vineri, mai 23, 2025

Moartea unui spion comunist sau trecutul care nu ne lasă in pace

Vladimir Putin a fost ofițer KGB. Generalul securist Mihai Caraman a fost decorat de KGB pentru rolul sau in subminarea NATO. Caraman a fost relansat in ianuarie 1990 de către tandemul Iliescu–Roman. Petre Roman a studiat la Toulouse cand Caraman conducea spionajul românesc in Franța. In primii doi ani ai regimului Iliescu, Caraman a fost la cârma Serviciului de Informații Externe. A fost schimbat sub presiune occidentală. 

Caraman a încetat acum din viața, dar Partida Rusă, brațul propagandistic al putinismului local, ii continuă si azi opera antinationala. Vedeți cine îl jelește si îl ridica in slavi. “Suveranistii” lui Felix si alte asemenea cozi de topor. Aceiași indivizi care ar dori resatelitizarea României de către Imperiul Rus. Caraman nu a servit România independentă, ci România totalitară, membră a Tratatului de la Varșovia., adică al unei organizatii politico-militare concepută si dirijata de Moscova. Acesta este adevărul istoric, nefardat si neretusat. 

 Știm, in fond, foarte puțin din biografia megaspionului comunist, sovieto-român, Mihai Caraman. A dus cu el in mormânt nenumărate taine. A intrat in securitate (informații externe) încă din 1950. A fost la Paris, sub acoperire diplomatică, între 1958 si 1969. In prima faza, subordonat colonelului Eugen Szabo, ilegalist „acoperit” sub numele Pascu. A avut in subordine un grup de cel puțin 12 securiști. Spun securiști pentru ca trebuie sa ripostam legendei că Securitatea externă ar fi fost una „profesionista”, spre deosebire de cea internă, specializata in terorizarea populației. Nici vorba. Erau „ramurile” aceleiași instituții ilegitime si criminală.

Distribuie acest articol

26 COMENTARII

  1. e mai putin important ce a facut in anii ’50-’60 in Franta si aiurea; important e ce a facut dupa ’90 si ce cartite a ingropat; ca si ce „specialisti” a promovat si pe cine a ostracizat; se stie de ce

    • @Dl.Cuc Ioan

      Multumesc pentru indicatia de acces la unele informatii relevante pentru activitatea celui ce a fost Mihai Caraman, megaspion comunist sovieto-român, trecut la cele vesnice ca orice om, ca un oarecare. Din cele urmarite in acea emisiune (si n-am nici un motiv sa o banuiesc ca subiectiva, participantii fiind 2 cercetatori seriosi ai CNSAS), am înțeles că de fapt, în emisiune cit si in aceste comentarii, incercăm sa intelegem ca de fapt era/este vorba de un ”meseriaș” și nu unul oarecare ci, care si-a pus amprenta prin actiunile sale asupra vremurilor respective și implicit a adus servicii României, care, să nu uităm, a avut un statut aparte în cadrul acestei organizații-Tratatul de la Varsovia. Acesta este un adevăr istoric.

      Acum, cît de comunist, marxist, leninist sau sovietic o fi fost, nu știu si nu are nici o relevanță…subiectul părea să fie altul – meseria și rezultatele….cred ca a fost la fel de mult ”impregnat cu ideologie” pe cit a fost seful spionajului francez, care s-a intilnit cu MC dupa 1990, și ”au facut pace”, ca intre doi gentlemeni…iar seful spionajului francez era exact opusul unui spion comunist…adică un spion capitalist (nu stiu daca o exista așa ceva în lumea ”intelligence” și n-o fi vreo invenție).. ….iar componenta ideologica din emisiunea prezentată a fost total absentă, axindu-se strict pe informații și date din CNSAS, specifice domeniului)

      Trecutul nu ne va mai urmări și vom trăi bine mersi cu el dacă îl pastrăm,îi judecăm drept pe înaintași și îi ințelegem în contextul vremurilor.

      De mortuis nil nisi bene, cum ziceau vechii latini
      sau cum zicem azi noi creștinii – Dumnezeu să-l ierte !

      ,

      • Bine spuneți, domnule Dragostin !
        Într-o țară în care specialiștii adevărați din orice domeniu sunt asa de puțini, Mihai Caraman a fost un expert în domeniul numit ‘Spionaj’. A spionat pentru tara sa, România, pe care nu el a cedat-o ocupației comuniste rusești, ci în primul rând elitele incompetente și impostoare ce au condus România până în 1945, ca și, evident, blocul occidental. Mi se pare absurd să ne fi așteptat ca un Mihai Caraman sa fi plecat în 1950, cu arma din dotare, să lupte în munți împotriva comunismului. In schimb, nu a ezitat să întrețină relații homosexuale cu angajatul NATO care ii furniza documente strict secrete la schimb, și să se ‘echilibreze’ sexual cu nevestele ‘diplomatilor’ din ambasada română din Paris. A fost și un mare iubitor de bani și de obiecte de artă. In concluzie, un personaj pervers moral dar eficient în îndeplinirea misiunilor de spionaj primite. Câți dintre colegii lui de atunci sau dintre cei ce se visează acum sa fie emulii lui, au fost/sunt capabili de așa ceva?

  2. Din cate stiu, initial NATO avea sediul la Paris, insa datorita retelei de functionari si militari recrutati de Caraman care au compromis organizatia si au oferit secrete militare, serviciile occidentale au fost nevoite sa desfiinteze sediul din Paris si sa-l mute la Bruxelles. A fost destul de eficient securistul Caraman in crearea de retele de spionaj, iar unii chiar se temeau de eficienta lui.

    • Mutarea sediului NATO de la Paris la Bruxelles s-a făcut în urma deciziei lui de Gaulle ca Franța să iasă din structurile de comandă ale organizației.

  3. Se tot „demasca” din cind in cind diferiti spioni de „marca”, care au lucrat pt rusi, pt americani etc. Dar oare au existat si spioni care au lucrat pt Romania?. Atentie, am zis Romania, nu am zis comunisti, Ceausescu.
    Un ziarist roman a afirmat acum citiva ani ca avionul IAR 99 ar fi fost proiectat dupa niste documente aduse de securitatea de atunci. Ca proiectant la acest avion, jur in fata Adunarii Nationale ca nu am vazut nici un asemenea document. Si tare ne-ar fi prins bine sa avem ceva informatii, macar o revista de aviatie, care in vest se afla la chiosc, sau un adeziv care in occident era la alimentara.

    • Cine a acuzat de asa ceva, nu se pricepe la aviatie; in afara de motor si scaunul de catapultare, avionul e concept romanesc; poate ca seamana cu altele de acelasi tip, dar na… performantele generale (motor, viteza, greutate) impun anumite forme aerodinamice; cu foarte putine variabile.
      Nu e bine sa dai crezare tuturor cioflingarilor.

    • Evident că au fost: păi câte cărți cu operili de inestimabilă valoare ale lu’ tovarașu și ale lu’ tovarășa au fost tipărite în întrega lume, cine credeți că s-au ocupat de ele? Bine, au și sifonat o parte din mălaiul necesar, dat au și făcut.

  4. Cea mai mare crimă împotriva umanității inventată în Europa nu a fost colonialismul și imperialismul ci COMUNISMUL/MARXISMUL. Chiar și azi, Europa a rămas marxistă în străfundurile sufletului ei, vezi progresismul care este de fapt un marxism-comunism cu față umană, dar total anticapitalist. Restul sunt variațiuni intelectuale de sprijin indirect al acestei ideologii/filozofii criminale. Iar cine au fost principalii propagatori ai acestei ideologii criminale nu mai spun ca să nu fiu cenzurat.

    • Nu trebuie sa ii pomeniți chiar pe toți dar, de dragul feminismului amintiti-o măcar pe Maria Ilychnaia Ulianova , infocata militanta comunista dispretuita de Stalin dar apreciata de occidentul care i-a legitimat statutul intelectual oferindu-i diplome universitare la Bruxelles și Paris.
      Și astăzi comunistii merg în pelerinaj la Pornic și visează cu ochii deschiși la vremurile când Vladimir Ilici Ulianov se balacea în ocean cu nevasta, soacra și surioara-i ..
      Cat despre Marx, dacă nu îl iniția tatal consoartei în tainele Lojei waimariene, rămânea doar un teoretician de salon.

  5. Are dreptate domnul Neamțu. Securiștii au ,, lucrat ,, pentru puterea comunistă , nu pentru România. Cine vrea să mă contrazică , să-mi spună ce faceau securiștii ,, angajați ,, în TOATE instituțiile , întreprinderile , etc. unde eram spionați permanent ! Trebuie să întrerup , mă duc la baie să vomit ….

    • Amestecați grosier planurile. Nu vă spiona nimeni la locul de munca din Romania. Erați și eram cu toții obiectul unei supravegheri de securitate internă cum se practică în toate marile corporații. De fapt, nu la fel, pentru că la noi sistemele de securitate internă erau mult mai primitive și puneau pe primul loc, de cele mai multe ori, loialitatea politica a fiecăruia dintre noi. Din această obsesie fara de loialitatea politica s-au neglijat masiv procedurile unei securitati corporatiste adevărate.
      Iar Caraman a fost spion. Adică fura din obiectivele din străinătate unde era în misiune secrete politice, economice și militare de interes pentru statul român.

      • Regret ca va voi contrazice – Aceasta canalie securista “NU A SPIONAT PE TRU ROMÂNIA – CI PENTRU URSS – Moscova ! Nu ne mai vindeți “gogoși comunistoide” !

        • Informatiile furate de Caraman nu ajungeau direct la Moscova. Ajungeau la Bucuresti unde conducerea de atunci a Romaniei decidea daca, ce si cum ajungea la Moscova, ca parte a jocului de putere dintre noi si URSS. Nu Caraman era decidentul.

  6. Prometeu a fost un spion so un tradator, a furat focul din Olimp si l-a daruit oamenilor.

    M-ar interesa exemple de spioni, sa zicem romani, care au reusit sa obtina informatii importante din strainatate care au avut utilitate in Romania.

    • Nu esti serios cand ceri asa ceva intr-un forum ca cel de-aici, sau in orice alt forum … sau nu pricepi cum functioneaza chestiile astea, in timp, cu „permanent liabilities” la nivel de stat, cu actuali si fosti aliati etc.

    • Nu cred ca exista asemenea “spioni folositori Patriei” ! Rara avis ! Să nu uitam ca tot “sistemul securit” din România, a fost infintat-format și condus de “specialiști sovietici : KGB și GRU”, care l-au și condus oficial, dar MAI ALES, ocolind Bucurestiul și lucrând direct cu “harnici apărători ai României socialiste” !

  7. Uite ca mi-am adus aminte:
    In anii ’90, am citit in „Romania Libera”, un articol interesant. Nu stiu daca e scris de Bacanu. Se poate verifica.
    Se analizau cazurile de ofiteri de informatii/contraiformatii care au trecut in tabara NATO, in perioada comunista.
    Interesant este ca mai multe cazuri de ofiteri -ce au schimbat macazul- se datora sefului lor: Caraman. Care a „preacurvit” cu sotiile lor. Cu sau fara voia lor.
    Cred ca tema ar trebui reluata. Si nu limitata doar la Caraman. Si anii comunismului. Vedeti si in anii ’90 ce nebunie a fost, in domeniu.
    Nu cred ca putem deveni democrati autentici, atita timp cat nu tinem agentii in lesa. Nu au voie sa faca asa ceva! Si nu doar despre ei e vorba. Vedeti si politicieni, politisti etc. Lucrurile s-au agravat, caci in toate serviciile de mai sus, au intrat si femei.
    Cred ca singura solutie (pe linga o legislatie mai dura in domeniu) este Legea prostitutiei.
    Cu bordeluri ce au sindicate si sunt organizate pentru barbati, femei, cupluri, gay. Santajul hormonal asupra cetatenilor trebuie sa inceteze. Ca si supradrepturile secretilor, politistilor, procurorilor/judecatorilor, politicienilor si directorilor si sefilor de servicii ( de stat… acum si privati). ETC.
    Daca nu era nota asta despre Caraman, nu imi aminteam articolul. Multumiri!

  8. În România a fost o continuitate DIE (al D.S.S.) – CIE – SIE, 1990-’92 s.d., a se vedea datele oficiale ro.wikipedia.org/wiki/Serviciul_de_Informații_Externe . Ceilalti Securisti au fost încadrati în SRI, SPP, STS, MApN, MAI, Jandarmerie s.a.

  9. Cei care au lucrat si evident l-au cunoscut pe M.Caraman pot spune clar ce fel de om era sub toate aspectele. Ceilalti pot emite ipoteze doar la nivelul de simplu folclor.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Vladimir Tismaneanu
Vladimir Tismaneanuhttp://tismaneanu.wordpress.com/
Vladimir Tismaneanu locuieste la Washington, este profesor de stiinte politice la Universitatea Maryland. In 2024 editura Humanitas i-a publicat un nou volum cu titlul „Aventura ideilor".Este autorul a numeroase carti intre care "The Devil in History: Communism, Fascism, and Some Lessons of the Twentieth Century" (University of California Press, 2012), "Lumea secreta a nomenclaturii" (Humanitas, 2012), "Despre comunism. Destinul unei religii politice", "Arheologia terorii", "Irepetabilul trecut", "Naufragiul Utopiei", "Stalinism pentru eternitate. O istorie politica a comunismului romanesc", "Fantasmele salvarii", "Fantoma lui Gheorghiu-Dej", "Democratie si memorie" si "Reinventarea politicului. Europa de Est de la Stalin la Havel". Este editor a numeroase volume intre care "Stalinism Revisited", "The Promises of 1968", "Revolutiile din 1989" si "Anatomia resentimentului". Coordonator al colectiilor "Zeitgeist" (Humanitas) si "Constelatii" (Curtea Veche). Co-editor, impreuna cu Dorin Dobrincu si Cristian Vasile, al "Raportului Final al Comisiei Prezidentiale pentru analiza dictaturiii comuniste din Romania" (Humanitas, 2007). Co-editor, impreuna cu Bogdan Cristian Iacob, al volumului "The End and the Beginning: The Revolutions of 1989 and the Resurgence of History" (Central European University Press, 2012). Co-autor, impreuna cu Mircea Mihaies, al volumelor "Vecinii lui Franz Kafka", "Balul mascat", "Incet, spre Europa", "Schelete in dulap", "Cortina de ceata" si "O tranzitie mai lunga decat veacul. Romania dupa Ceausescu". Editor, intre 1998 si 2004, al trimestrialului "East European Politics and Societies" (in prezent membru al Comitetului Editorial). Articolele si studiile sale au aparut in "International Affairs" (Chatham House), "Wall Street Journal", "Wolrld Affairs", "Society", "Orbis", "Telos", "Partisan Review", "Agora", "East European Reporter", "Kontinent", "The New Republic", "New York Times", "Times Literary Supplement", "Philadelphia Inquirer", "Gazeta Wyborcza", "Rzeczpospolita", "Contemporary European History", "Dilema Veche", "Orizont", "Apostrof", "Idei in Dialog" , "22", "Washington Post", "Verso", "Journal of Democracy", "Human Rights Review", "Kritika", "Village Literary Supplement" etc. Din 2006, detine o rubrica saptamanala in cadrul Senatului "Evenimentului Zilei". Colaborator permanent, incepand din 1983, al postului de radio "Europa Libera" si al altor radiouri occidentale. Director al Centrului pentru Studierea Societatilor Post-comuniste la Universitatea Maryland. In 2006 a fost presedintele Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania. Intre februarie 2010 si mai 2012, Presedinte al Consiliului Stiintific al Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER). Doctor Honoris Causa al Universitatii de Vest din Timisoara si al SNSPA. Comentariile si opiniile publicate aici sunt ale mele si nu reprezinta o opinie a Universitatii Maryland.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

Foarte rar mi-a fost dat sa citesc o carte atat de neinduratoare cu realitatea imediata, in acelasi timp atat de logica si de riguroasa in demonstratii. Da, Mihai Maci n-are solutii pentru impostura generalizata din sistemul universitar romanesc sau din cercetare; dar o vaneaza splendid si necrutator in toate cotloanele unde se ascunde si o fotografiaza impecabil, aratandu-i originile si semnificatia sociala. Da, recunoaste ca nu stie cum ar trebui recuplata cultura de invatamant, nu mai spera ca s-ar putea ingradi dezastrele produse limbii romane de utilizarea device-urilor digitale, nu poate decat consemna declinul ireversibil al culturii inalte, dar si al satului traditional si al „familiei traditionale”: dar cat de magistral si, mai ales, lipsit de complezenta sentimentala completeaza fisele sociologice ale principalelor mutatii sociale si culturale din ultimele decenii! Ce-i de facut, totusi? Atata (si e deja mult), crede el: sa privim drept in ochi dezastrul si sa-i punem interogatiile esentiale: „Inainte de-a da raspunsuri, se cuvine sa punem intrebarile”. – Andrei Cornea

Un nou volum semnat de Mihai Maci. Îl puteți achiziționa de aici

Carti

Cărți noi

Noțiunea de cumpănă, care dă titlul acestui volum, nu doar că surprinde natura momentului geopolitic internațional, dar sugerează și o posibilă soluție pentru România. Cumpăna nu este doar o etapă de tranziție, ci un punct critic în care direcțiile asumate astăzi vor determina ireversibil poziția țării în arhitectura globală a puterii. După trei decenii de integrare euro-atlantică, în care viitorul părea stabil și previzibil, realitățile internaționale s-au schimbat rapid, iar ordinea liberală care a definit ultimele decenii este acum contestată. Această contestare vine atât din exterior, prin ascensiunea regimurilor autoritare, cât și din interior, prin revizionism politic și radicalizarea discursului public.” Prof. Corneliu Bjola, Universitatea Oxford

Volumul poate fi cumpărat de aici

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

Carte recomandata

Ediția a II-a adăugită.

„Miza războiului purtat de Putin împotriva vecinului său de la vest este mai mare decât destinul Ucrainei, echilibrul regional sau chiar cel european. De felul în care se va sfârși acest conflict depinde menținerea actualei ordini internaționale sau abandonarea ei, cu consecințe imprevizibile asupra întregii lumi pe termen mediu și lung. E o bătălie între democrație și dictatură, între regimurile liberale și cele autoritare... Cumpara volumul de aici

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro