vineri, aprilie 18, 2025

Misterioase povești de familie

Neașteptata dispariție a unui foarte bun pianist, pe numele lui Anton Ropoț, care altminteri este un recidivist la capitolul surprize (a renunțat la o strălucitoare carieră concertistică în favoarea unui post de profesor la un liceu de muzică) declanșează o anchetă pe care sunt însărcinați să o întreprindă comisarul Nicoară și sub-comisarul Florin. Cei doi  pornesc pe urma (mă rog, pe urmele) faptelor. Discută cu membrii familiei lui Anton (sora Ana și cumnatul Cristi), cu iubita lui (Eleonora, cu doi foști sau actuali prieteni (Radu și Victor), cu dirijorul filarmonicii, cu elevi și cu cei din conducerea școlii. Află despre dispărut o serie întreagă de amănunte, unele bizare, află și că fusese diagnosticat cu un cancer în fază terminală, mai află și că relațiile lui cu cumnatul Cristi, medic de profesie, nu erau din cale afară de bune. Fiecare dintre acești martori le furnizează anchetatorilor câte o informație care lasă impresia a nu fi nicidecum completă. Fiecare pare că ascunde ceva. Așa că cei doi anchetatori trebuie să meargă pe urma acestui ceva ascuns.

Desfășurarea anchetei cu numeroasele ei întoarceri în trecut (de aici și nenumăratele flash-back-uri) reprezintă fundamentul scenariului filmului Urma. Un scenariu scris de Dorian Boguță, Loredana Novak și Tudor Voican, transpus pe peliculă de Dorian Boguță, cu o distribuție de zile mari. E vorba despre un film în care regretatul Teodor Corban (comisarul Nicoară), foarte tânăra Irina Rădulescu, aflată atunci la ora debutului în cinematografie (Ana), Dragoș Bucur (Radu) fac roluri de zile mari și în care nici Liviu Pintileasa (subcomisarul Florin) Marin Grigore (Anton), István Teglas (Victor), Lucian Ifrim (Cristi) nu au evoluții care să nu poată fi considerate a fi chiar foarte bune. Despre ce face, ce spune și mai ales cum vorbește Mădălina Ghenea prefer, pentru moment, să mă abțin.

Urma, produs și intrat pe ecranele din țară în 2019, programat săptămâna trecută de TVR Cultural ca un omagiu adus regretatului actor Teodor Corban, a primit vreo trei premii Gopo plus alte câteva nominalizări. A avut parte de cronici contradictorii. Spectatorii l-au primit în general bine, însă mai toți au fost mirați de faptul că filmul se termină indecis. Cu un final în coadă de pește. Că nu aflăm ce s-a întâmplat de fapt cu Anton Ropot. Total atipic pentru un film polițist.

Atâta doar că Urma e un fals policier. Este mai curând o investigație în domeniul unor complicate raporturi inter-umane, complicate și datorită firii introvertite a pianistului. Care are în Marin Grigore interpretul dacă nu ideal, potrivit în orice caz. Filmul împrumută câte ceva din stilistica peliculelor semnate de Cristian Mungiu sau Radu Muntean, cum foarte bine a observat în cronica din momentul premierei criticul Ionuț Mareș. Are și ceva misterios, numai că misterul ține mai curând de felul de a fi al personajelor.

Să fiu bine înțeles. Nu mă așteptam ca Urma să fie ceva în genul Clanului sicilienilor, filmul pe care l-am revăzut cu imensă plăcere cu două zile înainte pe TVR 1, în spațiul Telecinematecii. Nici nu am fost cumplit dezamăgit de Urma fiindcă am înțeles relativ repede că filmul a fost prezentat drept polițist pentru a atrage publicul. Acesta fiind, după părerea mea, și motivul pentru care Mădălina Ghenea a fost cooptată în distribuție. Nimic în plus despre respectiva divă. Vreau să fiu și eu misterios. În deplin acord cu stilul filmului.

URMA

Regia: Dorian Boguță

Scenariul: Dorian Boguță, Loredana Novak, Tudor Voican

Producători: Oana Giurgiu  și Anca Puiu

Imaginea: Barbu Bălășoiu

Decoruri: Andreea Popa

Costume: Mălina Ionescu

Montaj: Tudor D. Popescu

Coloana sonoră: Matei Stratan, Cristina Chiosea și Marius Leftărache

Cu: Marin Grigore (Anton Ropot), Teodor Corban (Mihnea Nicoară), Dragoș Bucur (Radu), Mădălina Ghenea (Eleonora), Irina Rădulescu (Ana), Lucian Ifrim (Cristi), Liviu Pintileasa (Florin),István Teglas (Victor), Mircea Bibac (Dirijor), Codin Maticiuc (Detectiv)

Distribuie acest articol

1 COMENTARIU

  1. Am văzut “Urma”, mi-a plăcut, e unul din multele filme românești bune care s-au făcut din 2000 încoace, dar – poate nu-mi mai amintesc eu bine – nu am avut deloc impresia că se termină “indecis”, dimpotrivă…

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Mircea Morariu
Mircea Morariu
Critic de teatru. Doctor în filologie din 1994 cu teza „L’effet de spectacle de Diderot à Ionesco” şi, în prezent, profesor universitar de Literatură franceză la Facultatea de Litere a Universităţii din Oradea. Dublu laureat al Premiului UNITER pentru critică de teatru (2009 şi 2013)

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

Foarte rar mi-a fost dat sa citesc o carte atat de neinduratoare cu realitatea imediata, in acelasi timp atat de logica si de riguroasa in demonstratii. Da, Mihai Maci n-are solutii pentru impostura generalizata din sistemul universitar romanesc sau din cercetare; dar o vaneaza splendid si necrutator in toate cotloanele unde se ascunde si o fotografiaza impecabil, aratandu-i originile si semnificatia sociala. Da, recunoaste ca nu stie cum ar trebui recuplata cultura de invatamant, nu mai spera ca s-ar putea ingradi dezastrele produse limbii romane de utilizarea device-urilor digitale, nu poate decat consemna declinul ireversibil al culturii inalte, dar si al satului traditional si al „familiei traditionale”: dar cat de magistral si, mai ales, lipsit de complezenta sentimentala completeaza fisele sociologice ale principalelor mutatii sociale si culturale din ultimele decenii! Ce-i de facut, totusi? Atata (si e deja mult), crede el: sa privim drept in ochi dezastrul si sa-i punem interogatiile esentiale: „Inainte de-a da raspunsuri, se cuvine sa punem intrebarile”. – Andrei Cornea

Un nou volum semnat de Mihai Maci. Îl puteți achiziționa de aici

Carti

Cărți noi

Noțiunea de cumpănă, care dă titlul acestui volum, nu doar că surprinde natura momentului geopolitic internațional, dar sugerează și o posibilă soluție pentru România. Cumpăna nu este doar o etapă de tranziție, ci un punct critic în care direcțiile asumate astăzi vor determina ireversibil poziția țării în arhitectura globală a puterii. După trei decenii de integrare euro-atlantică, în care viitorul părea stabil și previzibil, realitățile internaționale s-au schimbat rapid, iar ordinea liberală care a definit ultimele decenii este acum contestată. Această contestare vine atât din exterior, prin ascensiunea regimurilor autoritare, cât și din interior, prin revizionism politic și radicalizarea discursului public.” Prof. Corneliu Bjola, Universitatea Oxford

Volumul poate fi cumpărat de aici

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

Carte recomandata

Ediția a II-a adăugită.

„Miza războiului purtat de Putin împotriva vecinului său de la vest este mai mare decât destinul Ucrainei, echilibrul regional sau chiar cel european. De felul în care se va sfârși acest conflict depinde menținerea actualei ordini internaționale sau abandonarea ei, cu consecințe imprevizibile asupra întregii lumi pe termen mediu și lung. E o bătălie între democrație și dictatură, între regimurile liberale și cele autoritare... Cumpara volumul de aici

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro