O limitare durabilă a ambițiilor expansioniste și hegemonice ale Moscovei este posibilă numai printr-o pace justă ruso-ucraineană.
Semnele din Europa de Est indică spre pace? La o primă vedere, așa s-ar putea interpreta o serie de tendințe recente. Pe de o parte, Ucraina este supusă unei presiuni enorme – atât pe câmpul de luptă, cât și pe scena internațională. Trupele ruse avansează încet, dar sigur, în bazinul Donețk. Atacurile rusești asupra infrastructurii energetice a Ucrainei au un efect din ce în ce mai puternic.
În Statele Unite, președintele ales Donald Trump a anunțat că dorește să pună capăt războiului cât mai repede posibil. În Europa de Vest și în Europa Centrală și de Est, a apărut o falangă de partide populiste, pentru care dreptul internațional, solidaritatea europeană și valorile democratice – și, prin urmare, soarta Ucrainei – sunt, în cel mai bun caz, de importanță secundară. Nu numai radicalii de stânga și de dreapta, ci și unii politicieni de centru, inclusiv cancelarul german Olaf Scholz, își desfășoară campaniile electorale în calitate de potențiali pacificatori, a căror gândire echilibrată se presupune că ar împiedica o escaladare a războiului.
Pe de altă parte, conducerea lui Putin în Rusia este supusă unor presiuni economice. Inflația este în creștere, iar rubla este în scădere. Pierderile umane și materiale ale Rusiei pe frontul ucrainean sunt enorme iar Moscova nu le poate compensa decât parțial. În Orientul Mijlociu, Caucazul de Sud și Asia Centrală, Rusia este înlăturată ca factor de putere și, odată cu aceasta, se pierde reputația lui Putin ca strateg geopolitic. Atât în Ucraina, cât și în Rusia, sondajele recente arată acum majorități care sunt în favoarea unei încetări rapide a focului în bazinul Donețk.
Oferă acest lucru în sfârșit Europei o șansă de a pune capăt definitiv războiului? Cu greu s-ar putea spune asta. Majoritatea intențiilor bune și a propunerilor bine intenționate referitoare la aceasta duc la blocaje. În primul rând, o serie de planuri de încetare a focului și de idei mai ambițioase care au în vedere o posibilă soluționare nu iau în considerare preferințele de bază ale părților implicate. Ele contravin aspirațiilor hegemonice ambițioase ale Rusiei și/sau intereselor fundamentale de securitate ale Ucrainei. Formula „Nimic despre Ucraina fără Ucraina” nu este doar o maximă politică nobilă, ci și o garanție de supraviețuire pentru Kiev. Asta pentru că Rusia nu încearcă doar să restrângă națiunea ucraineană, ci să o abolească ca comunitate culturală independentă și stat național suveran.
Pe de altă parte, multe proiecte de pace dezvoltă în mod conștient sau inconștient strategii de soluționare a conflictelui care implică recompensarea agresiunii militare ruse și pedepsirea abstinenței nucleare ucrainene. Similar consecințelor felului în care generațiile de azi tratează cu neglijență mediul natural, o acceptare internațională a unei victorii ruse în Ucraina ar planta o bombă cu ceas sub sistemul internațional de securitate. O încetare parțială a focului ar putea fi posibilă astăzi pentru o anumită perioadă de timp. Însă reglementarea juridică a câștigurilor teritoriale ale Rusiei și/sau a pierderilor de suveranitate ale Ucrainei ar încuraja repetarea și imitarea acestora de către guvernele revizioniste ulterioare, ruse sau altele.
În plus, o reducere teritorială și/sau politică a statului național ucrainean care ar fi reglementată prin vreun tratat ar deveni un semnal de alarmă pentru alte țări din lume care sunt relativ mai slabe în raport cu vecinii lor. Indiferent dacă au fost alese în mod democratic sau au ajuns la putere în mod nedemocratic, multe guverne și-ar regândi strategiile de securitate națională. Cursele regionale de înarmare ar deveni probabile. Noi programe de arme atomice și sfârșitul Tratatului de neproliferare nucleară, precum și al convențiilor privind armele chimice și biologice ar deveni o posibilitate clară.
Mulți susținători ai unei capitulări parțiale a Ucrainei pozează acum în prieteni ai păcii și adversari ai războiului. Cu toate acestea, ei trebuie să spună nu doar propoziția A, ci și propoziția B, adică prețul unei victorii rusești, în prezent singurul sfârșit temporar posibil al războiului, ar fi nu doar o nedreptate flagrantă față de Ucraina. Aceasta ar însemna, de asemenea, subminarea sistemului internațional de state.
Omenirea ar intra într-un fel de „nouă lume veche”: Frontierele ar putea fi din nou mutate de forța celui mai puternic, statele mai slabe ar fi suprimate militar de puterile imperiale, iar guvernele expansioniste ar putea cu impunitate comite genociduri. Numai cei care sunt dispuși să plătească acest preț ridicat au dreptul să ceară încetarea livrărilor de arme către Ucraina, încetarea sancțiunilor împotriva Rusiei și transferul către Moscova a teritoriilor ocupate, a copiilor deportați, a proprietăților imobiliare expropriate etc.
Mulți aparenți prieteni ai păcii nu recunosc faptul că sprijină prin retorica lor imperialiștii ruși și belicoșii acestei lumi. Majoritatea presupușilor opozanți ai războiului din Europa uită sau ignoră faptul că ei vorbesc de fapt despre o recompensare a unei campanii de cucerire și, astfel, fac mai probabile războaiele viitoare. Faptul de a permite unui agresor să culeagă roadele agresiunii sale a ajuns să fie considerat o măsură de descaladare, și nu o strategie pacifistă greșită care va face și mai probabilă o nouă utilizare a forței.
Pe lângă ignoranța lor cu privire la nivelul ridicat al daunelor colaterale pentru politica mondială și de securitate pe care le-ar genera victoriile rusești, mulți susținători ai negocierilor suferă de imbecilitate politică cu privire la intențiile imperiale ale Rusiei. Este posibil ca actuala conducere a Moscovei să nu aibă încă pe de-a-ntregul caracteristici fasciste, dar e o conducere care dorește mult mai mult decât o simplă restrângere a suveranității și cedarea de teritorii în Ucraina. Iar obiectivul ei final nu va fi doar abolirea, cât de mult se poate, a statului național ucrainean independent.
Ucraina este, de asemenea, un teren de testare politică, un instrument geostrategic, o zonă de desfășurare militară și un rezervor de resurse pentru Rusia în urmărirea obiectivelor sale mai largi în Europa de Est și dincolo de aceasta. Din 2022, atât ostilitatea Moscovei, cât și obiectivele sale față de Occident s-au extins constant. Subjugarea Ucrainei este acum mai mult decât un premiu, este primul pas într-o revizuire fundamentală a politicii europene și mondiale pe care o urmărește Moscova. Acest lucru nu înseamnă încă o continuare imediată a războiului cinetic dincolo de frontierele Ucrainei. Amenințările repetate ale Moscovei la adresa Occidentului cu arme convenționale și arme de distrugere în masă sunt mai puțin anunțuri de acțiune, cât parte a unei truse de instrumente hibride pentru corodarea societăților, statelor și organizațiilor democratice.
În anumite etape, activitățile diplomatice sunt, de asemenea, instrumente adecvate de subversiune pentru Moscova, mai degrabă decât o abordare alternativă a soluționării conflictelor. După cum a afirmat recent politologul suedez Charlotta Rodhe, „teatrul de negocieri rusesc ” are în primul rând funcții performative și de manipulare, mai mult decât funcții practice. Un obiectiv minim al negocierilor poate fi acela de a câștiga timp în fața partenerului de negociere, iar un obiectiv maxim poate fi acela de a obține concesii care altfel ar trebui obținute prin mijloace pur militare. Susținătorii străini ai negocierilor acționează astăzi ca niște „idioți utili” bineveniți pentru Kremlin, facilitând războiul hibrid al Moscovei și împiedicând inconștient o soluție de pace reală și durabilă prin consolidarea Ucrainei.
Atacul Rusiei asupra Ucrainei nu este doar un război de cucerire și exterminare, ci acționează, de asemenea, ca o pârghie pentru Moscova. Dezbaterile privind sprijinirea Ucrainei și încheierea războiului fragmentează partidele, parlamentele, guvernele și alianțele occidentale. Fluxul de refugiați din Ucraina stimulează partidele populiste anti-occidentale, precum Alternativa pentru Germania și Uniunea Sarah Wagenknecht din Republica Federală Germania. Nu în ultimul rând, o Rusie care cucerește Ucraina din punct de vedere militar, diplomatic sau printr-o combinație a celor două, ar folosi această cucerire ca pe o rampă de lansare și o resursă pentru activitățile Moscovei din vest – fie ele cinetice sau hibride.
Statele europene în primul rând, dar și alte țări occidentale și neoccidentale, ar trebui să aibă o serie de interese naționale într-o pace justă care să pună capăt războiului ruso-ucrainean. Dar acest lucru va fi posibil numai dacă vor exista noi operațiuni ofensive ucrainene de succes, bazate pe o bună echipare cu arme moderne. Atât timp cât această condiție de bază nu este îndeplinită, căutarea unui echilibru și a unui compromis cu Moscova nu va face decât să alimenteze și mai mult ambițiile deja aventuroase ale Rusiei în materie de politică externă, în loc să le limiteze.
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
De acord, e nevoie de pace!
Dar nu orice fel de pace.
In conditiile actuale, nici Rusia, nici U -sau aliatii U- nu pot accepta conditiile celuilalt. Si nimeni nu doreste sa negocieze pe alte pozitii.
Prin urmare, solutia ar fi un armistitiu. Incetarea focului de-a lungul intregului front si a atacurilor in profunzimea teritoriului.
Dar ce fel de armistitiu? Rusia ar vrea sa ramina cu teritoriile ocupate, U nu. In acelasi timp, oricand poate reizbucni razboiul, daca un timpitel deschide focul aiurea. Sau sa vedem -iar- avioane civile doborate.
Din aceste motive, trebuie admis un calendar de retragere a armatelor de pe pozitiile detinute si ocuparea zonei detinuta de rusi, de castile albastre.
In felu asta, nimeni nu castiga, nimeni nu pierde. Sau rusii si-au aparat rusofonii din U, U a scos trupele ruse din U. Ambele castiga. Cu mentiunea ca si Crimeea trebuie ocupata de castile albastre.
Intre timp, pot demara negocierile de pace. Care pot dura si 1000 de ani.
In plus, amatorii de pace din Occident, trebuie sa accepte U in NATO imediat si neconditionat! O incercare de atac a Rusiei, in viitor, trebuie stopata energic, pe cale diplomatica.
Daca s-a ajus la razboi aici, este tocmai din cauza ca U nu este prinsa in nici o alianta militara defensiva. O adevarata invitatie pentru Rusia, de a ataca.
SUA si UK nu trebuie sa uite ca sunt garanti ai inviolabilitatii U, dupa acordul de denuclearizare a U, de la Budapesta!
„…pedepsirea abstinenței nucleare ucrainene.” Puteti va rog sa detaliati ce intelegeti prin „abstinenta nucleara ucrainiana”? Lasati impresia ca Ucraina detine arme nucleare si ca se abtine din a le utiliza impotriva Rusiei, ori Ucraina nu mai detine arme nucleare demult.
„Ucraina este, de asemenea, un teren de testare politică, un instrument geostrategic, o zonă de desfășurare militară și un rezervor de resurse pentru Rusia în urmărirea obiectivelor sale mai largi în Europa de Est și dincolo de aceasta.” As putea spune acelasi lucru si invers, faptul ca NATO desfasoara operatiuni militare in Ucraina si arme pe care le testeaza in acest razboi. Este de neinteles cum o armata uriasa precum cea a Rusiei nu a reusit pana acum sa cucereasca Ucraina, din moment ce nu prea mai exista resurse umane care sa fie trimise in lupta din partea Ucrainei, iar armele occidentale nu au reusit sa-i impinga pe rusi in afara teritoriilor ocupate.
Negocierile de pace care vor fi purtate intre rusi si occidentali pot salva lumea (Europa) de la un razboi total cu Rusia. Desigur, exista si cealalta optiune, aceea de a porni un conflict global cu Rusia si aliatii sai, urmand ca la sfarsit sa vedem cine „castiga” si daca geografia pe care am studiat-o la scoala mai corespunde cu cea existenta dupa razboi. Sunt convins ca foarte multi generali (NATO) freamata astazi si sunt nerabdatori sa inceapa un razboi, doar ca foarte multi dintre ei au participat la un razboi doar in jocuri video 3D, nicidecum in teatre de operatiuni reale. „Realitatea bate jocurile video”, de obicei.
„As putea spune acelasi lucru si invers, faptul ca NATO desfasoara operatiuni militare in Ucraina si arme pe care le testeaza in acest razboi.”
Nu, NATO nu desfășoară nicio operațiune în Ucraina, altfel ai fi acolo acum, în loc să bați câmpii online… Că tot vorbește autorul despre useful idiots!
Și nu Ucraina a invadat Rusia, ci invers.
hmmm sunteti rauvoitor sau avocatul dracului;
U a avut arme nucleare, la care a renuntat benevol, sub garantia comuna a RUSIEI, SUA si UK; ce s-au angajat sa-i apere inviolabilitatea; chiar nu va mai amintiti?
mirarea este cum Rusia a pierdut batalia Kievului si nu reuseste sa elibereze teritoriile zonelor secesioniste, care -oricum- nu mai erau sub controlul U;
U nu a cerut oameni niciodata; Rusia cere disperata
armele Occidentale au fost date tirziu si sunt date cu pipeta;
daca Rusia are curaj, sa inceapa razboiul mondial, cu care ameninta atit! ea nu e in starte sa cucereasca cateva sate amarite, cu o superioritate numerica zdrobitoare…..
fiecare medalie are doua fete. Ar fi fost interesant daca autorul ar fi descris si ce-nseamna continuarea razboiului, pina cind?
distrugerea Rusiei! din interior;
Pace în Ucraina înseamnă dezmembrarea Ucrainei. Fiindcă, dacă Rusia își ia „partea”, de ce Polonia, România, Hungaria și Slovacia să nu-și ia „partea”? Și mai departe, Hungaria și alții își vor vrea „partea” de la România, Slovacia, Serbia, etc sau Finlanda să vrea Karelia, etc.
Pacea în Ucraina înseamnă a da drumul câinilor revendicărilor teritoriale, adică asta poate da drumul la războaie, cel puțin locale.
Pentru România, pacea în Ucraina este mai periculoasă decât războiul din Ucraina. Fiindcă, spun gurile rele, dacă România ia teritorii în Est, va fi forțată să dea teritorii în Vest. Polonia este în aceeași situație, Germania nu uită că în Polonia sunt teritoriile ei Pomerania, Silezia și 80% din Prusia Orientală.
Repet, pacea poate fi mai periculoasă ca un război.
vise!
Există o fascinație a Occidentului pentru Rusia de neînțeles.
Pe de altă parte, tot de neînțeles este pasivitatea autorităților române în fața pericolului cler, evident.
nu e fascinatie; este teama de un razboi care le incurca socotelile si bani; multi bani, cu care rusii isi platesc agentii; daca nu cumva ii santajeaza (le descopera viciile, pe care le cutiva cu agentelle lor si apoi…)
Constantin: nu este fascinație, este interes. Europa fără Rusia moare, în plus SUA are nevoie de Rusia contra Chinei.
povesti
Va multumesc! Ca pacifist ma simt mandru de etichetarea ca imbecil, care ma alatura, nesperat, de mari personalitati ale prezentului atat de bulversat de marii belicisti VP, VZ, JB, etc. si cozile lor de topor. Poate mai comentam si la anul, aici sau pe lumea cealalta, dupa cum va fi cazul si vom avea norocul. Daca nu, ne oprim aici cu comentariile….
depinde ce pacifist…
Eu cred ca s-a trait o iluzie de multe tari pana acum. In realitate au fost niste tratate care fie au expirat fie pur si simplu nu au mai fost respectate de jucatorii mari. Jucatorii mari inseamna acei care chiar au armata functionala. Si uite ca acum se face corectia, se revine la echilibrul real de forta, nu la „bla, bla”. In realitate au fost si sunt niste dezechilibre care se corecteaza.
Nu poti sa spui ca ne asigura securitatea „cineva”, „sfantul duh” trebuie sa ai armata, cheltuieli, sa-ti asiguri planul A, B, C, linii de aparare, etc. Nu poti sa spui ca eu sunt mic si pacifist, vine vecinul si iti da in cap. Se vor face masuratorile in teren (prin conflicte militare si de alta natura) si se va reechilibra pentru o alta perioada.
UE ar trebui sa faca un stat federal, armata comuna. Asta e un pas foarte mare, ar pune multe intrebari populatiei, daca sunt gata sa apere acest stat cu pretul vietii lor. Iar pe EU, guverne presiunea sa ofere ceva la schimb.
Multumiri si felicitari pentru luciditate, domnule Umland!
Toata stima,
Constantin-Valeriu Trifan
Excelent articol! Clar și incisiv scris. Nu văd ce-ar putea fi criticat sau adăugat.
Paradoxul războiului din Ucraina este că tocmai țara agresată este cea care se opune oricăror încercări de restabilire a păcii. De aici rezultă că în realitate grupurile de interese care finanțează efortul militar al Kievului au evident de câștigat de pe urma prelungirii conflictului neavând niciun plan concret și niciun interes pentru încetarea ostilităților.
Ascensiunea partidelor așa-zis extremiste în Europa nu pare nici ea să-i îngrijoreze prea tare pe finanțatorii și susținătorii războiului. Iar acum după experimentul electoral din România, precedentul a fost deja creat: dacă vocea
poporului intră în contradicție cu politica oficială a țării, pur și simplu se anulează alegerile aruncând vina pe algoritmii tiktok și pe războiul hibrid al Rusiei. UE a devenit o tristă dictatură învelită într-un ambalaj frumos colorat pe care scrie „democrație”.
Manipulări peste manipulări!
Nu e niciun paradox! Ucraina nu se opune păcii, ci raptului teritorial, săvârșit sub presiunea armelor. Exact cum te-ai opune și dumneata dacă un vecin mai bogat și cu locuință mai mare ți-ar lua o cameră sau două din apartamentul tău. Să vină atunci un alt vecin să-ți spună că tu ești cel care te opui păcii poate fi chiar frustrant.
Partenerii Kiyvului au cel mai concret plan: punerea Ucrainei într-o poziție în care să poată negocia pacea eficient. Daca prelungirea conflictului ar fi cu adevărat interesul „finanțatorilor” dumitale, atunci Rusia teroristă poate dejuca rapid planurile acestor „finanțatori” ai dumitale, retrăgându-se din Ucraina. Cum de nu îți vine ideea asta simplă? După dumneata, agresorul pare îndreptățit să-și continue agresiunea, vina e a victimei că încă mai dă din picioare.
Partide „așa-zis extremiste”?! Când soluțiile propuse de respectivele partide sunt extreme, atunci ele sunt cu adevărat extremiste. Nu există nimic mai la stânga sau mai la dreapta lor. Ce e greu de înțeles?!
Nu vocea poporului întra in conflict cu politica oficială. E o manipulare crasă! Ce vrea vocea aia? Vrea un președinte care să asculte mai mult de Kremlin decât de alegătorii săi?! Ca unul din cinci români s-a lăsat sedus de campania mediatica a unui infiltrat, nu înseamnă că lupta electorala n-ar fi fost influențată. Iar dacă există dovezi că interese externe, venite tocmai din direcția celor ce consideră fățiș România drept stat neprietenos, au contribuit la vizibilitatea unui candidat, cea mai blândă măsură este reluarea alegerilor. Este perfect legitimă și mai ales democratică această măsură!
@Hantzy,domnule acest Dima este de genul ” Ati ascultat Radio Moscva sau Sputnik” Ati observat cum baga ingenios fitile gen vocea poporului la alegerile noastre cind de fapt Georgescu a fost votat doar de cca 10% din totalul pop. tarii cu drept de vot.Cca 48% dintre votanti nu au votat,s-au mai spus astea de n ori deci votantii lui CG NU reprezinta nici pe departe ” vointa poporului” dupa cum sustine acest domn.Cit despre fitilele la adresa democratiei UE no comment.Acest ” domn” parca a citat punct cu punct din declaratiile lui Putin,Lavrov,Pskov si Medvedev.
nu se opune, dar pretentiile Rusiei sunt inacceptabile;
cei intratabili sunt rusii
@Dima
mai Dima , daca bulgarii ar fi luat Dobrogea in anul 2000 fara razboi si apoi si Moldova in 2024 dar cu razboi , ti ai fi dorit imediat sa faci pace cu ei , nu?
ca sa le faci in ciuda gruparilor de interese care ti au dat obuze/rachete sa te aperi de bulgar .
Ai fi un presedinte de exceptie , de ce nu candidezi , pari a fi priceput,
bulgarii ti ar da medalia pacii , poate si oarece bani , iar daca romanii te fugaresc dupa ce ai semnat pacea , nu i bai , avion la Sofia/Moscova cu nevasta si lingouri.
Poti sa stai linistit pe Tik Tok apoi toata viata si sa ne explici despre trista dictatura din UE
Bai Dima, ce pace vb noi aici, mai? Tu arati cu degetul catre Ucraina ca nu vrea pace cand russi le fura le fura teritorii, le omoara si rapesc copii, le nivelesc orasele? Ce pace, mai Dima, CE PACE?!??
„Prietene”arati tinerel, juncan într ale geopoliticii, în schimb emani o dara grea de putinism amestecat cu rusofilie de numai mama-mamă… Sfatul meu, rezista ispitei de informare din haznalele mass media numite realitatea TV sau România TV, face bine oricărui creier de bibilica. Cum nu ești băiat prost ci doar rau intenționat, ramai cu calmucii și „înțelepciunea lor ruseasca”! Drum bun gaspadin Dima!
Nu am fost un suporter al lui Trump, insa e in poziție foarte buna sa încheie războiul în Ucraina. E de ajuns să spună Rusiei ca o sa înarmeze Ucraina pana in dinți, inclusiv cu arme nucleare, daca Rusia nu accepta negocierile de pace cinstite. Donbasul e distrus si populația rusofona nu o sa mai revină vreodată la Ucraina. O negociere justa pentru pace ar fi garanții solide de securitate pentru Ucraina, inclusiv o foaie de parcurs pentru NATO, la pachet cu pierderea Donbasului pe lângă Crimeea. Nu vad alta soluție de încheiere a războiului si societatea ucraineana pare a fi de acord cu asa o soluție. Restul de Herson si Zapaoroje ar veni înapoi la Ucraina pentru retragerea ucraineană din teritoriile rusești.
Conflictul Ucraina- F.Rusa nu se va stinge prea repede. Totul trebuie privit prin prisma istoriei din 1917 pana in 1991, cum a luat fiinta Ucraina. V.Putin vrea Ucraina doar pana la Nipru si fara acces la Marea Neagra. Chiar daca va fi un armistitiu temporar, cu forte de securitate KFOR acesta nu va garanta pacea.decat efemer. Peste 20- 30 de ani se poate relua razboiul. Iar Europa va avea nevoie merei de resursele F.Ruse, SUA este mult prea departe.
Europa s-a descurcat si se descurca si fara resursele Rusiei!
Iar transformarea economiei va elimina nevoia de gaze si petrol. Deci resursele Rusiei……
Nu este chiar asa! Priviti mai atent la economia Germaniei, Frantei, Italiei care au probleme economice serioase. Multi se gandesc doar la gaze naturale si petrol, dar si multe alte resurse minerale de care este nevoie in industrie mai ales. Gazul lichefiat este cu mult mai scump Apoi ati uitat de razboiul ruso – turc din perioada 1860- 1877 , derulat si pe teritoriul Dobrogei romane si al Bukgariei. Si asta a durat destul si a lasat in urma sate distruse, trecute prin foc si jefuite.
Razboiul Crimeei nu se va repeta; azi, Rusia nu mai are forta unor desanturi pentru Dobrogea si Bulgaria; ma rog, are oameni, dar tehnica e deficitara; ar fi victime sigure, ca si in ww2. (Va amintiti de „Moscova”? Ma rog, ambele nave cu acest nume……)
De altfel, nu stiu de lupte pe teritoriul Bulgariei. Stiu de luptele de linga Tulcea. (Si ocuparea Principatelor Romane.) Pentru ca rusii detineau tot firul Dunarii, cu influenta si pe malul dobrogean. (Vedeti pacea din 1829 de la Adrianopole.) Si asa bine au administrat fluviul, ca britanicii nu au putut transporta grine din Principate in timpul marii foamete. De asta au intrat in lupta de partea otomanilor. Rusii nu erau buni administratori pe caile de navigatie europene. Nici azi nu sunt.
Hotarit, nu au noroc cu Crimeea!
In ce priveste razboiul de la 1877-1878, rusii au avut noroc cu romanii. Altfel, erau stopati in trecatorile balcanilor si fortificatiile bulgare. Noi i-am scos din merda! Si cum ne-au rasplatit…
„Mulți susținători ai negocierilor pentru pace în Ucraina suferă de imbecilitate politică cu privire la intențiile imperiale ale Rusiei”
Norocu’ nostru e ca pare ca au mai ramas negociatori pentru pace – chiar daca putzini , da’ vizionari- ce deja cunosc ” intentiile imperiale ale Rusiei”. Sigur acestia ii vor convinge pe rusi, care abia ii asteapta la negocieri, sa incheie o „pace dreapta”. Asta, in timp ce, zilnic, mai ocupa cate-un satuc prin Donbas…
„Secta” fitilistilor putinoizii, cocoșați pe dinăuntru, travestiți in „hulubi ai păcii” injuste, s-a lipit de zidul Kremlinului vâscos ca o flegmă. „Sectanții” îl adoră pe criminal și îi aplaudă atrocitățile, in special planul „Z” („Soluția finală”) de anihilare a Ucrainei că stat și de exterminare a ucrainenilor ca națiune. Repulsia Moscovei față de vecini este veche de 500 de ani. Aceasta poate fi considerată o boală mintală incurabilă. Bolnaviorii R(N)ațiunii rusești, născători de intenții criminale, nu se sinchisesc sa declare întregul continent ca pe viitorul lor teritoriu. Acest lucru nu-i împiedică pe „hulubi” să se închine la Înalta Poartă de la Moscova. Căci, lucru evident, abilitatea agresorului etern in arta minciunii siropoase a exercitat o fascinație teribilă in unele state, pretins civilizate. In Rusia, meșteșugul de a minti cu sfințenie este o tehnică a mai multor veacuri. Pentru ce scop se minte? Pentru a camufla „misiunea muscalilor in distrugerea omenirii. In Rusia arta de a ispiti orduri umane este o ucenicie serioasa. Așa se nasc conjurațiile trădătoare. Vina „hulubilor” nu este, deci, de a se fi îmbătat criță de farmecele satanice ale sângerosului dictator, ci pur și simplu de a dovedi propriul lor radicalism. Numele lor va rămâne totuși stigmatizat cu epitetul „băutori de sânge”. Pe scurt, avem de-a face cu un fel de șefi grandomani care zac covârșiți in pacatosenii și care nu propășesc decât în dauna tuturor elementelor firești ale vieții. Și nici pelerina de „hulubi ai păcii” nu va putea acoperi, mai târziu, interesul criminal: să răstoarne, in sens defăimător și primejdios, noțiunea de „bine”.
Clar cristal! Tembelii cu „pacea rusească” își merită numele.
Pe lângă presiunea pusă pe câmpul de luptă și scena internațională, de care amintiți, aș adăuga și presiunea care este pusă pe societatea ucraineană. În ultimele luni, de când au început atacurile masive asupra sistemului energetic național, populația din majoritatea regiunilor este afectată direct prin penele de curent programate pentru ca sistemul energetic să facă față. În plus, este afectat și sistemul de termoficare din unele orașe mari, iar în majoritatea temperaturile sunt pe la 0 grade de câteva săptămâni.
Între timp, de la lansarea articolului, putin a avut următoarea afirmație: „Knowing what’s happening now, back in 2022, I would’ve thought the decision ought to have been taken earlier” – înțelepciunea rusească.