sâmbătă, septembrie 18, 2021

Neagu Gabriel Cristian – adolescentul care dă nume stelelor

Cu puține excepții – Sirius, Steaua Polară, Vega… – stelele nu au nume. Stelele constelațiilor importante sunt definite printr-o literă, care corespunde strălucirii lor: alfa, pentru cea mai strălucitoare, beta – pentru următoarea…; sau printr-un număr de catalog. De exemplu, cea mai strălucitoare stea din constelația Apus (Apis, Apodis), vizibilă în emisfera sudică, este definită fie ca alfa – Apodis, fie printr-un număr de catalog, HD 129078, fie prin altul, consemnat de alt catalog, la fel de impersonal.

Dar steaua va primi în curând un nume uman, în forma prescurtată a inițialelor cercetătorului care i-a determinat specificitatea. În cazul stelei alfa Apodis, ea se va numi NGCA-V27, unde NGC sunt inițialele descoperitorului, Neagu Gabriel Cristian. Tot așa, steaua 2MASS J18212567-1611043 din nebuloasa M17 va purta numele NGCA – V20, fiind a 20-a stea variabilă descoperită de Gabriel. În total, exista circa 100 de stele care poarta numele NGCA; NGC sunt inițialele numelui descoperitorului, A este adăugat automat de AAVSO, asociație despre care vom vorbi mai jos.

Ne-am putea imagina că NGC sunt inițialele unui cercetător reputat, lucrând într-unul din marile observatoare ale lumii. Ei bine, nu: Gabriel este elev în clasa a XII-a a Liceului Carol I din Galați, profilul matematică – informatică. Redau mai jos fragmente dintr-o discuție cu Gabriel.

Cum a început toată această aventură?

Acum 3-4 ani am venit pentru prima dată la Școala de Vară de Astronomie „Priviți cerul”. Școala de vară este cea făcută la observatorul astronomic al muzeului de științele naturii din Galați. Aici, pe o perioadă de 3-5 zile, ne vedem în Auditorium, unde diferiți lectori prezintă teme de astronomie și astrofizică pentru public. În ultima zi, unele persoane se înscriu în clubul de astronomie. Aici mi-am dat seama că vreau să studiez astronomia în mod direct (nu doar prin documentare, cărți, ci și prin observații).

Cum s-au desfășurat pregătirea, observațiile?

Nu am început de prima dată să studiez partea științifică, la început fiind implicat în observații vizuale. După o perioadă, dl Ovidiu Tercu m-a sfătuit să încep să învăț cum funcționează softurile de astronomie (Peranso pentru analiză, Astrometrica pentru măsurarea pozițiilor și altele). Văzând descoperirile făcute la observator până atunci (13 stele variabile), m-am ambiționat să descopăr și eu una.

De ce stelele variabile sunt atât de studiate?

În general, un fenomen tranzitoriu este mai interesant decât unul staționar. Prin studierea formării și extincției stelelor, înțelegem evoluția Universului. Pentru elevi și studenți, studierea stelelor variabile este un stimulent pentru aprofundarea fizicii, matematicii, informaticii, a familiarizării cu unele softuri destul de complicate. De asemenea, e importantă colaborarea internațională, cu astronomi din toată lumea.

Care sunt cele mai interesante rezultate obținute în colectivul de aici?

La observatorul astronomic din Galați, pentru căutarea stelelor variabile se folosește telescopul de 0.4 m. Fotografiem o zonă de pe cer pentru o perioadă de timp, apoi verificăm dacă stelele din câmp au suferit schimbări. Aici s-au descoperit până la momentul actual 23 de stele variabile, unele dintre ale având povești foarte interesante, cum ar fi steaua Galati V7. Aceasta a fost găsită în timpul programului nova search. Creșterea bruscă în strălucire a unei stele a fost raportată de dl Ovidiu Tercu și dl Alexandru Dumitriu la CBAT [Central Bureau for Astronomical Telegrams], având suspiciunea că este o nova. Peste câțiva ani, noi am analizat datele de survey în legatură cu acea stea și am ajuns la concluzia că este o stea variabilă lung periodică de tip Mira. 

Să precizăm câteva noțiuni fundamentale din domeniul stelelor variabile. Mai întâi, definiția: o stea este variabilă dacă strălucirea ei, observată pe Pământ, variază. Termenul „stea” este oarecum înșelător, „steaua” putând fi un sistem de stele duble – sau mai complex -, sistem perceput, în primă instanță, drept o unică sursă de lumină. Stelele pot fi variabile din cauze intrinseci sau extrinseci. O stea care se dilată și se contractă periodic, producând variații periodice ale strălucirii, aparține primei categorii. Un sistem de stele duble, care se eclipsează reciproc, trimite mai puțină lumină spre observator atunci când stelele sunt în eclipsă, decât în rest; avem de a face cu o stea variabilă extrinsecă.

Să precizăm totodată că a descoperi o stea variabilă înseamnă, de regulă, a descoperi variabilitatea unei stele deja cunoscute, adică înregistrate în bazele de date.

Cazul stelei variabile Galati V7, discutat de Gabriel, este reprezentativ pentru complexitatea descoperirilor din astronomie. Inițial s-a crezut că steaua este o nova, adică un sistem binar compus dintr-o gigantică roșie și o pitică albă, care devine foarte strălucitor într-o etapă a evoluției sale. După ani de observații și analize, s-a constatat că Galati V7 este o stea variabilă de tip Mira, care emite atât în zona vizibilă a spectrului, cât și în infraroșu; atunci când emisia se face preponderent în infraroșu, strălucirea stelei scade puternic.

Se pare că în spatele descoperirii unei stele variabile se află multă muncă, multe capcane și multe subtilități, despre care raportul de observare, în stilul lui concis, nu spune nimic.

Această muncă de descoperire necesită foarte mult timp și o tehnică potrivită. Unii ar putea spune nu e mare lucru să apeși niște butoane, dar din miliardele de stele de pe cer acelea variabile sunt destul de greu de selectat și analizat. Unele au perioade dificil de analizat, altele au diferite eclipse sau iregularități. Eu nu doar spun ăsta e un punct de lumină ce variază, ci analizez acea variație și determin cauza ei. Un fel de muncă de detectiv. 

Ce te-a făcut să îți extinzi activitatea de astronom, de la observare și prelucrarea datelor obținute la Astroclubul din Galați, la ‘data mining’, adică la studierea datelor obținute de alte observatoare?

Cum cer senin nu e întotdeauna și nu putem observa, am vrut să mă apuc să analizez date de la marile surveyuri: ZTF (Zwicky Transient Facility), ASAS-3, ASAS-SN (ASAS: All Sky Automated Survey). Surveyul este operațiunea de scanare sistematică a cerului cu un telescop + CCD (Charge-Coupled Device), fără un scop precis. Cele menționate mai sus, împreună cu Catalina Sky Survey, Pan-STARRS… oferă date publice pentru a fi analizate fotometric. Surveyul poate duce la descoperirea de nove, supernove, stele variabile, asteroizi și comete.

Am avut acces la datele de survey printr-un ONG american, dedicat studiului stelelor variabile, American Association of Variable Star Observers (AAVSO).

Am fost inițiat în analiza datelor de survey de colegii Gabriel Murawski și Mariusz Bajer, pe care i-am cunoscut cu ocazia implicării într-o echipa internatională de astronomi (World Wide Variable Star Hunters). Cei doi mi-au arătat o parte din “secretele” lor profesionale prin care detectează noi stele variabile. Recent, surevy-ul ZTF a publicat o listă ce conține în jur de 10 milioane de stele variabile noi, ceea ce îngreunează masiv procesul de descoperire.

Spune-ne ceva despre AAVSO. Cum devii membru al AAVSO? Cine poate trimite date?

Membru AAVSO poate deveni oricine, atăta timp cât plătește o cotizație anuală (foarte necesară ca AAVSO să poată oferi în continuare servicii de calitate, AAVSO fiind un ONG). Observații se trimit continuu de amatori, cât și de profesioniști. Unele observații sunt făcute cu instrumente proprii, altele cu instrumente AAVSO. Cele mai vechi observații gestionate de AAVSO sunt făcute vizual (cu binoclu, telescop), chiar cu ochiul liber, stelele variabile fiind monitorizate de dinainte de 1900, unele observații fiind în curs de digitalizare până și azi. Eu am peste 100 de descoperiri și co-descoperiri.

Toate acestea le-am făcut în mai puțin de un an (din aprilie 2020). Dacă aveam cunoștințele de acum, poate făceam chiar dublu.

Surveyurile menționate mai sus, împreună cu Catalina Sky Survey, Pan-STARRS… oferă date publice pentru a fi analizate (fotometric).

Cât este cotizația pe care o plătești?

Eu nu am plătit nici o cotizație niciodată. Am devenit membru AAVSO în momentul în care am fost invitat de doamna director al AAVSO, Stella Kafka, să devin ambasador, primind astfel și titlul de membru, fără nicio taxă.

Așadar, de regulă, un novice se înscrie în AAVSO, plătește cotizația și eventual ajunge ambasador, poziție în care nu mai trebuie să cotizeze, iar tu ai fost făcut direct ambasador?

Da, eu am fost făcut direct ambasador, dar suntem foarte puțini în situația asta, vreo 20 în toată lumea. În plus, nu orice membru devine ambasador.

Ce înseamnă, efectiv, că ești ambasador AAVSO?

Ca ambasador AAVSO, mă ocup cu atragerea noilor membri, inițierea lor, educație prin variable star science. Pe site-ul de Youtube al AAVSO (AAVSO HQ), e postat un video cu mine dintr-o conferință despre raportarea descoperirilor la VSX  (Variable Star Index), un fel de tutorial video, care conține un exemplu de activitate pe care o am:

Membrii au fost atrași văzând de ce mă ocup și dorind să studieze și ei asemenea subiecte. Le-am sugerat să devină membri AAVSO (și să plătească acea cotizație) deoarece, făcând asta au foarte mult de câștigat (pot intra în programul de mentorat, unde primesc asistență de la un mentor AAVSO, pot folosi telescoapele AAVSOnet, softul VPhot pentru analiza fotometrică).   

Am apreciat propunerea ta, prezentată în acel video, de revizuire a clasificării stelelor „eclipsing variable”. Vrei să explici cum poate fi îmbunătățită clasificarea respectivă?

In VSX (Variable Star Index) au fost adaugate o serie de stele variabile binare prin eclipsă. Coordonatele acestora nu sunt cunoscute, stelele fiind apropiate, așa că trebuie verificate toate stelele din zonă. La momentul găsirii stelei variabile reale, se acceseaăa și se analizează cât mai multe date în legătură cu ea, pentru a îmbunătăți datele din VSX.

Sunt utile contribuțiile astronomilor amatori?

Contribuția astronomilor amatori în studiul stelelor variabile este foarte importantă. Profesioniștii fiind ocupați cu studii amănunțite ale unor stele variabile cunoscute, cineva trebuie să își asume monitorizarea și achiziția de noi date. Acestea vor fi, la rândul lor, analizate de profesioniști. Toate aceste date sunt incluse în baza de date AAVSO, de unde pot fi accesate de oricine. Spre exemplu, la analiza unor variabile luminoase vizibile cu ochiul liber se folosesc date chiar și din 1800-1900. De asemenea, amatorii pot reanaliza datele stelelor variabile cunoscute.

Care sunt descoperirile tale cele mai interesante?

După părerea  mea, cele mai interesante descoperiri ale mele sunt stelele bet Dra, alf Aps și NGCA-V20. bet Dra este specială pentru că este steaua beta din constelația Dragonul. Alf Aps este steaua alfa din constelația sudică Apus.

Să explicităm răspunsul. bet Dra, sau Beta Draconis, este un sistem de stele duble (numite, convențional, A și B) și a treia cea mai strălucitoare stea – vizibilă, de altfel, cu ochiul liber – din constelația circumpolară (nordică) a Dragonului.

„Constelatia Dragonului – steaua descoperita de Gabriel este marcata / indicata.”

Aflăm din Wikipedia că Beta Draconis A este o stea enormă, având de 6 ori masa, de 40 raza și de 950 de ori puterea emisivă a Soarelui. După care, celebra enciclopedie afirmă:

Beta Draconis … appears to be a microvariable [star] with a range of about 1/100th of a magnitude [așadar o variabilitate foarte mică, deci foarte greu de pus în evidență]. It was confirmed as a variable star with a range of about 1/100th of a magnitude by Gabriel Cristian Neagu [s.m.] using data from the TESS and Hipparcos missions. The variability was reported to the AAVSO (American Association of Variable Star Observers), in the Variable Star Index.

Ca nou-descoperită stea variabila, Beta Draconis poartă acum și inițialele unui nume uman: NGCA-V25.

A doua preferată a lui Gabriel, Alpha Apodis, face parte dintr-o constelație vizibilă doar în emisfera sudică, numită de exploratorii olandezi, care au descoperit-o prin 1595, Pasărea Paradisului, nume tradus în grecește prin apodis, ceea ce înseamnă fără picioare. Strania echivalență se datorează faptului că primele exemplare din pasărea paradisului văzute de europeni, aduse după întoarcerea supraviețuitorilor echipajului lui Magellan, aveau picioarele tăiate.

Alpha Apodis, cea mai strălucitoare stea a constelației, este o gigantică portocalie, având de 48 de ori diametrul Soarelui, și emițând o putere de circa 930 de ori mai mare decât Soarele. Ea va purta de cum încolo, ca nou-descoperită stea variabilă, numele NGCA-V27.

Iata și a treia preferată:

Steaua variabilă NGCA-V20 se află în interiorul nebuloasei M17. S-a format din materia ei și este o stea variabilă TTS/ROT (T-Tauri Star/ Rotating), adică o stea tânără, T-Tauri [T-Tauri], învelită în gaz și praf din care se vor forma planete.

Să explicităm din nou: T-Tauri este prototipul unei clase de stele variabile tinere, vezi https://en.wikipedia.org/wiki/T_Tauri_star

.

În cursul redactării acestui articol, Gabriel a făcut încă o descoperire:

Recent am mai descoperit o stea variabilă, numită NGCA-V84. Aceasta este o stea de tip EXOR (EX vine de la steaua EX Lup, iar OR de constelația Orion). Descoperirea acestui tip de stele survine foarte rar, deoarece este vorba de o stea în formare, instatunascendi. Analizând-o, putem afla cum se nasc stelele, putem observa primele momente din viața lor, imediat ce încep să iasă din coconul din care s-au format. În opoziție, stelele variabile tip Mira ne arată momentul morții stelelor de mărimea soarelui. Acestea pulsează cu perioade lungi și diferențe mari de strălucire, în timp formând o nebuloasă planetară cu o pitică albă în centru.

Steaua NGCA-V84 și norul molecular din care s-a născut. Steaua are magnitudinea în jur de 20 observata în filtru V (filtru fotometric asemanator cu sensibilitatea ochiului uman), dar în infraroșu îndepărtat (Filtrul W4 al unui survey), magnitudinea este în jur de 1.5. [Scala magnitudinilor e definită contra-intuitiv: o stea foarte strălucitoare are magnitudinea (să zicem) 1, în timp ce una foarte palidă, magnitudinea (să zicem) 20.]

Mesajul lui Gabriel și al colegilor lui este simplu: în lumea puternic interconectată în care trăim, putem produce știință de calitate, la nivel mondial, cu cheltuieli zero. Sunt necesare însă, în doze mari, entuziasm, inteligență, spirit iscoditor, energie, perseverență – de altfel, ca și în cercetările costisitoare. Îi încredințăm pe Gabriel și pe colegii lui de prețuirea noastră și de încrederea în reușitele lor viitoare. Așadar, succes, Gabriel, succes, căutători de stele!

Distribuie acest articol

13 COMENTARII

  1. @Dragul meu domn,

    va citesc si va pretuiesc, Dar spuneti asa: „Cu puține excepții – Sirius, Steaua Polară, Vega… – stelele nu au nume. Stelele constelațiilor importante sunt definite printr-o literă, care corespunde strălucirii lor: alfa, pentru cea mai strălucitoare, beta – pentru următoarea…; sau printr-un număr de catalog. De exemplu, cea mai strălucitoare stea din constelația Apus (Apis, Apodis), vizibilă în emisfera sudică, este definită fie ca alfa – Apodis, fie printr-un număr de catalog, HD 129078, fie prin altul, consemnat de alt catalog, la fel de impersonal.”
    Lucrurile stau usor diferit: cerul nostru este botezat de arabi, fie ca ne convine, fie ca nu. Din lene intelectuala – ca sa folosesc un eufemism elegant – sunt astronomi care omit botezul arab al cerului si prefera literele alfabetului grecesc pentru numele stelelor. Dar, vai!, pana si literele alfabetului grescesc sunt tot semite. Grecii le-au luat de la fenicieni ca pe un tatalnostru, fara sa-l mai traduca pe alfa, care vine de la aleph, insemnand bou sau pe beta, care vine de la beth, insemnand casa s.a.m.d.
    Sunt aproape o mie de nume de stele de origine araba, latinizate. Dumneavoastra spuneti Delta Capricorini, dar in catalogul stelelor, numele ei real este Deneb Algedi, care vine de la arabul Dhanab-ul Jady, insemnand Coada caprei; sau Alpha Tauri, in loc de Aldebaran, de la al-Dabaran, Urmaritorul Pleiadelor.

  2. Bravo lui Gabriel. Mi-as dori mai multi tineri talentati si pasionati sa fie incurajati sa faca performanta. Succes! Aveti in fata o viata intreaga sa descoperiti lucruri extraordinare.

  3. Ma bucur ca mai apar astfel de articole. Pentru un tanar cum e Gabriel, aceasta recunoastere a meritelor poate sa-i influenteze in bine intreaga viata.
    As adauga doar ca in spatele acestui succes sta pasiunea unica si molipsitoare a Domnului Ovidiu Tercu pentru astronomie. Felicitari pentru toate echipa de la Observatorul astronomic din Galati!

  4. @Cici,

    sunt convins ca Uniunea Astronomica Internationala a auzit de Alcor, Aldebaran, Alphard, Altair, Betelgeuse, Caph, Deneb, Denebola, Folahaut, Mizar, Rigel, Sirrah, Spica, Vega

  5. Ce minunat ca traiesc atatia visatori printre noi!
    In urma cu trei decenii am cunoscut doi bebeluşi ai caror parinti le-au pus numele Aldebaran si Betelgeuse- Dobrica.
    Arturus si Sadalsund au intregit aceasta familie de visatori.
    Nu ma pot gandi la acest lucru fara sa zambesc.
    Gabriel se afla intr-o buna companie terestra.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Victor Barsanhttp://contributors
Victor Bârsan, născut în 1950, la Focşani. Absolvent al Facultăţii de Fizică şi al Facultăţii de Matematică-Mecanică ale Universităţii din Bucureşti; doctorat în fizică. Cercetător în domeniul fizicii teoretice; experienţă profesională în jurnalism, istorie recentă, drepturile omului, diplomaţie, instituţii internaţionale. Ultima carte publicată: Mineriada din iunie, Editura Tracus Arte, 2015.

Carte recomandată

“Să nu apună soarele peste mînia noastră. Un psiholog clinician despre suferința psihică” – Andrada Ilisan

”Berdiaev spune că la Dostoievski singura afacere, cea mai serioasă, cea mai adîncă e omul. Singura afacere de care sînt preocupați toți în Adolescentul e să dezlege taina lui Versilov, misterul personalității sale, a destinului său straniu. Dar la fel e și cu prințul din Idiotul, la fel e și cu Frații Karamazov, la fel e și cu Stavroghin în Demonii. Nu există afaceri de altă natură. Omul este deasupra oricărei afaceri, el este singura afacere. Tot omul e și-n centrul acestei cărți. Și lipsa lui de speranță.” Continuare…

 

 

 

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

 

Esential HotNews

Top articole

România, septembrie 2021: radiografia unui impas

Septembrie 2021 este, în România, momentul unui alt impas istoric. Scenele de pugilat din Parlament, isteria mediatică, confuzia guvernamentală, toate acestea sunt...

Despre educația morală a copiilor

Motto: V-am dat clasă cu opt clase /S-a terminat șmecheria / Sunt rege pe România! (Abi Talent)

Când plouă în Groenlanda e începutul apocalipsei climatice?

Așa s-ar putea deduce pe baza știrilor alarmiste declanșate de următorul anunț oficial: Pe 14 august 2021, în cel...

Era post-Merkel și soarta est-europenilor: continuarea integrării europene și restabilirea integrității teritoriale

Germania pășește inevitabil în direcția unei tranziții politice de importanță majoră, provocată de sfârșitul guvernării cancelarului Angela Merkel, care a durat neîntrerupt...

Când oamenii mici lasă umbre mari înseamnă că soarele e la asfințit

                                                 Una din acele istorii care se vor adevărate, deşi nimeni nu ştie cât sunt de exacte,...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.