitatea acestei forțe care toaca bani zilnic.
    In Ucraina cineva vrea sa reediteze același ” succes”.
    Cât privește Rusia , fără intervenția americană cu trupe , vor lovi fara frica trupele străine în Ucraina.
    Trebuie priceput că blondul bătrân de la Casa Albă a spus în singur adevăr.
    „NATO fara USA nu valorează nimic iar rușii și chinezii au frica de forță militară americană ).

    • „In opinia mea personala , fără contribuția americană la o forță militară de cel puțin 200.000 militari ( înarmați de război ) , nu exista nici o șansă de a vedea trupe în Ucraina.”

      Ce spui tu străine? Stefan e departe

      Cine plătește 200.000 (două sute de mii) de militari americani dislocați în Ucraina?

      Trump și republicanii in nici un caz.
      Nici măcar toți republicanii nu l sprijină pe Trump in preluarea Groenlandei

      https://thehill.com/homenews/administration/5679376-trump-criticizes-republican-senators/

      Nu cred că nici măcar democrații n ar îndrăzni să propună trimiterea de 200000 de militari în Ucraina.

      • Cine a plătit armata occidentală (prevalent americană) din Irak și Afganistan ?
        Cumva USA in primis dar și restul tarilor NATO ?
        Nu se pricepe că
        a ține blocați rușii in Ucraina e fundamental pentru EU dar și mai pentru Romania leșinată/ eșuată care nu e in stare să doboare nici măcar o drona rusească in 50 de minute de zbor a acesteia deasupra țării.

    • nu e vorba de numar; tocmai de asta refuzul Rusiei este o prostie imensa; si 1000 de soldatri europeni prezenti, ar declansa razboiul european in U, daca Rusia ataca;
      aici e nodul problemei; Rusia nu vrea soldati straini, ca sa poata ataca, din nou, U; si odata U cucerita, nimic nu-i va mai opri sa se reverse in Europa
      trupele nu sunt pentru asigurarea U decat secundar; ele asigura pacea si securitatea Europei, in primul rind;
      rusii dau dovada de cretinism cand refuza trupele straine in U si isi devoaleaza planurile de viitor;

  6. Istoria ne arată că forțele de menținere a păcii își ating scopul și sunt eficiente în războaie locale, purtate de facțiuni slab dotate, fără sprijinul actorilor statali importanți. Un cunoscut exemplu de eșec al strategiei a fost masacrul din Srebrenița din timpul războaielor din fosta Iugoslavie, unde căștile albastre olandeze au asistat neputincioase la genocidul a mii de oameni, în timp ce comandanții și politicienii NATO dezbăteau dacă să trimită sprijin militar sau nu, dacă situația chiar este gravă sau doar îngrijorătoare etc. Și acolo atacul era condus de o republica separatistă de dimensiunea Dobrogei.

    Ce facem când cei care atacă sunt Federația Rusă cu o putere militară refăcută de 3-5 ani de acalmie, și cu un număr de soldați de 10 ori mai mare decât contingentul european? Dar dacă rușii comunică că nu sunt vor ataca europenii decât dacă sunt atacate, iar trupele germane și franceze par să fie subit lovite la nivel psihotronic și rămân în cazarme: va avea România curajul să atace prima trupele ruse și să-și vadă efectivele decimate? Iar dacă acest scenariu este posibil, ba chiar probabil, nu cumva Rusia va forța ca el să devină realitate?

    Întreg scenariul de desfășurare de „căști albastre europene” în Ucraina e unul ridicol și fantezist. Singurul garanție reală de securitate pentru Ucraina este o armată proprie puternică și bine dotată, aflată 100% sub controlul său suveran, care să garanteze Rusiei că orice noua tentativă de anexare de teritorii va costa mult mai scump decât posibilul câștig.

    • O parere obiectiva. Numai ca Ucraina dupa independenta din 1991 ar fi trebuit sa isi faca o armata puternica si bine dotata. Dar ea a jucat cand cu SUA cand cu Rusia. Acum cu milioane de cetateni emigrati, cu distrugeri majore de unitati economice, infrastructura, cladiri, nu mai poate sa isi construiasca mare lucru. Iar banii UE si SUA sunt pentru supravietuire, la care se adauga si o uriasa coruptie.Si apoi cat timp sa mai dea bani UE si SUA?!!!

  7. Principalul conflict azi nu e cel din Ucraina, nici Venezuela sau Groenlanda, ci este conflictul dintre actualul hegemon, SUA si viitorul hegemon, CHINA. Rusia nu e decat dulaul Chinei, iar UK, Franta si Germania sunt doar catelandrii SUA, ce vor sa fie independenti dar nu pot. China nu va lasa Rusia sa colapseze economic pentru ca are nevoie de un aliat in confruntarea cu SUA. Se schimba ordinea mondiala, SUA stie asta si actioneaza in consecinta, pe cand UE e pe picior gresit, fara viziune si fara plan. Iar noi suntem prinsi cu izmenele in vine, din pacate.

  8. 1. „Întreg scenariul de desfășurare de „căști albastre europene” în Ucraina e unul ridicol și fantezist.”
    – Intru totul de acord, argumentele fiind solide. Mai ales ca toate scenariile se scriu ca si cum Rusia n-ar conta.
    2. „Singurul garanție reală de securitate pentru Ucraina este o armată proprie puternică și bine dotată, aflată 100% sub controlul său suveran,…”
    – In opinia mea, si acesta este un scenariu iluzoriu, pentru ca, indiferent de cat armament va detine Ucraina, numarul militarilor posibil a se confrunta este net in favoarea Rusiei. Conf. site -ului militar GFP, in 2025: Rusia – 3, 6 mil. (2,5%) din care activi 2,3 mil; Ucraina 2,2 mil. ( 6,2%) din care activi 0,9 mil. Atentie si la procentul din populatie.
    – Cred ca singurele garantii valabile vor fi acordurile de pace incheiate conf. solicitarilor rusilor: cedarea integrala a celor 4+1 oblasturi, interzicerea accesului Ucrainei in NATO si limitarea fortei militare a acesteia. Pana atunci, vor putea fi incheiate, cu riscurile respective, acorduri de armistitiu fragile ( gen Minsk I + II). Ulterior incheierii pacii, va trebui revenit la colaborarea economica cu Rusia si, de ce nu, in viitor la atragerea acesteia si intr-una militara, ca o contrapondere la puterea SUA si China. (Pot prea vise in actuala situatie)

  9. trebuie inteles foarte bine, ca armata inseamna oameni + echipamente + multe altele, nu mai inseamna oameni ca in secolele trecute.

    ca armata sa fie eficienta actual, trebuie sa ai tot de la retea de sateliti pana l bocanci si mancare, daca nu le ai, esti controlat de acela care le are

    • Despre ce „secole trecute’ este vorba? Caci, citind istoria, razboaiele , cel putzin dupa intemeierea statelor moderne,s-au purtat cu osteni incaltzatzi, cu arme la nivelul acelor ani si cu asigurarea logisticii necesare. Poate si pentru faptu’ ca conducatorii lor erau ofitzeri instruitzi in scoli militare, nu politicieni cu doctorate la Bioterra…

  10. Povestea e ridicolă. În fapt.
    Rusia se baza pe faptul că l vor prosti pe Trump să iasă din nato și să le lase mînă liberă.
    Se pare că au reușit.
    Numai că se lovesc de Europa, care are interese în zona și nu au chef să vadă o nouă forța imperială, care să i atace. Numai că acum, Europa e unită.
    Șmecheria cu Hitler nu mai ține
    Cea mai bună soluție pentru Rusia e să semneze pacea și să se modernizeze. Exact ca după războiul Crimeii.
    Prostia cu Oresnik nu tine. E greu de oprit, dar nu imposibil pentru laserele a.a. . Si să nu uite că pînă și U are rachete balistice, cu rază de 300km. Nu mai vorbim de nemți, englezi, francezi, italieni. Degeaba ai arme ofensive, când și ceilalti au. Iar apărarea e varza. U o dovedește de timp bun.

  11. Chestia cu fortele europene de mentinere a pacii e o brasoava, un simbol mai mult al sustinerii Ucrainei. Dar practic nu ar functiona; de ce? Rusii nu ar accepta in veci asa ceva, au si zis clar. Chiar daca ar accepta si peste cativa ani vor ataca, nu se vor speria ei de 15000 de soldati europeni acolo. Dar daca rusii ar da cu bombardeaua de la distanta cum fac acum, aruncand rachete si drone peste oraseele ucrainene? cum ar ajuta fortele europene?

    Cea mai buna garantie a suveranitatii Ucrainei e o armata proprie bine dotata si cu suficienti soldati. Aici intr-adevar Europa poate ajuta substantial, sa doteze Ucraina cu sisteme anti-aeriene, cu avioane, tancuri, artilerie, munitie, informatii. Si cu bani pt functionarea statului.
    Ucraina e cea mai buna pavaza a Europei impotriva imperialismului dement rusesc.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Andreas Umland
Andreas Umland
Dr. Andreas Umland este cercetător în politici publice la nou-înființatul European Policy Institute in Kyiv (EPIK), profesor asociat de științe politice la Academia Kyiv-Mohyla (NaUKMA) și analist la Centrul Stockholm pentru Studii Est-Europene (SCEEUS) din cadrul Institutului Suedez de Afaceri Internaționale (UI).

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

carte

 

Într-o eră a hiperconectivității și a inteligenței artificiale, temerea că noile tehnologii vor submina democrația nu mai este o ipoteză, ci o realitate concretă. Profesorul Radu Carp explorează modul în care populismul, odinioară un fenomen politic, a evoluat într-o formă mai sofisticată, mai invizibilă și mai insidioasă: Tehno-populismul.

Carti noi

Despre alegere şi discreţia binelui

Despre alegere şi discreţia binelui

„Vorbim tot mai mult despre viață în termeni de optimizare și eficiență; nu ne mai atrage atenția decât ceea ce ni se pare convenabil. Aderența la un mesaj de credință, imaginat doar ca poliță de asigurare, va mai putea oare să ne sugereze marile întrebări ale ființei și să ne ferească de ratare? Ar mai putea perplexitățile credinciosului de la noi să intre în dialog cu mirările lumii, astfel încât să nu lase impresia negocierii sale cu fatalitatea? Mai putem aspira la luciditate sub influența unui mod contorsionat de a concepe tradiția?“ — MIHAI FRĂŢILĂ - vezi mai mult

Carti noi

 

Carte recomandata

Ediția a II-a adăugită.

„Miza războiului purtat de Putin împotriva vecinului său de la vest este mai mare decât destinul Ucrainei, echilibrul regional sau chiar cel european. De felul în care se va sfârși acest conflict depinde menținerea actualei ordini internaționale sau abandonarea ei, cu consecințe imprevizibile asupra întregii lumi pe termen mediu și lung. E o bătălie între democrație și dictatură, între regimurile liberale și cele autoritare... Cumpara volumul de aici

Pagini

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro