marți, ianuarie 25, 2022

Monitorizarea PNRR – examen de maturitate?

Autori: Dragoș Pîslaru și Tana Foarfă

La vârsta de 15 ani începi să vezi lumea într-o notă mai serioasă, să aspiri la un viitor independent și prosper și, poate, ai noroc să ai un anturaj care să te sprijine. România, la 15 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, are oportunitatea de a fi parte din Echipa Europa, o echipă unită de valorile democrației, drepturilor fundamentale ale omului, statului de drept.

Copii fiind, românii au sprijinit bugetul european, timp de 15 ani, cu suma pe care o dădeam pe o acadea, și anume mai puțin de 50 de cenți pe zi. În schimb, România a crescut și s-a dezvoltat cu ajutorul a 66,2 miliarde de euro oferiți de Uniunea Europeană pentru a ne moderniza, pentru a ne educa, pentru a avea grijă de sănătatea noastră, pentru a ne conecta mai ușor cu restul continentului.

Dar cei 30 de ani de guvernare PSD, cu scurte întreruperi, ne-au condus imatur la practici corupte, care ne-au privat de mai multe fonduri europene care erau disponibile. Privind în unele zone ale țării, este greu să ne dăm seama pe ce s-au cheltuit banii primiți, fiindcă nu avem o centralizare a proiectelor ușor de consultat, nu avem detalii ușor de înțeles pentru toți.

Împlinind această vârstă, România poate da dovadă de maturitate, demonstrând transparență în cheltuieli și responsabilitate în implementarea proiectelor de reforme și investiții.

Transparență și responsabilitate

Aceste două principii au stat la baza negocierii Mecanismului de Redresare și Reziliență, adoptat în decembrie 2020, instrument care aduce României peste 29 miliarde de euro pentru a implementa Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Am avut privilegiul de a reprezenta Parlamentul European în negocierile la nivel european al acestui Mecanism și am creat o șansă istorică pentru România de a repara fisurile cu care trăim de 30 de ani prin reforme, dar și de a ne aduce mai aproape de oportunitățile oferite de tranziția verde și digitală prin investiții.

Uniunea Europeană a transformat astfel cea mai mare provocare cu care ne-am confruntat în Europa în ultimii ani, adică pandemia COVID-19, într-o oportunitate pentru europeni. În același timp, a creat un instrument complet diferit de fondurile de coeziune: a cerut statelor membre să creeze un PNRR. Să vină cu un plan de țară, cu un angajament care să conțină obligatoriu atât reforme, cât și investiții, care să conțină măsuri în șase domenii cheie, să prezinte un calendar strict de ținte și jaloane și să aibă un mecanism de audit și control bine pus la punct.

PNRR – testul de maturitate al României

Prima parte a testului a fost trecută cu brio atunci când PNRR a fost aprobat la nivel european cu calificative foarte bune. De atunci, în ciuda numeroaselor acțiuni politice de subminare a eforturilor, de discreditare a măsurilor cuprinse în PNRR, de reducere a ambițiilor și de evitare a îndeplinirii obiectivelor, PNRR rămâne în picioare.

Fiindcă Planul Național de Redresare și Reziliență nu este al unui guvern. Este al nostru, al românilor, al tuturor celor care ne dorim să îl vedem transformat în realitate.

Partea dificilă a testului acum începe: cum ne asigurăm că trecem PNRR de pe hârtie în concret? Avem nevoie de o monitorizare obiectivă, atentă, detaliată a acțiunilor guvernului în următorii ani. România are nevoie de un MonitorPNRR.

De ce MonitorPNRR?

La nivel european, Comisia Europeană a lansat Scoreboard-ul de Redresare și Reziliență, un tablou de bord virtual care oferă toate informațiile necesare despre PNRR-urile europene. Acum, avem în premieră, pe baza acestui model, un instrument similar dedicat exclusiv României. Pentru a ne asigura că guvernul își face datoria față de cetățeni, am construit o platformă publică interactivă de monitorizare, asistență și consultare a progresului implementării PNRR.

România va trece testul de maturitate atunci când va înțelege trei lecții importante:

1. Știrile false sunt toxice pentru dezvoltarea sănătoasă a societății noastre. În loc să ne concentrăm pe îndeplinirea primelor ținte și jaloane din PNRR, am asistat la încercări penibile de a ne convinge cu minciuni precum renegocierea PNRR, de a induce teamă în rândul nostru prin joaca politicienilor cu viitorul nostru, precum dezinformarea legată de faptul că PNRR ne afectează pensiile, nu ne mai lasă să încălzim cu lemne sau să creștem porci în bătătură. Pentru combaterea acestor manipulări populiste, MonitorPNRR va oferi explicații detaliate legate de fiecare măsură a planului, fiecare țintă și jalon.

2. Orice oportunitate vine cu un cost. Mecanismul de Redresare și Reziliență a fost creat în urma unui efort extraordinar al Uniunii Europene de a face rost de bani suplimentari, reușind acest lucru prin împrumuturi pe piețe. O parte din banii din PNRR vin din împrumuturi, adică sume pe care, într-un fel sau altul, generațiile următoare le vor returna în comunitatea din care fac parte. Avem astfel o datorie morală în fața celor care își vor asuma aceste costuri de a le arăta în mod clar că banii se vor cheltui pentru a crea o Românie mai sustenabilă, mai digitală, mai competitivă, mai rezilientă, cu oportunități egale și mai adaptată cerințelor tinerilor. Iar pentru a garanta aceste lucruri, MonitorPNRR oferă un tablou de bord complet cu cele 15 componente ale PNRR, grafice interactive și actualizate în timp real despre sumele alocate în PNRR, distribuția lor pe șase piloni și pe componente, sumele încasate, ilustrarea reformelor și investițiilor îndeplinite

3. Principiile transparenței și profesionalismului, cuvinte cheie pentru dovada maturității. Avem la dispoziție peste 29 de miliarde euro, cheltuirea lor trebuie să arate profesionalism. Un buget, un plan de investiții și reforme nu presupune doar crearea sa, ci și punerea în practică și evaluarea sa. MonitorPNRR prezintă un calendar al țintelor și jaloanelor care trebuie îndeplinite în următorii ani, o analiză detaliată a progresului fiecărei ținte și fiecărui jalon, o bibliotecă virtuală cu documente de interes public și un motor de căutare prin care oricine poate căuta informații.

4. A venit momentul să fim uniți. Implementarea PNRR ar trebui să fie bipartizană, fără să mai conteze afilierea politică. Dacă ai europarlamentari, foști miniștri, parlamentari sau experți care știu despre ce este vorba, ar trebui ca aceștia să fie invitați să ajute la implementare, la discuțiile cu Comisia Europeană. Lansarea MonitorPNRR a adus această ofertă clară de ajutor chiar și din partea unor lideri ai opoziției. Monitorizarea nu este ceva inerent critic, ci un mecanism obiectiv de a sesiza locurile în care este nevoie de ajutor. Suntem gata să ajutăm dacă ni se va permite.

România adolescentă are un drum lung de parcurs până la maturitate. Până la aderarea la Uniunea Europeană și la NATO, planul de țară era ancorarea în aceste comunități de dezvoltare economică și securitate. După ce am devenit membri, în spațiul public s-a tot vehiculat ideea că avem nevoie de un plan de țară. Iată că acum avem prin PNRR un plan de țară și este momentul să avem înțelepciunea să ne ținem de implementarea acestuia. Monitorizarea acestui plan poate fi o celebrare a maturității sau o luptă continuă de a nu deraia din cauza intereselor meschine, ignoranței sau orgoliilor politice. Alegerea este a noastră, ca societate. De acum însă avem o lupă bună care să ne fie de folos – MonitorPNRR.

Distribuie acest articol

37 COMENTARII

  1. Programele astea de cincinalul in patru ani si jumatate, nu au avut, nu au si nu vor avea niciodata un efect cit de cit pozitiv. Atunci cind banii vin din elicopter, cu sau fara monitorizare, se vor imprastia la baietii destepti. Nu in ultimul rind, „monitorizarea”, prin armata de „specialisti”, controlori, europarlamentari, proiectmanageri, etc. va minca o buna parte din fonduri. Cealalata parte va fi bagata in chestii de care nu are nimeni nevoie, de la mori de vint, la locuri de joaca pt ciini, sau terenuri de fotbal in panta. Ce va ramine? Vor ramine datoriile.

    • De aproape doi ani lumea traieste cu pandemia.
      Banii de la UE au venit foarte putini. Se face o (re)prezentare falsa a ceea ce reprezinta imprumuturi (la dobanzi mici ca astea este piata acum) care o sa trebuiasca returnate oricum si ce „se primeste” (granturi).
      As dori sa vad o trecere in revista a incasarilor si cheltuieililor – cat a platit Romania la UE si ce „a primit”. De asemenea ce remitente au primit romanii de la rudele din UE.
      Cat priveste tabloul de bord, am avut curiozitatea bolnavicioasa sa mai uit ce date are nu doar declaratii si intentii. Singurele calificative pe care le-as acorda sunt in gama de ridiculitate.
      Bine ca UK este in afara balamucului UE!

      • @Durak
        Se face o (re)prezentare falsa a ceea ce reprezinta imprumuturi (la dobanzi mici ca astea este piata acum) care o sa trebuiasca returnate oricum si ce „se primeste” (granturi).
        ______
        1) Rata dobanzii pe termen lung pentru Romania a crescut din nou in luna noiembrie 2021, pană la 5,11%, potrivit celor mai recente date Eurostat -mai multe AICI
        2) Este adevarat ca granturile (circa 50% din fonduri PNRR + alte zeci de miliarde sub forma de fonduri europene) sunt conditionate de reforme, indata insa ce sunt platite, pot fi considerate „cadouri” nu mai trebuiesc returnate.
        3) Euroscepticii fac ce stiu ei mai bine, fredoneaza (in cor) melodia cu titlul „Vai ce acrii sunt strugurii”

    • Realitatea trista este ca UK a intors spatele europenilor din Est (a Parasit proiectul Marshall). Sau participa cu ceva fonduri, foreign aid la dezvoltarea infrastructurii si a relansarii economiilor din estul Europei?

  2. Intelegem ca faceti lobby puternic pentru rolul si valoarea acestui PNRR, dar unele proiecte nu isi au locul in acest program. A fost creat pe repede inainte cu ce au dat ministerele. Exista o situatie a proiectelor pe fonduri europene in fiecare minister si in AFIR. Din 2007, multe axe si domenii de finantare au fost pe langa nevoile mediului rural si urban, care nu au dat nici un efect economic si social. Un singur exemplu este acela de a face proiecte pe fonduri eurooene pe domeniul turismului daca localitatile devin statiuni turistice. O aberatie, caci in Franta, Italia, Marea Britanie, exista doar simplu in rural, comune ca localitati turistice, recunoscute oficial, in urban statiuni turistice. Toate se fac pe baza unei fise conpletate digital, apoi o vizita a comisiei la fata locului si aprobarea mult mai eficienta si rapida. Stabilirea de rute turistice se poate face prin asocierea judetelor cu resurse puse in comun, nu bani europeni. Acestia sunt utili pentru drumuri rutiere, cai ferate locale, piste ciclism, renovare case traditionale pentru turism.

    • Acum sunteți lipsită de compasiune și răutăcioasă😀. Nicicum nu vreți să vă gândiți la primarii, consiglierii locali și „micii întreprinzători” ce au ctitorit pitoreștile parcuri comunale în care pasc vitele sătenilor sau falnice centre de informare turistică zidite prin locuri unde nu trece nici mama zmeilor din generoasele fonduri europene ce au scos din foame atâția gospodari de nădejde ai patriei noastre…

      • @JS
        primarii au ctitorit ce li s-a permis: nu primarii au inventat „indicatorii de programe”;
        pentru ca nu locuiti in Ro, poate ca nu observati ce se vede cu ochiul liber:
        daca le dai bani primarilor vor ctitori ceva, cu siguranta, iar alegatorii ii vor vota multe mandate la rand;
        daca ii dai bani guvernului, va ctitori gauri negre; un guvern nu rezista nici un an la carma statului;

        • Așa-i!

          Numai că lucrurile au evoluat. Pe vremuri primarul primea banii de la un jupân județean binevoitor și-i cheltuia pe tot soiul de inutilități. Iar oamenii ziceau admirativ: „Uite bă că a furat, dar a mai și făcut ceva.” Și-l votau din nou.

          Azi a apărut o nouă specie de primari: „Întreprinzătorii” adică ăștia care se luptă ca leii cu munții de documentație și care trompează fără probleme birocrația bruxelleză spre a stoarce bani și mai mulți pe proiecte chiar mai lipsite de utilitate ca ai ălora ce depindeau de jupânul județean.

          Ei bine ăștia se bucură de o admirație și mai mare a norodului: Ei sunt pe lângă ăia de odinioară precum hacker-ii față de găinarii de prin piețe.

  3. Curind vom vedea daca aceasta Coalitie ,aflata la guvernare, a inteles ceea ce textierul ne arata ca si principii clare ce tin de decizia UE si a Tarilor ,ce au accesat aceste fonduri uriase , de a respecta toate indatoririle asumate .Modul si controlul, modalitatii de cheltuire a banilor , este esential .Se pare ca fara aparitia acestei Coalitii ca si detinatoare a unui procent majoritar de peste 65 de puncte procentuale in Parlamentul Romaniei , nimic nu s-ar fi putut misca .Privind totul , ca parte a unui interes national ,imi pare ca Presedintele Tarii a procedat si a decis corect .Doar o majoritate parlamentara, puternica, poate modifica Legi Organice si poate aplica toate cerintele cetatenesti si Europene intr-un timp foarte scurt .Se prefigureaza rapid si intrarea Romaniei in Spatiul Schengen si oprirea MCV-ului ca dealtfel si modificari legislative majore ce vor aparea o data cu schimbarea componentei CCR .Doar Pandemia ne opreste in loc dar asa cum se vede deja Omicron nu mai este de forta si efectele lui sunt mai degraba asociate efectelor de gripa sezoniera .

    • Intradevar legile pot fi schimbate numai de o coalitie puternica cu o majoritate conflortabila ceace insa nu inseamna ca schimbarea acestor legi este si buna.
      Inainte de orice schimbare ar trebui trecut la o analiza a legilor actuale si aliminarea acelora care produc numai confuzie si haos.
      Dupa „rarirea randurilor” acestor legi ele pot ramane ca atare sau la nevoie pot fi schimbate.
      Este nevoie in primul rand de ordine legislativa insa nu stiu daca este posibil, nu cumva legea chiar interzice aceste eliminari, se pune problema acelui gol legislativ care apare o data cu eliminarea unei legi fara sa fie concomintent pus ceva in loc.
      Daca o lege expira pe data X la ora 24 , la data de X+1 ora 0 si o secunda trebui sa intre in vigoare legea noua.
      Este vorba de timingul necesar astfle incat treburile sa nu fie bulversate si mai tare, bulversare care insa acum ne fac vietile si mai grele, legi contradictorii, de mult ori aplicarea lor fiind imposibila respectiv o data aplicate provoaca efecte nedorite, este un intreg lant „al slabiciunilor”.

  4. Sunt un pro-UE convins, dar demagogia functionarimii UE ma dezgusta la maxim. Tot asa cum un parinte slab cearta copilul pentru ceva, iar o ora mai tarziu il recompenseaza, UE ne repeta ca justitia nu functioneaza, dar toarna bani cu galeata in conductele care duc direct la firmele „politicienilor” (a se citi „condamnati, anchetati sau inca neprinsi”…

  5. 1.Trebuie inteles de la inceput, ca PNRR NU este un ,,proiect de tara” si nu poate tine locul acestuia!Disperata ca tarile Estice nu sint capabile de constructia unui proiect de tara, care sa fi asigurat pasi economici si industriali majori in 15 sau 20 de ani de integrare, UE a construit sub presiunea Crizei pandemiei un PNRR general valabil pentru toti, ineficace deoarece fiecare are problemele proprii, neacoperite de un proiect facut ,,la gramada”!.
    2.Problema Romaniei este cea constatata in 2010 de Liviu Voinea in lucrarea ,,Reindustrializarea Romaniei – Politici si Strategii”, capitolul final:Concluzii si Recomandari (pag. 106, in format PDF pe net).Ea consta in modelul economic BUGETAR, cu dezvoltare economica consumerista sustinuta pe datorie atit dupa 2010 cit mai ales acum!UE nu avea cum sa construiasca un nou model economic cu POLITICI INDUSTRIALE cerut de lucrarea economica academica citata, asa ca a realizat o DISTRIBUTIE financiara cu obiective care nici nu strica, dar nici nu ajuta economic Romania, deoarece PNRR nu impune constructia de obiective industriale concrete, care sa asigure o structura prealabila, de suport unei viitoare industrializari!
    3.Modelul economic actual, BUGETAR asigura resurse materiale si financiare pentru dezvoltare numai in tarile dezvoltate industrial, pe cind in Romania putinii bani rezultati din cresterea economica consumerista (pe datorie) au fost dirijati catre salariile bugetarilor si asigurarile sociale!Modelul economic bugetar actual neproducind bani pentru dezvoltare, CERINTA MAJORA este ca resursele externe de dezvoltare pentru reindustrializare sa poata fi atrase si utilizate gratie unui nou MODELUL ECONOMIC, activ, generator de dezvoltare!
    4.Modelul economic inseamna ansamblul metodelor, tehnicilor si instrumentelor care asigura functionalitatea si dezvoltarea economica-industriala a tarii!
    DIFERENTA intre actualul model economic bugetar intre doua legislaturi (,,neprogramat” sa genereze dezvoltare si resurse in acest scop) si noul model de dezvoltare activ, generator de dezvoltare este prin capacitatea de atragere si utilizare masiva a resurselor externe de dezvoltare: Capital, forta de munca, realizari tehnologice concretizate in licente si inventie, cercetare industriala si tehnologica, etc.
    5.Un PNRR este intotdeauna bine venit, CONDITIA expresa fiind sa existe un proiect de tara cu care sa fie ,,articulat” material, cit si de a fi pe bani nerestituibili daca impune constructii de infrastructura (sosele sau infrastructura la tara, etc.) si nu produce marfuri pentru export din care sa fie acoperite creditele primite.Obiectivele unui PNRR de constructii pe credit fara aport de marfuri pentru export, sint doar pietre de moara de gitul economiei si asa falimentare a Romaniei!
    Este adevarat, ca fara o cercetare economica aplicata, care sa limpezeasca avantajele si dezavantajele unor proiecte economice impuse dinafara si in lipsa unui proiect de tara care sa schiteze obiectivele si modalitatile de detaliu ale unei reconstructii industriale, raminem COPIII imaturi ai UE.Exultam de bucurie la primirea cornului cu inghetata pe jumatate gratuit ,fara a ne gindi la jumatatea pe credit, desi sintem cu buzularele goale iar dulceata ei nu ni le poate umple…

  6. PNRR va fi un eșec epic. O să explic mai jos de ce:

    Vorbind negustorește PNRR alocă României 29€ miliarde. România va cotiza la el cu 11€ miliarde. În cazul ce mai fericit rata de absorbție va fi de 50% deci România va încasa poate vreo 15€ miliarde din care plătește oricum 11€ miliarde cotizația țării la plan, deci profit net de vreo 4€ miliarde. Problema e că banii ăia nu merg spre necesitățile reale ale țării ci pe satisfacerea gărgăunilor ideologici ai diverșilor indivizi cu mințile bine odihnite de la Bruxelles.

    Țara are nevoie de vreo 3000 de km de autostradă. țara are nevoie de sisteme de canalizare și aducțiune a apei pentru aproape 50% din locuitorii ei si dublarea rețelei de gaze naturale. Țara are nevoie de decolmatarea laurilor de acumulare a hidrocentralelor și noi capacități predictibile (deci nu solare sau eoliene) de generare a energiei electrice. Cât din toate astea sunt finanțate de PNRR?! Practic mai nimic. În schimb se interzice vânzarea centralelor cu gaz de apartament din 2026 – mare ispravă progresistă ce va umple nația de respect și fericire în special iarna.

    • „Tara are nevoie…” Gaz si canalizare in satele in curs de parasire si pe care taranii ramasi nu au cu ce le plati ? Satele mor pentru ca taranii nu au cu ce sa isi cistige existenta. Vorbim de tarani nu de FERMIERI: subiect tabu in Romania. Cit despre autostrazile fantoma pe care se circula la weekend… Ideea ca infrastructura aduce dupa sine industrializarea nu functioneaza. Intretinerea infrastructurii este costisitoare daca sta nefolosita. O dezvoltare paralela si moderata este poate solutia mai buna. Planurile cincinale nu sint o prostie pentru tarile in curs de dezvoltare. Executarea lor este problematica, altfel am avea numai tari dezvoltate. Materialul uman si traditia fac diferenta.

      • @turcu
        „Satele mor pentru ca taranii nu au cu ce sa isi cistige existenta. Vorbim de tarani nu de FERMIERI: subiect tabu in Romania.”
        ____
        In era algoritmilor, soarele taranistilor de odinioara (care scormoneau pamantul cu sapa si cu mainile) se afla la apus. Tineretul (incl. cel din mediul rural) se instruieste pentru programarea, monitorizarea si mentenanta robotilor. Trendul migratiei interne /urbanizarea se accentueaza in favoarea cresterii nivelului educatiei profesionale, a productivitatii, a veniturilor si a nivelului de trai.

        https://www.youtube.com/watch?v=V1PcgtWAEnU

        https://www.youtube.com/watch?v=hp3ybL28ai0

        https://www.youtube.com/watch?v=FJCCGMm1Vcc

        https://www.youtube.com/watch?v=fW7UVHz9QYA

        https://www.youtube.com/watch?v=M3SGScaShhw

      • Chiar așa! Ce-i mai trebuie României drumuri și canalizare?! Mai bine mai plantează câteva hectare de panouri solare și plătește niscai firme ale băieților deștepți să facă centre de informare ecologică și să întărească digitizarea prin sate unde mai trăiesc câteva duzini de pensionari muribunzi.

        Iar pentru toate astea va avea de plătit doar un mizilic de 11€ miliarde, adică vreo un sfert din bugetul anual al țării 😀. În plus va trebui să de renunțe la toate termocentralele pe cărbuni ale țării (3780 MW capacitatea de producție pe care n-are cu ce le înlocui nici dacă începe să construiască alternativele AZI), la toate aragazele și centralele termice în funcțiune, din cauză că prin rețeaua de gaze a țării va trebuie să circule 20% hidrogen pe care România nu-l produce (doar rușii ce-l exportă) și atât majoritatea aragazelor cât și a centralelor de apartament fac bum-bum dacă ard 20% hidrogen. Dar astea-s detalii 😁

    • HaHa UE este rea! fondurille PNRR = 50% Granturi plus 50% imprumut pe 30 ani cu dobanda preferentiala (0.5% p.a). Recunoasteti ca sunteti invidiosi ;)

      • Nu UE e rea. România e proastă. 🙄 România a acceptat să semneze un plan de refacere axat pe „tranziția verde”. Normal România trebuia să-și folosească dreptul de veto și să insiste ca alocările să se facă pentru ceea ce-i trebuie României, nu pe ceea ce are deja mai mult ca majoritatea țărilor UE. Cum procentul de regenerabile al României (datorită hidrocentralelor) e oricum unul din cele mai ridicate din UE, România nu se va alege decât cu pagube de pe urma PNRR.

        Să recapitulăm: Conform statisticii UE gradul mediu de absorbție al fondurilor europene în exercițiul 2014-2020 e de 47% 👀. Ceva mai rău decât credeam.

        https://www.funcas.es/articulos/what-the-absorption-of-structural-funds-says-about-the-eu-recovery-plan/

        Deci România primește 29€ miliarde. la un grad de absorbție de 50% asta înseamnă că primește cel mai fericit caz 14.5€ miliarde jumătate granturi (7.25€ miliarde) și jumătate credite cu dobândă redusă (7.25€ miliarde). Însă România trebuie să cotizeze la plan cu 11€ miliarde nerambursabile. Deci primește fonduri nerambursabile cu 3.75€ mai puțin decât ceea ce cotizează.

        Mai rău decât atât e că de banii ăștia nu poate cumpăra ce-i trebuie sau ceea ce are nevoie, ci tot soiul de chestii în cea mai mare parte fie inutile fie dăunătoare. Uitați-vă prin mărețul PNRR de la:

        https://mfe.gov.ro/pnrr/

        Și spuneți-mi punctul cu ce anume se alege contribuabilul român din cele 11€ cu care va cotiza.

        E ca și cum cineva v-ar oferi 100000€ jumătate granturi jumătate credite cu dobândă redusă. Iar dumneavoastră vi se cere să cotizați la acela fond cu 40000€. Însă din banii creditați sau granturi puteți cumpăra doar operele complete ale lui Nicolae Ceaușescu și cântece „patriotice” din iepoca de aur. Ați face afacerea?!

        Ce mai trebuie să facă România:

        1. Să-și convertească rețeaua de transport a gazelor la 20% hidrogen în 4 ani și 6 luni.
        2. Trebuie de asemenea să interzică vânzarea de centrale de apartament cu gaz din ianuarie 2026 (pagina 188).
        3. Trebuie să închidă toate exploatările și termocentralele pe lignit la sfârșitul 2025 (pagina 189) – Adică să distrugă 3780 MW capacitate de producere a energiei electrice pe cărbune pe care nu are cu ce le înlocui.

        https://mfe.gov.ro/wp-content/uploads/2021/09/e6f28710212d5a2d963ba440ce587a99.pdf

        • „Deci România primește 29€ miliarde. la un grad de absorbție de 50% asta înseamnă că primește cel mai fericit caz 14.5€ miliarde jumătate granturi (7.25€ miliarde) și jumătate credite cu dobândă redusă (7.25€ miliarde). Însă România trebuie să cotizeze la plan cu 11€ miliarde nerambursabile. Deci primește fonduri nerambursabile cu 3.75€ mai puțin decât ceea ce cotizează.”
          ___
          Mda, Cadrul Financiar Multianual/CFM pentru perioada 2021-2027 (in valoare de 47 miliarde euro) l-ai sters din ecuatie. https://www.caleaeuropeana.ro/parlamentul-european-a-aprobat-bugetul-ue-2021-2027-in-valoare-de-1-0743-miliarde-de-euro-romania-va-beneficia-de-peste-47-miliarde-de-euro-din-viitorul-cfm/

          Chiar si in scenariul unei absorbtii modeste de 50%, ecuatia arata in felul urmator:
          (14.5 granturi PNRR + 47 CFM)*0,5 = 30,75 miliarde
          Cu ceva eforturi insa (reforme si seriozitate), Romania poate absorbe chiar peste 80% din suma totala a fondurilor de care beneficiaza.

          • Domnu’ Florin, Florix, XYZ, WheelsWithinWheels, etc.

            Lăsați gargara și indicați punctul câți kilometri de:

            – autostradă
            – drumuri expres
            – căi ferate
            – canalizare
            -aducțiune de apă
            – rețele de gaz

            vor fi finanțate din PNRR la care România decartează obligatoriu cu 11€ miliarde?

        • Ca de obicei un melanj de minciuni și manipulări.
          Despre rata aia de absorbție a fondurilor structurale, citez chiar din articolul oferit, în continuarea informației cu 47%:
          This, however, is misleading. EU budget commitments may be spent up to three years after being approved, and some money is disbursed even later than that. About 97% of the funds budgeted for the 2007-2013 period were spent, but this took until 2017. Omisiune sau ignorarea cu bună știință?

          De asemenea, România cotizează oricum cu cele 11 miliarde la fondul uniunii, iar fondul respectiv este alocat pentru proiecte convenite democratic la nivel unional. PE ratifică proiectele Comisiei exact așa cum Congresul american, de exemplu, aprobă propunerile din Biroul Oval. Referința la operele complete și cântecele patriotice este deci fallacy reductio ad diabolicum.

        • As face sumarul problemei in felul urmator ca sa inteleaga toti.
          Exista ceea ce se numeste „Loan-to-Value” (LTV) – https://www.investopedia.com/terms/l/loantovalue.asp
          Bancile aplica principiul asta de fiecare data cand dau ipoteci.
          Nici o problema cu abordarea asta in principiu, pentru ca ideea este de a reduce riscul bancii. Se pun mai multi bani in avans, riscul este mai mic.
          Problema ESTE insa diferita:
          1. Bancile NU OBLIGA oamenii sa cumpere case sau apartmente. UE obliga statul roman sa ia imprumuturi in termenii fixati de ea.
          2. Mai mult decat atat, UE IMPUNE si alte conditionalitati cum ar fi cu justitia cu interpretari IMPUSE de Curtea de Justitie Europeana si cu INTERPRETARI care NU SE REGASESC in tratatele Uniunii.
          3. Deci UE se comporta ca o banca zgarcita, foarte zgarcita (dovada cati bani o sa fie dati) care ABUZEAZA consumatorii.
          4. Mai mult decat atat. Ii abuzeaza si ii „face de rusine” in public. Ceea ce se numeste „name-and-shame”.
          5. Mai mult decat atat. AMENDEAZA cu 1 milion de euro pe zi tari ca Polonia. ca si cum ar fi o situatie de INTARZIERI de plata.

          Bine ca UK este in afara B(UE)lamucului gen Balaceanca!

          • 1.UE nu obligă niciun stat să rămână membru al uniunii.
            2. UE nu obligă niciun stat membru să participe la programul de redresare și reziliență.
            3. UE a făcut doar propunerile pentru susținerea finanțărilor. Statele însele au redactat programele naționale RR.
            4. Statele membre au acceptat încă de la aderare că singura curte care poate tranșa conflicte este cea europeana de justiție. La respectiva curte fiecare stat are un reprezentant.
            5. Mai schimbați placa!

  7. Dl.Svejk are mare dreptate intrucat PNRR se adreseaza in principal investitiilor publice cu un randament mult inferior comparativ unei investitii facute de un privat si cu siguranta dobanzile de plata pentru acest PNRR nu vor rezulta din plusvaloarea acestor investitii publice noi ci prin majorari de taxe si impozite. Este de neinteles cum dupa 30 de ani clasa politica actuala, zic ei reformata, pastreaza aceeasi gandire propagandistica cu cifre fabuloase, valori cumulate pentru intregul cincinal pentru toate sectoarele de activitate cumulate, in loc sa dezbata obiective clare pentru a fi realizate cu rezultatele specifice. Cel mai grav lucru care se intampla in prezent este ca NU s-a pus accent pe STIMULAREA mediului privat ci pe acordarea unui mic ajutor “praf in ochi” pentru acoperirea pierderilor provocate de pandemie, pentru supravietuire adica. Dl bancher Citzu stie foarte bine ca nu se dau credite pt supravietuire ci doar pentru dezvoltare, asta ca principiu general, insa dansul se pare ca prefera masurile socialiste de ajutorare repetata a privatilor pentru a deveni dependenti de ajutoare. Si cu atata propaganda si competitie acerba cu criterii de timp, incat la Masura 1 in 2020 din 116000 firme mici fara salariati doar 29.250 au cerut microgranturi acordate de guvern in valoare de 2000 de euro pentru fiecare si doar 17.374 au fost admise. Spun justificat ca reprezinta “praf in ochi” deoarece ajutorul de stat reprezinta aprox.56 mil euro iar cifra de afaceri realizata de aceste firme este de conform KeysFin de aprox 8 mld euro. Situatia este similara la celelalte categorii de firme. Propaganda socialista actuala conduce la ideea ca ca e dornica sa ajute companiile sa depaseasca pandemia, isi doreste sa se intample acest lucru insa, ghinion, ca sa il citez pe un contemporan, banii din PNRR se vor duce catre public, iar masurile reale de stimulare economica, cum ar fi POR 2.1 si 2.2 stau in asteptare de 2 ani din lipsa de buget, cu procente de suprascriere de 3000% si bineinteles cu situatie clara de dosare admise dar din pacate zero contracte semnate in vederea implementarii. In concluzie viitorul nu va fi roz si se va respecta in continuare lantul trofic din aceasta jungla economica. Adica marile companii tin cu dintii de profitul bugetat si mananca din profitul furnizorului intermediar care procedeaza similar pana la producatorul local care in contextul economic actual are o pozitie “ca ursul pe bila”.

  8. „începi să vezi lumea într-o notă mai serioasă, să aspiri la un viitor independent și prosper”
    „România adolescentă are un drum lung de parcurs până la maturitate”

    daca prin maturitate se intelege intoarcerea la caruta cu cai, suntem deja batrani, intelepti si mult mai avansati pe calea reformelor definite de birocratii CE

  9. Ca natiune, nu cred ca ar trebui sa ne hranim cu firimituri si sa fim multumiti ca de 15 ani nu au fost in stare sa ne bage in Schengen (exemplu). Este rusinos, este incredibil. Nu sunt romanii substantial mai rai sau mai buni decat italienii, grecii sau portughezii.

    Ne turnam constant singuri cenusa in cap si ne miram ca ne calca toti in picioare. Daca se dorea ceva serios si realizabil, s-ar fi implementat cetatenia europeana cu birou unic, Euro ID, protectia pe bune a frontierelor externe, reducerea drastica a birocratiei, readucerea productiei din Asia, sprijin pentru micii afaceristi, spargerea monopolurilor, combaterea crunta a coruptiei, samd.

    Aruncatul cu bani fiat nu va produce decat inflatie, inflatia saracie iar saracia va alimenta masiv curentele eurosceptice. Acelasi lucru despre aiurelile verzi frumoase dar neimplementabile din PNRR. De utopii rosii sau verzi, suntem satui, astia mai trecuti prin vremuri.

    Permiteti-mi sa prezic viitorul:

    -miliardele PNRR vor merge la baietii care au inteles despre ce e vorba
    -implementarile vor fi facute formal, alambicat si ignorand problema de fond (inoportunitatea acesei risipe de fonduri)
    -implementarile heirupiste tip electric charging station in Cuca Macaii vor functiona exact cat sa se taie panglica.
    -inflatia eurozonei va scapa complet de sub control. Economii si venituri masacrate.
    -ulterior, se va arunca literalmente cu eurofiat.
    -curentele eurosceptice vor ajunge la putere si UE se va dezintegra probabil instantaneu. Conversie 1000 eur=1 New RON. Uniunea va fi un tap ispasitor convenabil pentru orice politician local/national.
    -cine stie ce alte grozavii.

    Totul pentru ca cei care ar fi putut face ceva au lasat -din nou!- o clica de marxisti rupti de realitate sa isi faca jocurile nestingheriti.

    Implementarea heirupista a utopiilor, cincinalul in 2 ani jumate, nu functioneaza!

  10. Stimate,
    Mihai Timiga,
    1.Problema nu este ca PNRR-ul se adreseaza domeniului public, ci faptul ca el nu este un proiect de reindustrializare!Cu ceeace se realizeaza constructiv pe gratis este in regula, dar nu putem plati cu autostrazi cele 15 miliarde de Euro imprumutati!Problema grava este ca autorul ,,ne entuziasmeaza” cu proiecte ,,pasive” sub acest raport, deoarece cultura si expertiza economica a economistilor/politicieni nu se indreapta spre ,,economia dezvoltarii”, dumnealui fiind ministrul muncii in fostul guvern Ciolos!Guvernul Ciolos n-a avut nimic ,,tehnocrat” asa cum nici partidul dumnealui nu avea ieri (si n-are nici azi) – afara de cirpeli financiare si legislative in programul de guvernare de anul trecut!
    Este fara relevanta analiza critica a PNRR deoarece am critica nejustificat o UE, care nu dispune de expertiza si instrumentele noastre nationale, cu care Romania trebuia sa vina in intimpinarea PNRR in timp ce inca era in faza de ,,proiect” comunuitar si putea fi configurat (intr-un fel de) ,,proiect de tara cu obiective industriale in locul sau alaturi de cele publice!Ce ne impiedica sa venim macar acum cu un proiect de tara?
    2.Problema majora si de nedepasit a autorilor economici, este ca au ramas blocati in conceptia dezvoltarii economice-industriale venita dinfara impreuna cu banii necesari, refuzind pina si sa se gindeasca asupra unicei posibilitati existente in epoca globalizarii: atragerea si utilizarea masiva a resurselor externe pentru dezvoltare industriala.
    Iesirea din acest blocaj nu se va produce, pina cind saiturile economice nu vor pune in dezbatere aceasta tema, astfel ca semintele viziunii si tehnicilor de dezvoltare sa poata sa apara si sa se dezvolte in directia unor proiecte nationale.
    PS.
    Un titlu al acestei teme ar putea fi:Cum credeti ca ar trebui sa fie un ,,proiect de tara”?Sau altul. (Insotite binenteles si de parerea personala a autorului!)

  11. Eu vreau transparenta! Vreau să știu unde se duc banii din taxa pe combustibil. Exact, câți bani au fost strânși din taxele pe combustibil și taxele de drum, în anul 2021, și ce s-au făcut cu aceștia. Nu înțeleg cum nu sunt bani de autostrăzi când avem unele din cele mai mari taxe pe combustibil din Europa. Plătim doar o administrație stufoasă cu ei și atât?
    Eu vreau transparenta! Vreau să știu exact câți bani s-au strâns din taxa verde pe energia consumata și unde s-au dus, de tot importam combustibili scumpi și foarte scumpi. Ce face România cu acești bani din taxe de nu se vede că îi investește înapoi în sistemul energetic? Plătește cu ei doar o armata de funcționari inutili, in posturi inutile, și atât?
    Daca PNRR-ul poate aduce transparenta, vreau că medicii si asistentele să vadă exact cat din taxele mele se duc către ei și să îmi spuna „mulțumesc” când am nevoie de un serviciu medical, nu sa îmi ceara, tot mie, șpagă! Sa vedem exact unde se duc banii colectați din taxe și impozite pentru sănătate, de nu s-a construit nici un spital de stat în ultimii 30 de ani!?

    PNRR-ul și „Romania adolescenta”? Really!? Din taxele și impozitele celor care muncesc real este plătită foarte bine o armata de paraziti puturoși numiți „oameni politici”, care nu fac nimic decât vorbe! Bla, bla-uri și iar bla, bla-uri! „Copii fiind românii”… Really!? „Testul de maturitate”!? Alo, alo, aștia cu salariile imense plătite din bugetul de stat! „România adolescentă are un drum lung de parcurs până la maturitate”! Really!? Mai puneți mâna și munciți real, sa va treacă „adolescenta” asta îndelungată, întreținută parazit de muncitorii reali contribuabili!

    • Nu exista transparenta taxelor si a impozitelor in nici un stat din lume. la ce va asteptati ? Atata timp cat banii sunt pe mana unor politicieni sa nici nu va asteptati la asa ceva, exista doar nuante.
      Un lucru sa va fie foarte clar, intr-o foarte mare masura banii cu care contribuim sunt folositi chiar impotriva noastra, politicul cu o parte buna a banilor nefacand altceva decat sa-si sutina datorita investitiilor masive in technica moderna de supraveghere, puterea.

  12. Ar fi costurile prea mari ca aceste mesaje sa ajungă, chiar agresiv, la toți cititorii de online? Cred ca multiplicarea ar fi un câștig extraordinar!

  13. 50 centi comparativ cu 66 miliarde, suna ridicol si este o manipulare jegoasa.
    PNRR inseamna in primul rind ca imprumutam jumatate de 28 mld euro, adica ii dam inapoi.
    Pe urma trebuie sa ne gindim ce facem cu banii „primiti?!”. Va dau un exemplu cit se poate de exact si bine documentat ca sa vedem ce facem noi cu banii, repet iar, „primiti?!”:
    – autostrada A7 tronson PL Buzau licitat, sosea prin cimpie, 6 noduri, 63 km, fara denivelari, fara poduri, doar niste podete la nivelul solului: 1.05 mld euro, 16 mil euro/km
    – standard de cost 4.3 mld euro;
    – comparativ Ungheni -Tg Mures, plat 9 km, trei noduri, 5.4 mil euro/km, data in functiune
    – comparativ autostrada transilavnia Umbrarescu, deal, viaducte cu piloni forati – intre 6 si 11 mil/km, functie de tronson, in constructie
    – tot comparativ Bv- Bacau, traversare Carpati, viaducte, tunele, 14 mil euro/km, faza proiectare

    – Ce deosebeste cele 5 exemple? Primul este licitat de „talentatul domn Drula”, este in PNRR, celelalalte in alte vremuri, pre sau post Drula.
    Recapitulind, pentru tronsonul Pl Buzau primim ceva ce valoreaza 260 mil euro, cu mare ingaduinta 350 milioane euro. Pentru asta cheltuim 1.05 mld, 500 mil primite de la EU, 500 milioane pe care le dam inapoi fiind bani imprumutati.
    Credeti ca poate fi hotie mai mare? Unde se duc restul de bani?
    O sa publicati ce am scris ca sa vada si „verificatorul” Pislaru alaturi de demisionatul din usrplusplus, Ghinea. Ghinea si-a dat demisia, ceilalti doi verificatori de ce nu.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Dragoș Pîslaru
Dragoş-Nicolae Pîslaru este de profesie economist, are un Master in Relații Internaționale la London School of Economics și titlul de doctor de la Institutul Naționale de Cercetări Economice al Academiei Române. După nouă ani de carieră academică și cercetare aplicată la ASE București, Centrul Român de Politici Economice și Grupul de Economie Aplicată, devine în 2007 partener fondator și manager general la Gea Strategy & Consulting S.A., unde a coordonat numeroase proiecte cheie de consultanță strategică atât în domeniul public, cât și în cel privat. În decembrie 2015 Dragoș se alătură Guvernului tehnocrat condus de Dacian Cioloș pe poziția de Consilier de Stat pe probleme economice, urmând ca mai apoi din aprilie 2016 să fie numit ministru la Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice. În mai 2019 a fost ales europarlamentar pe lista USR, devenind membru în comisia pentru afaceri economice și monetare (ECON) și subcomisia de fiscalitate (FISC) unde am fost co-raportor al Parlamentului European pentru Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR), cel mai ambițios program de redresare al Uniunii Europene.

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Carte recomandată

“Să nu apună soarele peste mînia noastră. Un psiholog clinician despre suferința psihică” – Andrada Ilisan

”Berdiaev spune că la Dostoievski singura afacere, cea mai serioasă, cea mai adîncă e omul. Singura afacere de care sînt preocupați toți în Adolescentul e să dezlege taina lui Versilov, misterul personalității sale, a destinului său straniu. Dar la fel e și cu prințul din Idiotul, la fel e și cu Frații Karamazov, la fel e și cu Stavroghin în Demonii. Nu există afaceri de altă natură. Omul este deasupra oricărei afaceri, el este singura afacere. Tot omul e și-n centrul acestei cărți. Și lipsa lui de speranță.” Continuare…

 

 

 

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

 

Esential HotNews

Top articole

Vreau să dezleg două enigme

Scrisoare deschisă către concetățenii mei Dragi prieteni,            Ați observat,...

Povestea unui om leneș

«Întrebarea esențială e alta: Sunteți sau nu pe aceeași pagină cu conu’ Leonida? Dacă susțineți că statul ar trebui să răsplătească morții...

Ce știm sigur despre planurile lui Putin privind Ucraina, între atâtea incertitudini

Există un număr considerabil de încercări de a găsi un răspuns la întrebarea dacă armata rusă va ataca...

Opinie-răspuns la opinia vicepreședintelui PSD: putem aboli cota unică, dar cu asta ce-am rezolvat?

Percep opinia prezentată zilele trecute în ZF de dl. Sorin Grindeanu, vicepreședintele PSD, ca o binevenită deschidere la dialog privind oportunitatea renunțării...

Monitorizarea PNRR – examen de maturitate?

Autori: Dragoș Pîslaru și Tana Foarfă La vârsta de 15 ani începi să vezi lumea...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro