marți, mai 21, 2024

Mult zgomot pentru nimic

Tare mă tem că despre Eva (Povestea unui secol), filmul din anul 2010 al regizorului Adrian Popovici, s-a scris mai puțin cu intenția de a evidenția plusurile sau eventualele minusuri ale unui produs artistic, cât mai degrabă cu dorința de a aduce cât mai multe detalii despre scandalul vizând drepturile de ecranizare și statutul juridic tenebros al scenariului scris de Radu-Aneste Petrescu, Adrian Popovici și Steve Attridge.

Filmul pornește de la un roman de Radu Tudoran. Publicat înițial în 1947 sub titlul Întoarcerea fiului risipitor, republicat mai apoi cu titlul ușor schimbat Fiul risipitor. Moștenitoarele scriitorului, adică ale drepturilor de autor (Diana Turconi-Bubenek, Daniela Coroiu și Cristina Coroiu), au acuzat Casa producătoare (ARTIS FILM ROMÂNIA) că ar fi trecut la scenarizare și ecranizare fără a fi deținut toate drepturile legale și le-au reproșat scenariștilor și regizorului că ar fi atentat grav la calitatea  scrierii lui Radu Tudoran. Că au anulat farmecul, inefabilul personajelor și că ar fi mizat excesiv pe comercial, pe telenovelistic, chiar pe vulgar. Adrian Popovici, care a fost în cazul de față un fel de Sergiu Nicolaescu (și regizor, și co-scenarist, și co-producător, și co-autor al muzicii), a produs tot felul de justificări dintre care cea mai importantă a fost aceea că în Eva ar fi rămas foarte puțin din Fiul risipitor. Personajul principal nu mai este Tudor, americanul cu nenumărate legături cu serviciile secrete americane, ci Eva. Care se îndrăgostește de acesta, fuge de acasă pentru el când nu avea decât 16 ani, care îi acceptă și iubirea, și enigmele plecărilor și ale revenirilor bizare, însă regizate de bărbat mereu altfel, care se căsătorește și apoi divorțează de baronul foarte bogat și neverosimil de generos Oswald von Seele și care, după o ultimă despărțire de Tudor, petrecută pe un peron de gară, în vreme de război și în timpul unui bombardament își rememorează povestea.

În 2008 producția a fost suspendată din dispoziție judecătorească, obținându-se astfel un mic răgaz folosit în vederea modificării unor părți ale scenariului . Așa (pare-se că și din motive financiare)  a căzut rolul ce ar fi urmat să fie jucat de Vanessa Redgraeve. Premiera a avut totuși loc în anul 2010, primirea criticii nu a fost prea favorabilă, din contră, au apărut și cronici de-a dreptul violente (cea mai des citată fiind aceea a lui Andrei Gorzo care atunci încă mai scria la Dilema veche)  acțiunile în justiție au continuat și ele, iar verdictul final nu a fost deloc favorabil producătorilor.

Ce i se poate reproșa filmului? În primul rând, tratarea epidermică a subiectului. Nimic nu se aprofundează, nimic nu se detaliază, nu există în film ceea ce s-ar numi alternanța dintre noduri și catalize. Totul e prezentat egal, monoton de-a dreptul, într-un ambalaj vădit comercial. Vădit și voit astfel. Și povestea de iubire dintre Tudor și Eva (actorul Vincent Regan ales pentru interpretarea rolului mi s-a părut nițeluș cam bătrâior în vreme ce interpreta Evei, Amy Beth Hayes mi-a dat impresia de a fi doar tânără, frumușică și decorativă), și prezența în distribuție a doi actori de seamă – Michael Ironside (Alfonse) și Patrick Bergin (Oswald) care nu fac chiar cele mai bune roluri de pe fișa lor de creație- și aglomerarea de interioare fabuloase, cai și mașini de lux (decorul e semnat de Cristian Niculescu), și vorbitul eminamente în engleză, deși acțiunea se petrece aproape în totalitate la București iar în film au apariții episodice, cam nerelevante, Maia Morgenstern, Andrei Finți, Claudiu Bleonț și Vlad Rădescu, situație ce m-a dus cu gândul la celebra zicere Noi dăm caii la modă pe vremea Dacilor și a Columnei  sunt subsumate dorinței de a rupe gura târgului. Bref, lucrul cu actorii a fost de formă. La botul calului. Nimic, nici o evoluție nu se impune. Unele chiar cad în ridicol. Ca, de pildă,  aceea din scena isteriei lui Betty (Emily Hamilton). După care urmează aceea a minciunii în care Maia Morgenstern evoluează de parcă ar juca în Casa Bernardei Alba. Se trage evident de timp, se supra-dilatează plimbările, discuțiile, confesiunile, se călărește mult și prost, regizorul având pesemne nostalgiile marilor producții Eastmancolor.

 Nu știu cât a costat în realitate filmul, s-au avansat cifre de-a dreptul amețitoare, ba 3, ba 2 milioane de euro, regizorul suștinând că devizul nu ar fi depășit decât cu puțin milionul.  Nu știu nici cât din costuri au fost recuperate. La urma urmei nici nu mă interesează.

Însă dncolo de cifre contabile, filmul, pe care l-am văzut într-o joi seară pe TVR Cultural mi s-a părut unul minor.  O producție de mic calibru. Ceva de genul mult zgomot pentru nimic.

ARTIS FILM ROMÂNIA
EVA (POVESTEA UNUI SECOL)

Regia: Adrian Popovici

Scenariul: Radu-Aneste Petrescu, Adrian Popovici, Steve Attridge

Producători:Adrian Popovici și Cornelia Paloș

Director de imagine: Mihail Sârbușcă

Montajul: Tudor Chivulescu

Muzica: Adrian Popovici și Vladi Cnejevici

Sunetul: Constantin Fleancu

Decoruri: Cristian Niculescu

Costume: Viorica Petrovici

Cu: Vincent Regan (Tudor), Amy Beth Hayes (Eva), Michael Ironside (Alfonse), Patrick Bergin (Oswald von Seele), Emily Hamilton (Betty), Dustin Milligan (Lucian), Maia Morgenstern (Maria), Andrei Finți (Tiberiu Alion), Vlad Rădescu, Claudiu Bleonț (Doctori)

Distribuie acest articol

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Mircea Morariu
Mircea Morariu
Critic de teatru. Doctor în filologie din 1994 cu teza „L’effet de spectacle de Diderot à Ionesco” şi, în prezent, profesor universitar de Literatură franceză la Facultatea de Litere a Universităţii din Oradea. Dublu laureat al Premiului UNITER pentru critică de teatru (2009 şi 2013)

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro